Curriculum. Refrene ale recuperării și memoriei

by Mădălina Oprea

Genres: Poetry, Romanian Literature

234 pages, Paperback

Published July 1, 2023

Reviews

[Robert Trașcu · Rating 5 out of 5]

A trecut mult timp până ce am reușit să îmi regăsesc forța să spun ceva despre ce am mai citit. Dar cred că poezia Mădălinei Oprea este cel mai bun motiv pentru a reîncepe să o fac. Probabil cel mai bun discurs de poezie pe care l-am parcurs în ultimul timp. Curriculum Refrene ale recuperării și memoriei nu doar că deconstruiește tot ce înseamnă să fii femeie într-o societate patriarhală, mai mult decât atât, cred că recompune un univers protector în creștere. Expune durerea prin diferite refrene ce lovesc din ce in ce mai tare în interioruri. Vorbește despre ce înseamnă și ce nu ar trebui să însemne o familie, o copilărie, despre iubirea de sine și cea orientată spre exterior (care se ating într-un punct si se țin de mână).
E o carte dureroasă, dar și eliberatoare. Nu lasă nimic nesancționat și din acest întreg se formează liniștea, se formează autocunoașterea.
În momentul în care chestionarea orientată atât către sine, cât și către exterior este prezentă în fiecare mișcare, putem vorbi despre o recuperare a identității, putem, odată cu Mădălina, care vorbește pentru totix, să privim memoriile noastre dintr-un spațiu protector, să le dăm jos de pe pereți, să plângem dacă e nevoie și să le așezăm de data astă conștiențix de greutatea lor.
În final, despre recunoaștere, acceptare și deschidere către crearea unor noi mecanisme protectoare care să ne îmbrățișeze la nevoie.

[Cătălin Nedelciu · Rating 5 out of 5]

Absolut splendidă!

Am simțit acest volum ca fiind foarte intim și personal. Ca o destăinuire în care m-am regăsit.
Nu am citit suficientă poezie contemporană ca să pot avea o părere argumentată, dar mi-a plăcut mult.

[Nóra Ugron · Rating 5 out of 5]

O deconstruire a miturilor și violența familiei și istoriei patriarhale. Un parcurs de învățare de a privi altfel corpul, plăcerea, munca și iubirea femeilor (cis). Un parcurs de recuperare feministă și vindecare. Ode pentru prietenie, pentru copilării la margini, la sat. Ode pentru multe lucruri numite rușinoase și greșite de patriarhat și capitalism. Lumea satului, precaritatea și lumea școlii apar într-o lumină critică, anticapitalistă și feministă, duioasă, dar onestă, dureroasă, în care nu știu dacă mai există altundeva în literatura română. O examinare deplină a felurilor în care suntem educatx în familie, în școală și în societate. Foarte bună critică asupra sistemului educațional care în loc să ne elibereze prin explorarea cunoașterii, ne frânge și ne face obiecte docile, mai ales pe fete. Și în primul rând totul scris dintr-un loc de grijă, dintr-o dorință de a crea "o literatură în care să se regăsească pe bune" (p. 228). 🤗💝🌸

[Alexandra · Rating 5 out of 5]

Atât de necesar mi se pare acest volum! E de parcă cineva te ia de mână și străbateți împreună drumul deconstruirii conceptelor cu care am fost socializați, explorezi memoria, sentimentele. Citesc și nu mă pot opri din subliniat, din scris lucruri pe agendă. Fiecare pagină e o nouă oportunitate de cunoaștere. Cred că literatura și mai ales literatura contemporană avea nevoie de acest volum. Dar mai ales, eu aveam nevoie. Fiecare text e scăldat în compasiune, iubire și grijă. E prima dată ca cititor când simt că autoarea are grijă de mine și de sentimentele mele. Solidaritatea și suroritatea pe care le-am simțit pe parcursul lecturii m-au făcut încă o dată să realizez că iubesc cărțile și lectura tocmai pentru aceste întâlnirile neoficiale pe care le oferă, pentru tot sprijinul și toată încrederea că nu sunt sigură. Mulțumesc Mădălinei că ne-a oferit aceste cuvinte și ore incredibile de petrecut cu noi, cu corpurile noastre, cu poezia. Este absolut minunat. Ca multe sesiuni de terapie alături de un terapeut conștient de implicațiile capitalismului, ale patriarhatului și misoginiei în viețile noastre. Abia aștept să o recitesc.

