Probabil ca mosia a luat fiinta precum cele mai multe domenii mari din toate timpurile: prin dreptul celui mai puternic; poate prin casatorii mai mult sau mai putin silite sau prin cumparare cinstita; dar poate si prin viclenii, inselaciuni si alte josnicii; cine mai stie cum a fost! Acum doua sute de ani era un domeniu foarte intins. Conacul se afla pe atunci, ca si astazi de altfel, pe coasta impadurita a muntelui, deasupra orasului. De acolo se poate vedea intreg orasul, atat cel vechi, de dincoace de port, cat si orasul nou, dincolo, pe limba de pamant care apara portul de mare. Totusi, aceasta limba de pamant nu este expusa de-a dreptul valurilor; acolo se mai afla insule si stand, iar printre ele s-au format doua stramtori de intrare. Toate acestea si intinsul marii se vad de la mosie. Si mai departe, in dreapta, se zareste Elvul, pravalindu-se in mare intre malurile argiloase. Odinioara, Elvul si toate acareturile de la gura lui apartineau mosiei; tot asa si intreg teritoriul pe care s-a cladit orasul si insulele, si ambele maluri. Apoi, gospodariile si padurile de pe cursul inferior al raului. Asa era acum doua sute de ani.