Aripi de argint

by Doru Davidovici

Unknown Binding

About the author

Doru Davidovici (1945–1989), was an aviator and writer. Born in Romania in a Jewish family, Doru Davidovici became one of the most loved Romanian fiction writers in the 1980s.[citation needed] During the communist years, his books gave an unusual sense of liberty and new horizons by describing the experience of flying, and the closeness it forged - both between pilots, and between pilots and their machines. The plane is seen by Davidovici not simply as a machine that enables one to fly but as an actual character, with its own personality and almost with its own soul.

His work is influenced by writers like Ray Bradbury, Radu Tudoran and Bertolt Brecht. The titles include The Horses of Voroneţ (1974), The Colour of the Sky (1981), Silver Wings (1983) and Rise and Walk (1989).[citation needed]

Keeping a sense of proportion, it is reasonable to draw a parallel between Davidovici and the French aviator and writer Antoine de Saint Exupéry. They both found a source of literary inspiration in their profession, and they both died, at about the same age, flying a fighter plane.

Beside his narrative work, Doru Davidovici is known for his essay on the UFOs, My colleagues from the unknown. Here Davidovici regards, once again through his pilot eyes, the UFOs and the issues raised by their presumed existence.

Doru Davidovici lost his life together with Dumitru Petra on 20 April 1989 during landing procedures while flying his MiG-21 from a training flight back home to RoAF 86th Air Base.

Reviews

[Socrate · Rating 3 out of 5]

Cursa de Atena a întârziat două ore, timp nefavorabil, m-am învârtit prin aerogară fără să întâlnesc pe nimeni cunoscut, tabla de afişaj „SOSIRI” vântura aripioare negre care pentru mine nu însemnau mare lucru: Stockholm, Praga, Varşovia. Abou-Dhabi. M-am rezemat de un cântar imens la care veneau pasageri să se cântărească cu bagajele lor, am stat uitându-mă la salturile acului roşu până când diferenţele între greutatea apreciată rapid din ochi şi cea indicată pe cadran au scăzut sub două kilograme. Erau sub cristalul gros al cadranului cilindrii din aramă lustruită, tijele pistoanelor lunecau uns în cilindrii aceia, mişcau o cremalieră, învârteau o grămadă de roţi dinţate, totul se termina în şurubul fără sfârşit care rotea acul indicator. Am greşit o singură dată, la o englezoaică, păr alb-roşcat, pistrui, taior de tweed, niciodată n-am crezut că o femeie poate cântări atâta, cântărea, şi pe urmă, când au pus lângă ea pe platforma din metal striat un sac de piele galbenă, acul a mişcat încă puţin şi s-a oprit în limitator. M-am dezlipit de cântar, am urcat scara în spirală sus, la bar, am băut Pepsi, am mâncat sandvişuri cu şuncă şi brânză, peste brânză puneau mărar tăiat mărunt, era grozav. Avionul lui Chioru a pus roţile când începea să se întunece, s-a aprins balizajul acela de paradă, IL-ul plutea dinspre radiofar pe un covor rulant de lumină, a trecut pragul pistei, redresa, cauciucurile au chelălăit pe beton, botul rotund a basculat, a coborât, motoarele urlau pe pas invers, gata, încă o aterizare reuşită în carnetul de zbor al pilotului prim, al pilotului secund, o jumătate de aterizare reuşită pentru fiecare pilot.

Chioru a traversat holul aerogării stârnind obişnuitul freamăt printre pasageri, pasagere, capul sus, privirea pierdută în depărtări sub cozorocul şepcii cu insigna TAROM în aur şi email albastru pe fond negru, asta-i, la regie ne tăiau, cămaşa albă strălucea pe bleumarinul uniformei, ţinea spatele incredibil de drept; spatele prins în chingi, încovoiat pe comenzi în cabina blindată, înghesuită, ermetizată, prelins sub cupola de plexiglas.

[Mihai Marinescu · Rating 2 out of 5]

Nu este o carte rea dar editarea (nu știu dacă aparține autorului sau vreunui zmeu de la editură) este praf, dezlânată și fără noimă, nu știi când personajul gândește sau poartă o discuție, habar nu ai dacă experimentează ceva sau doar rememorează etc. Lectura devine rapid greoaie și agasantă, dacă cumva o întrerupi nu prea mai ai chef să o reiei.