[Mina · Rating 5 out of 5]

Curriculum este un volum de poeme foarte emoționant, și mă bucur că l-am primit ca temă de citit (de la M.) în vacanța de grijă și recuperare, a fost mai mult decât potrivit. E o scriere reală și tranșantă, care îmi amintește de propriile frici, anxietăți, de nedreptățiile prin care simt că am trecut, la comun.

E o poezie care îmi dă poftă să scriu, care mă face să scot la iveală lucrurile moarte și ascunse atât de bine în interior. Dar, este în același timp și poate mai important o poezie care mă face să îmi chestionez propriile nesiguranțe, să văd că ele nu aparțin doar de mine, ci sunt repetate într-un context mai larg, social, cultural, politic, și odată cu această chestionare să pot să gândesc altfel, să pot să spun ce vreau, când vreau, cu adevărat, și să fie exact ceea ce simt.

Cred că e un volum care îți dă multă forță, tocmai prin validare și înțelegere, și care poate pentru prima dată mă face mai puțin anxioasă la a scrie un review brut, fix după ce am închis cartea. Mulțumesc Mădălina pentru tot ce ai scris, este superb!!!

[Mihaela Munteanu · Rating 5 out of 5]

o carte despre tot ce-am simțit și voi mai simți ca femeie care m-a emoționat foarte tare

[Odăger · Rating 5 out of 5]

“Sunt multe locuri ale memoriei
pe care le revad
foarte putin
pentru ca sunt incarcate cu multa nedreptate,
durere
și reținere.”

Despre generații, despre traumă, despre aproprieri și desprinderi, despre a fii socializată ca femeie și riscurile aduse într-o societate patriarhala, despre iubire, despre a fii queer în timp ce ești sociliazată ca femeie, despre sat și despre mutatul în oraș, despre deconstruire și despre revendicare.

Mădălina își pune piciorul în prag și dorește să ofere timp pentru toate fetele care n-au avut timp, vrea să ofere un spațiu pentru toate fetele care n-au avut spațiu, vrea să asculte/citească/scrie despre vocile care nu au fost auzite. Și este atâta iubire, grijă și revoltă pusă în tot acest proces :)

[Diana · Rating 5 out of 5]

Nu se întâmplă de multe ori să devorez o carte cu atâta intensitate și viteza. Desi mi-am dorit sa o am ca un refugiu, dorința de a citi tot m-a acaparat. Forță poetică, stimul al propriilor amintiri și sentimentul de apartenența, deși nu toate amintirile sunt plăcute.

[M]

„„Curriculum. Refrene ale recuperării și memoriei” de Mădălina Oprea este o colecție de poeme feministe fermecătoare – te prinde între paginile ei și nu-ți dă drumul, făcându-te să-ți dorești să nu se mai termine, oricât de uzi ți-ar fi ochii. Nu sunt singura care o aștepta cu nerăbdare după ce, acum un an, la festivalul de literatură queer „Contrar Așteptărilor”, lectura poetei a făcut întreaga sală să plângă (sau cel puțin așa îmi reconstruiesc eu amintirea). Apărută în iulie la editura frACTalia, la standurile de la Pride Park, după (încă) un an de muncă la ea, cartea nu doar că nu dezamăgește, ci îți intră în piept, exact acolo unde e locul lucrurilor care numesc ceea ce nu avem curajul să spunem.”

