Înainte să se crape de ziuă, în duminica Paştelui din anul 1923, monseniorul Con- stantin Budkiewicz îngenunchea pe treptele care duceau spre şirul de celule ale temutei închisori Lubianka din Moscova. Un singur glonţ, tras dintr-un revolver Nagant al unui asasin comunist, a explodat în ceafa monseniorului în vârstă de şai- zeci şi cinci de ani. Biserica Catolică din Rusia îşi avea astfel primul martir al seco- lului XX. Crima înfăptuită de el? Rezistenţa faţă de persecuţiile religioase ale bolşe- vicilor şi „săvârşirea de acte contrarevoluţionare“, după cum suna acuzaţia. Monseniorul a fost inculpat în primul proces important înscenat de bolşevici, în încercarea de a distruge Biserica Catolică din Rusia. Ţinta principală, arhiepiscopul Jan Cieplak, născut în Polonia, şi alţi zeci de preoţi, condamnaţi şi ei. Arhiepiscopul a fost condamnat şi la moarte, dar exilat apoi, în secret, la intervenţia Sfântului Scaun şi a unor guverne occidentale, ajungând în Letonia, iar, în cele din urmă, la Roma. Mai târziu, aflat într-o stare precară de sănătate, s-a mutat în Statele Unite ale Americii, unde a şi murit, în comitatul Passaic din New Jersey, în 1926, la vârsta de şaizeci şi opt de ani. Alţii au primit condamnări lungi pe care le-au executat în gulaguri, lagărele de concentrare comuniste, unde mulţi dintre ei au şi murit. Cu patru ani înainte, când bolşevicii s-au angajat să „elibereze clasa muncitoare de sub jugul prejudecăţilor religioase şi să pună la punct cea mai extinsă propagandă ştiinţifică, educaţională şi antireligioasă“, baronul Edward von der Ropp, arhiepi- scopul eparhiei Moghilev, a fost arestat în baza acuzaţiilor false de participare la
„speculaţii economice ilegale“¹. Cu siguranţă, a scăpat de un glonţ în cap atunci când conducerea bolşevică a decis să-l schimbe cu ucraineanul Karl Radek – om de încredere al lui Vladimir Ilici Lenin –, care era închis în Germania. A intrat ilegal în ţară, cu misiunea de a stabili dacă bolşevicii puteau spera la un ajutor din partea politicienilor şi intelectualilor germani. Şi, astfel, Radek a fost trimis la Moscova, iar arhiepiscopul von der Ropp, la Varşovia. La momentul execuţiei monseniorului Budkiewicz, înalţii prelaţi catolici erau la curent de circa şase ani cu faptul că biserica era sortită decimării, asistând la răz- boiul dur purtat împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse, majoritare, care, în 1917, însuma aproximativ 118,24 milioane de adepţi, dintr-o populaţie de 147,8 milioane. În acea perioadă, existau 5 milioane de catolici vorbitori de limbă rusă.² Olga Vasi- lieva, de la periodicul Halicize al Bisericii Ortodoxe Ruse, scria că, între 1917 şi 1920, represiunea „a răpit circa nouă mii de vieţi“, adăugând: „Biserica rusă a luat- o pe calea către Golgota.“