What do you think?
Rate this book
Dessous, c'est l’enfer
ROMAN Experte en contes cruels selon "Le Monde des livres," Claire Castillonouvre la boite noire des relations humaines selon "Le Figaro litterai"re. Tres remarquee des son premier roman -"Le grenier," paru chez Anne Carriere en 2000 -, elle n'a cesse depuis d'elargir son public en France comme a l'etranger. Sa bibliographie compte desormais sept fictions traduites en douze langues.Dans "Dessous, c'est l'enfer," c'est de folie qu'il s'agit. Non pas la folie diagnostiquee, mais celle qui semble s'accommoder discretement de la vie normale, tout en vous brulant a petit feu.Une femme ecrivain observe son fiance en silence. Elle tache de le respecter. Sa s ur, sa mere et sa grand-mere le lui ont l'amour qu'une femme doit a un homme commence avec le respect et finit avec la soumission. Mais le regard de l'ecrivain est implacable. A ses yeux qui scrutent et epient, le fiance n'a bientot plus de corps, mais seulement des parties, des humeurs, des couleurs, des odeurs. Et comme elle disseque mentalement sa carcasse, elle morcelle egalement son langage. Elle s'arrete sur ses balbutiements, s'attarde sur sa grammaire ou sa prononciation, son ridicule. Son esprit focalise malgre lui sur tel detail redhibitoire, ellene voit plus l'homme. Alors elle le quitte. Pour un autre apercu dans un cafe. Mais bien sur elle emporte avec elle ce regard chirurgical qui la constitue, et auquel ce nouvel amant ne resistera guere mieux.Icichaque scene du present renvoie a des souvenirs familiaux lourds, les mollesses du pere se melent au grotesque du fiance, les voix de femmes de trois generations se confondent, dans la transmission maladive de l'incapacite d'aimer. "Dessous, c'est l'enfer" est egalement une mise en abyme du style de Claire Castillon, de son obsession glaciale a tout noter, tout retenir, tout ausculter, quitte a tout detruire. C'est le roman de la maturite. Claire Castillon est passee du stade d'observatrice impartiale, lucide et corrosive des vicissitudes de la vie conjugale, du conflit des generations, du desir de maternite, du rapport parent-enfant, de la vieillesse... a celui d'entomologiste de notre modernite. C'est un detonnant melange de candeur, d'intelligence et d'emotion. On a l'impression de lire un roman ecrit a quatre mains par Miss Marple et Hannibal Lecter... Jean-Marc Levent"
338 pages, Kindle Edition
First published August 1, 2008
4 people are currently reading
59 people want to read
About the author
Claire Castillon
56 books55 followers Claire Castillon fait son entrée sur la scène littéraire française en septembre 2000, elle n'a alors que 25 ans. Le grenier, un premier roman (éditions Anne Carrière), surprenant et dérangeant, retient l'attention des critiques et séduit un large public. Claire Castillon récidive avec Je prends racine (éditions Anne Carrière), un second roman qui assoit son statut de romancière tout en l'affranchissant des étiquettes. La reine Claude publiée en mai 2002 (éditions Stock) l'installe définitivement parmi les auteurs français qui comptent. Pourquoi tu m'aimes pas? son quatrième roman (éditions Fayard, août 2003) est considéré comme son oeuvre la plus aboutie et beaucoup regrettent son absence des palmarès littéraires. Vous parler d'elle (éditions Fayard, août 2003), cinquième roman en cinq ans, relate l'histoire d'une jeune femme enfermée et prostrée dans sa maison de campagne suite á un choc. Réfugiée dans le toit de cette maison, prise par le ressassement et l'angoisse elle va revivre sa vie, perdue, prise par le jeu de sa mémoire, entre vérité et fantasme.
Vous parler d'elle a obtenu le Grand Prix Thyde Monnier.