💗💗💗

Full review aici: https://literaturasifeminism.wordpres...

[andreea ꩜ · Rating 5 out of 5]

nu am cuvinte să exprim cât de mult mă bucur că acest volum există și că am petrecut aproape o săptămână alături de el. nu cred că m-am simțit mai aproape și conectată de o carte ca de aceasta și cred că versurile Mădălinei (pe care le-am subliniat în mod repetat) vor rămâne cu mine, o perioadă lungă de timp 💘💘💘💘

“La sfârșitul săptămânii, ajung acasă și nu îmi mai simt corpul,
mâinile mele nu mai sunt mâinile mele.
Mâinile mele sunt mâinile cu care mă protejez de atingerile subtile ale bărbaților
ce nu mă pot ocoli într-un spațiu neaglomerat
fără să îşi sprijine cumva mâinile de umerii sau de talia mea. Mâinile mele sunt mâinile cu care fac puțină ordine,
ca să fie.
Mâinile mele sunt mâinile cu care îi mângâi pe toți,
în afară de mine.”

[Laur-Mihai Amanolesei · Rating 5 out of 5]

In căsti ascult „Brividi". volumul e dat la maxim;
dacă ipotetic ar trece cineva pe lângã mine si ar vrea sã tragã cu urechel. ce ascult, nu mi-ar fi rusine:
II că ascult muzicã pop cu volumul la maxim;
Il si muzica e trista
Il iar eu par si mai tristă pentru cã am lacrimi in ochi.
🩵

[Nadia · Rating 5 out of 5]

În momentul în care mă angajez, semnez o fişă a postului în care nu scrie că trebuie să fiu:
■frumoasă;
■tânără;
■feminină

În fişa postului pe care o semnez când mă angajez, nu scrie că:
Il trebuie să fiu disponibilă pentru conversații cu colegii mei bărbați;
Il trebuie să zâmbesc;
Il trebuie să tolerez întrebări despre viața mea privată;
Il trebuie să refuz delicat şi blând avansurile colegilor mei bărbați;
Il trebuie să ascult sfaturi despre cum m-am machiat sau nu m-am machiat, cum m-am îmbrăcat sau nu m-am îmbrăcat.

Nicio astfel de atribuție nu se află în fişa postului,
dar le resimt pe toate ca pe un fel de extensie invizibilă
pe care încerc să o îndepărtez de fiecare dată când mă încrunt
la glumele sexiste spuse de colegii mei.
Nu râd şi nu zâmbesc,
par neprietenoasă, fără simțul umorului, nefutută
pentru că nu vreau să depun muncă emoțională extra, pentru că nu vreau să acomodez misoginia.
———

Vreau să iau “iubirea” și “grija”
din munca făcută de femei acasă,
Vreau să iau “iubirea” și “grija”
din vânătăile corpului nostru,
vreau să îi spun pe nume
violență.

[Medeea · Rating 5 out of 5]

Aceste poeme ample, trepidante care compun Curriculum. Refrene ale recuperării și memoriei ne vor răsuna probabil în minte și în corp multă vreme de acum încolo: orchestrate în jurul conceptului de conștiință istorică, ele surprind printr-o privire critică, complexă, intersecțională și recuperatoare adolescența și devenirea unei femei. În poeme percutante despre corp, reprezentare, emoții „intense, copleșitoare & totale,” familie, diferențe sociale, muncă și generații, prietenie, plăcere și iubire, Mădălina Oprea sondează straturile realității și ale istoriei într-o manieră intimă și răscolitoare, expresivă, candidă pe alocuri, recuperând nu doar ceea ce numim generic „viața unei femei,” ci și plăcerea și bucuria lecturii și ale scrisului. Ea dă curs liber vieții, căci „gândul că ar putea scrie altcineva despre mine în continuare,/mă face să vreau să spun totul.” O carte fermecătoare și profundă, impresionantă, binefăcătoare.

