„A doua antologie a colecției Seniorii Imaginației poate fi privită la fel ca precedenta: un portret de familie, un instantaneu al sefeului contemporan din țara noastră. Nu voi face judecăți de valoare pentru fiecare proză în parte. Las astfel de aprecieri pe seama cititorilor pentru că, ne place sau nu, aceștia se constituie în juriul ultim. Totuși, ceva trebuie subliniat, și anume: diversitatea abordărilor și jocul creativ al autorilor pe tema dată. Ceea ce, în opinia mea, reprezintă un cert câștig. De bună seamă că fiecare cititor își va crea propriul clasament, după preferințe. Acest lucru e cât se poate de firesc. Nici n-ar avea cum să fie altfel, având în vedere vocile distincte care semnează prozele din volum.” (Marian Truță)
Douăsprezece povestiri SF reunite sub tema „apocalipsei”. La unele, tema e evidentă, la altele mi s-a părut că trebuie privită cu larghețe (lucru care nu m-a deranjat). Unele texte mi-au plăcut foarte mult, altele mi s-au părut ok, dar au fost și texte cu care nu am rezonat, sau care, conform criteriilor mele de apreciere, au părut slăbuțe. Remarc totuși că ansamblul a fost reușit, iar rezultatul acesta a fost dat și de acele texte despre care nu am avut o părere prea bună - și asta pentru că, în imaginea generală, au oferit pete de culoare aparte.
Printre textele care mi-au plăcut foarte mult se numără „cinemAI” a lui Dan Doboș, cu o idee bine exploatată, redată cu o tehnică desăvârșită, care mă face să sper că, poate, într-o bună zi, DemNet-ul va avea parte de acele continuări promise cititorilor cu atât de mulți ani în urmă.
Cezarina Anghilac a oferit un text dur, dar plin de încărcătură și întrebări în „De împrumut”, cu genul acela de final ce ridică miza pe care-l apreciez în mod deosebit. „Ultimul dans, în amurg” de Cătălina Fometici e tulburător, plin de culori (triste), dezvăluind continuu noi și noi fațete ale poveștii până la un final apăsător, dar și încărcat de trăiri.
M-am bucurat să citesc un nou text scris de Roxana Brînceanu. „Din ceața nordului” conține acel ceva ce m-a făcut întotdeauna să-i apreciez scrierile. O notă aparte pentru „Entomologus” de Florin Stanciu, pentru că, na, sunt un împătimit al hard-SF-ului.
Una peste alta, un volum care mi-a oferit o lectură plăcută și mă face să aștept și alte antologii coordonate de Marian Truță. Cu observația că mi-aș dori ca povestirile să nu fie aranjate în ordinea alfabetică a autorilor, ci ca la un album muzical - prin căutarea povestirii care vine mai bine după o alta, a celei mai potrivite să să deschidă ori să închidă volumul - șurubăreli de-astea.
Am citit primele doua povestiri de Cezarina Anghilac si Roxana Brinceanu. Nimic deosebit pina acum. Povestile au fost ok, doar niste nepotriviri de timpuri la verbe. Mai dese in prima povestire de Cezarina Anghilac si de cel putin doua ori la a doua. Sa vedem mai departe! Pina acum textul lui Eugen Cadaru incepe interesant!"
22.0% "Textul lui Eugen Cadaru, Printre blocuri. Sau, mai bine, pe deasupra lor. incepe bine, dar pina pe final, se stinge, debutul surprinzator al povestirii fiind schimbat si rotit de prea multe ori. Mi-ar fi placut o dezvoltare mai detaliata a acelei prime idei. Si in Arca lui Nuh, Sebastian A.Corn debuteaza in forta, dar abundenta de termeni noi si unici textului & firul narativ nu m-au convins sa o duc la bun sfarsit." December 10, 2023 –
26.0% "CinemAI de Dan Dobos este singurul text de pina acum ce indeplineste criteriile necesare Este accesibil ca si constructie si executie iar intriga nu este ceva foarte complicat sau greu de patruns, ideea unui viitor dominat de lumi virtuale si AI nu este asa imposibila, chiar e ceva ce se aduce tot mai des in discutie in zilele noastre. Un text reusit din toate punctele de vedere!!!"
50.0% "Ultimul dans, in amurg de Catalina Fometici, este o povestire bine scrisa, cu ceva inspiratie in "realitatile" crunte ale regimurilor totalitare, dar nu am fost dat pe spate. Ground Control to Baby Tom de Alexandru Maniu, la fel ca precedenta e un text bine construit si executat, dar nu pot spune ca m-a impresionat ca si idee." December 16, 2023 –
Paianjenul Desertului de Adrian Mihaltianu a fost povestire ce mi-a placut cel mai mult din volumul de fata. Textul face parte dintr-un roman viitor, ce pare a fi destul de promitator. Ideea este interesanta , despre un viitor dominat de IA, dar modul curat de expunere si povestea bine pusa la punct m-au impresionat pozitiv.
Reuniune de familie de Ciprian Mitoceanu este o alta povestire ce curge usor, si, avand in vedere ca am citit si alte texte semnate de el, as puncta ca stilul abordabil si ideea pusa cu usurinta in scena se numara printre principalele autuuri ale sale. Si in povestirea de aici nu se dezminte si, chiar daca firul narativ principal nu impresioneaza ca si densitate a ideilor sau constructie, cum a fost cazul la Dan Dobos sau Mihaltianu, Ciprian Mitoceanu este un scriitor abil in arta narativa, posedat de o versatilitate iesita din comun in a transmite cu usurinta si succes, idei si mesaje apartinand celor mai diverse zone: horror, fantasy, crime sau sci-fi.
Mina de petrol de Dan Panaet a fost o povestire ok, dar , vorba americanului, nu are nimic de scris acasa.
Florin Stanciu - Entomologus, o povestire interesanta , tehnica in majoritatea ei, cu o desfasurare a evenimentelor ce trece, partia,l in plan secund. Nu e neaparat o favorita.
Razboiul lumilor de Andi Valachi este un text ce poate fi interpretat ca o satira la pericolul la care ne supunem cand lasam totul pe mina inteligentei artificiale. Autentic, sa nu zic chiar foarte aproape de realitatea noastra, isi transmite cu succes mesajul si incheie intr-o nota ridicata Antologia de fata.
Desi nu mi-au fost realizate toate asteptarile privitoare la unele texte am dat peste alte povestiri si autori ce au compensat din plin dezamagirea initiala si au ridicat din plin nivelul Antologiei.
Editorul a punctat foarte bine ca fiecare isi va crea propriul clasament de texte, cu certitudinea ca diverstatea abordarilor va multumi (pina la urma! sic!:)) si cel mai critic cititor.
Douăsprezece povestiri bune și foarte bune, scrise în stiluri diferite, multe reușind să creioneze lumii veridice, în timp ce altele se apleacă asupra problematicilor actuale, folosind elementele specifice science-fiction doar ca decor. Însumate, povestirile construiesc un volum unitar, de excepție, pe care-l recomand călduros oricărui cititor, curios să afle ce se mai scrie în genul science-fiction românesc.