De novembre 2004 à juin 2005, Claire Castillon a fait une petite incursion sur le petit écran, elle a en effet animé tous les samedis En attendant minuit sur la chaine du câble TPS Star. Cette émission, qui existe toujours, fait un tour d'horizon de l'actualité du sexe aux quatre coins de la planète de façon informative et ludique.
En 2006 Claire Castillon saute à pieds joints dans la nouvelle avec la publication d'Insecte, un recueil de nouvelles (éditions Fayard) sur les rapports entre les mères et les filles. Le succes est immense, cet exercice de style lui sied à merveille. Insecte a été traduit en douze langues (anglais, italien, allemand, néerlandais, castillan, catalan, portugais, danois, finnois, suédois, chinois et coréen).
On n'empêche pas un petit coeur d'aimer (éditions Fayard), un second recueil de nouvelles, parait en 2007. 23 nouvelles croustillantes qui passent les relations hommes-femmes au peigne fin.
Vous parler d'elle a obtenu le Grand Prix Thyde Monnier.
De novembre 2004 à juin 2005, Claire Castillon a fait une petite incursion sur le petit écran, elle a en effet animé tous les samedis En attendant minuit sur la chaine du câble TPS Star. Cette émission, qui existe toujours, fait un tour d'horizon de l'actualité du sexe aux quatre coins de la planète de façon informative et ludique.
En 2006 Claire Castillon saute à pieds joints dans la nouvelle avec la publication d'Insecte, un recueil de nouvelles (éditions Fayard) sur les rapports entre les mères et les filles. Le succes est immense, cet exercice de style lui sied à merveille. Insecte a été traduit en douze langues (anglais, italien, allemand, néerlandais, castillan, catalan, portugais, danois, finnois, suédois, chinois et coréen).
On n'empêche pas un petit coeur d'aimer (éditions Fayard), un second recueil de nouvelles, parait en 2007. 23 nouvelles croustillantes qui passent les relations hommes-femmes au peigne fin.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 5 of 5 reviews
January 10, 2020
Volumul ăsta are un rating atât de mic aici, pe Goodreads, încât am zis că-i musai să-l citesc cât mai repede, deși aveam alte lecturi în plan, pentru că în mod sigur o să-mi placă. Mult. Mi-a plăcut? Habar n-am. Ceea ce e ciudat. Trebuie că e ciudat când nu știi, la finalul unei cărți, dacă ți-a plăcut sau nu. Adevărul e însă că „Dedesubt e infernul” e un volum atât de bizar încât cuvintele devin mici. Și impleticite. La început mi-a părut ”quirky”. Apoi ”weird” de-a dreptul. Weird as hell. Ce știu sigur e că mă va urmări, măcar o vreme, motiv pentru care rating-ul personal e unul cel puțin decent.
Ce mi-a plăcut? Mi-a plăcut enorm faptul că a fost atât de vag (personajele nu au nume, nu există date fixe, micro-Universul volumului e perfect interpretabil iar acțiunea are loc, simultan, în cel puțin două linii temporale distincte, deși acest lucru nu e specificat propriu zis vreodată, pe parcursul său). Mi-a plăcut mult și „condeiul”, chirurgical de multe ori, de-a dreptul halucinant pe alocuri, rafinat când te așteptai cel mai puțin.
Ce nu mi-a plăcut? În primul rând modul în care a fost editată cartea. Liniile temporale care se întrepătrund de multe ori prea brusc, dezordonat, lipsa oricăror linii de dialog, a semnelor de punctuație (voit, desigur), în multe momente.
Cred că acesta e genul de roman la care, vrei nu vrei, revii, după ce îl rumegi, după ce uiți de el și-ți amintești brusc, cu tot cu acel Evrika! (aaah, asta a vrut să spună autorul...!) Azi cred că e într-un fel o reinterpretare a mitului Oedipian...dar nu am idee dacă am dreptate sau nu.