[Triss · Rating 5 out of 5]

"Vreau să citesc toată poezia scrisă de toate cele care nu au avut curajul să scrie.
Vreau să citesc toată poezia scrisă de toate cele care nu au avut curajul să își numească textele poezie. Vreau să citesc toată poezia scrisă de toate cele care nu au avut curajul să se numească poete.
Vreau să citesc toată poezia scrisă de toate cele care nu avut curajul să citească cu voce tare.

Vreau să citesc toată poezia scrisă de femei,
vreau să citesc,
să ascult,
să validez
toate experiențele.

Vreau să scriu pentru apropiere si recuperare, nu pentru competiție.
Vreau să scriu cu grijă față de mine și față de cele ce mă vor citi,
față de cele ce au trecut prin experiențe similare cu ale mele,
față de cele ce nu au trecut prin experiențe similare cu ale mele.

Vreau să scriu cu gândul că scrisul transformă, vindecă, apropie."

[Ceai Poetic · Rating 5 out of 5]

Lecturarea volumului ăsta a fost pentru mine o experiență de regăsire, o descoperire a spațiilor pe care mi-a fost frică să le explorez în cotidian, spații interzise femeilor în paradigma patriarhală.
Mă bucur că am început anul pe o notă atât de însuflețită.💖

[Sandra Saade · Rating 5 out of 5]

pur și simplu extraordinar

[crista maria · Rating 5 out of 5]

am plâns. niciodată nu plâng când citesc. 10/10

[Andorea · Rating 5 out of 5]

5 / 5 🪐

"Nu mă simt niciodată niciodată prea rău ca atunci când mă încerc să mă iubești pe mine însămi.

Iubirea de sine nu este suficientă,
sunt multe goluri și multe traume și multe nedreptăți și suferă ce nu trec
cu iubirea de sine,
nu pot fi reparate astfel.

Nu mă iubește pe deplin niciodată,
nu așa cum îmi vorbesc refrenele despre iubire de sine,
tot ce poate face este să fiu în stare de neutralitate față de mine însămi,
nu mă urăsc,
nu mă iubește neapărat,
dar am grijă de mine
și e suficient."

[Camelia Coman · Rating 5 out of 5]

o lectură puternică, blândă, feministă și (poate chiar) vindecătoare;

s-a simțit ca o îmbrățisare plină de căldură și o călătorie transgenerațională

În care regăsești autoarea, te regăsești pe tine, regăsești celelalte femei din viața ta pe care le cunoști sau pe care abia acum le cunoști mai bine și pătrunzi într-o nouă dimensiune a vieții lor.

iubirea, plăcerea și prietenia sunt prezentate într-un mod care pentru mine s-a simțit eliberator și inclusiv 💖💖💖

[Andrada · Rating 5 out of 5]

superb volum💖💖

am scris mai multe despre aici: https://citestema.ro/timpul-femeilor-...

[Tudor Marcu · Rating 5 out of 5]

o carte superba! se poate simti ca un coming of age book, naratoarea recuperandu-si din ce in ce mai mult vocea si *spunand totul* pana la finalul cartii. Poezia preferata? Cantec despre familie. Este scrisa atat de duios si cu o intelegere atat de mare fata de intamplarile petrecute si de personajele din carte (despre care ne si da de inteles ca sunt determinate de un context istoric si social) AND DID I SAY CORPUS ISTORIC? In timpul citirii esti intrerupt de multe ori de paralele istorice relevante care ii ofera cartii si mai multa complexitate. love!

[Alexandru Adam · Rating 5 out of 5]

superba, o culegere de istorii ale istoricizarii personalului, un demers subversiv de scriere a unei bi(bli)ografii extrem de necesar. slay.

[Viviana Gabriela · Rating 5 out of 5]

vreau să dăruiesc acest volum tuturor prietenelor, mamei și mătușii
s-a simțit așa necesar și învăluitor

[A. · Rating 5 out of 5]

minunată! 💖