Cred de asemenea că e un roman pe care e tare greu să-l recomanzi celor care nu sunt fascinați de bizar. Înțeleg perfect orice rating de 5 stele pentru această carte. Le înțeleg la fel de bine și pe cele de 1 stea. Unele cărți chiar sunt polarizante prin definiție. Q.E.D. (pun intended) :)
Ce mi-a plăcut? Mi-a plăcut enorm faptul că a fost atât de vag (personajele nu au nume, nu există date fixe, micro-Universul volumului e perfect interpretabil iar acțiunea are loc, simultan, în cel puțin două linii temporale distincte, deși acest lucru nu e specificat propriu zis vreodată, pe parcursul său). Mi-a plăcut mult și „condeiul”, chirurgical de multe ori, de-a dreptul halucinant pe alocuri, rafinat când te așteptai cel mai puțin.
Ce nu mi-a plăcut? În primul rând modul în care a fost editată cartea. Liniile temporale care se întrepătrund de multe ori prea brusc, dezordonat, lipsa oricăror linii de dialog, a semnelor de punctuație (voit, desigur), în multe momente.
Cred că acesta e genul de roman la care, vrei nu vrei, revii, după ce îl rumegi, după ce uiți de el și-ți amintești brusc, cu tot cu acel Evrika! (aaah, asta a vrut să spună autorul...!) Azi cred că e într-un fel o reinterpretare a mitului Oedipian...dar nu am idee dacă am dreptate sau nu.
Cred de asemenea că e un roman pe care e tare greu să-l recomanzi celor care nu sunt fascinați de bizar. Înțeleg perfect orice rating de 5 stele pentru această carte. Le înțeleg la fel de bine și pe cele de 1 stea. Unele cărți chiar sunt polarizante prin definiție. Q.E.D. (pun intended) :)
February 1, 2025
[ROMANIAN EDITION REVIEW]
Okay, cartea asta e ciudățică, deși povestea pe care o spune este interesantă: iubirea ratată văzută din perspectiva personajelor feminine din aceeași familie. Bunica este înșelată cu o slujnică, însă familia decide să o interneze într-un ospiciu (neputința familiei de a-i da crezare în legatură cu episodul adulterin al bunicului). Sora cea mare a naratoarei-personaj se căsătorește de foarte tânără, dar este sistematic dezamagită de soțul ei insensibil și taciturn, ajungând să piardă chiar și o sarcină și să fie dată disparută. Relația mamei și tatălui nu este nici ea una lipsită de dificultăți, iar însăși naratoarea cărții pendulează între dragostea a doi bărbați: unul poreclit ,,Măgarul", dar care, contrar acestei porecle, se comportă frumos, însă este prea banal, lipsit de culoare; celălalt este genul aventuros, impulsiv, cu tendințe de violență verbală.
Clar este o carte șocantă, se citește ușor datorită lungimii sale, însă stilul autoarei este dificil- stil indirect-liber, acțiunile nu urmează o cronologie, episoadele narate se amestecă, dând impresia unui mozaic al iubirii și existenței nefericite și tragice.
Okay, cartea asta e ciudățică, deși povestea pe care o spune este interesantă: iubirea ratată văzută din perspectiva personajelor feminine din aceeași familie. Bunica este înșelată cu o slujnică, însă familia decide să o interneze într-un ospiciu (neputința familiei de a-i da crezare în legatură cu episodul adulterin al bunicului). Sora cea mare a naratoarei-personaj se căsătorește de foarte tânără, dar este sistematic dezamagită de soțul ei insensibil și taciturn, ajungând să piardă chiar și o sarcină și să fie dată disparută. Relația mamei și tatălui nu este nici ea una lipsită de dificultăți, iar însăși naratoarea cărții pendulează între dragostea a doi bărbați: unul poreclit ,,Măgarul", dar care, contrar acestei porecle, se comportă frumos, însă este prea banal, lipsit de culoare; celălalt este genul aventuros, impulsiv, cu tendințe de violență verbală.
Clar este o carte șocantă, se citește ușor datorită lungimii sale, însă stilul autoarei este dificil- stil indirect-liber, acțiunile nu urmează o cronologie, episoadele narate se amestecă, dând impresia unui mozaic al iubirii și existenței nefericite și tragice.
January 19, 2025
2.5/5⭐
This is the second book by Claire Castillon that I’ve read. She first caught my attention with „Insecte” („My Mother Never Dies”), a rather interesting collection of short stories. „Hell is Beneath” is a novel—an odd one—and after finishing it, I couldn’t decide if I liked it or not.
The narrator is a woman who writes, mostly about her partner, whom she calls "the donkey." He makes her feel irritated, disgusted, and disappointed, yet she remains inexplicably drawn to him.
Another storyline focuses on the struggles of a large family from the past. One unique aspect of the book is that none of the characters have names. In this narrative, we have "the old lady", "the old man", "the father", "the mother", "the sister", "the brother", and "the little one", who turns out to be the female writer from the present timeline, but in her childhood. It’s unclear whether these past events are the woman’s written recollections or told to her partner as it seemed to me at one point. The transitions between the two timelines aren’t clearly marked, so you really need to focus while reading.
The writing style is lyrical but strange. At times, I felt like the author might have been under some sort of... influence while writing. It’s chaotic. There’s no suspense, no intrigue, just the deeply unpleasant behavior of several characters. And yet, somehow, I stuck with it until the end.
I’m fairly certain the title is metaphorical. The "Hell" resides within the woman writer herself, as it’s the source of her compulsion to write. Her childhood looked traumatic and this projects in the way she treats her partner. This left me wondering what Claire Castillon might have experienced in her own life to inspire such a story...
This is the second book by Claire Castillon that I’ve read. She first caught my attention with „Insecte” („My Mother Never Dies”), a rather interesting collection of short stories. „Hell is Beneath” is a novel—an odd one—and after finishing it, I couldn’t decide if I liked it or not.
The narrator is a woman who writes, mostly about her partner, whom she calls "the donkey." He makes her feel irritated, disgusted, and disappointed, yet she remains inexplicably drawn to him.
Another storyline focuses on the struggles of a large family from the past. One unique aspect of the book is that none of the characters have names. In this narrative, we have "the old lady", "the old man", "the father", "the mother", "the sister", "the brother", and "the little one", who turns out to be the female writer from the present timeline, but in her childhood. It’s unclear whether these past events are the woman’s written recollections or told to her partner as it seemed to me at one point. The transitions between the two timelines aren’t clearly marked, so you really need to focus while reading.
The writing style is lyrical but strange. At times, I felt like the author might have been under some sort of... influence while writing. It’s chaotic. There’s no suspense, no intrigue, just the deeply unpleasant behavior of several characters. And yet, somehow, I stuck with it until the end.
I’m fairly certain the title is metaphorical. The "Hell" resides within the woman writer herself, as it’s the source of her compulsion to write. Her childhood looked traumatic and this projects in the way she treats her partner. This left me wondering what Claire Castillon might have experienced in her own life to inspire such a story...
November 28, 2009
A very interesting book, like a riot against the woman condition. Anyway it is smartly spiced up with humor. For example the man that is her boyfriend is named "the mule". He is studied by the writer as it was a new species.
And there are two stories unveiling in the book, combined well together: the one of the present with the writer unhappy and uncertain in having a long term bond with a man and the story of her mother and grand mother, mostly seen from the eyes of a little girl. The analogy is quite interesting between them, and I noticed some resemblance between the two.
My copy of this book is in Romanian.
And there are two stories unveiling in the book, combined well together: the one of the present with the writer unhappy and uncertain in having a long term bond with a man and the story of her mother and grand mother, mostly seen from the eyes of a little girl. The analogy is quite interesting between them, and I noticed some resemblance between the two.
My copy of this book is in Romanian.
August 13, 2016
Jag älskade den här boken, fint om det fula i livet. Ett vanvördigt kvinnligt perspektiv på den heterosexuella tvåsamheten och kärnfamiljen
Displaying 1 - 5 of 5 reviews