Când vreau să trăiesc țip

by Halina Poświatowska

Dacă misiunea poeziei este să împartă neliniște, creația Halinei Poświatowska funcționează ca o extraordinară ilustrare a acestei teze. Poświatowska ne aduce aproape neliniștea unui psihic sabotat de boală, nepermițându-i lui Eros să scape pentru nici măcar o clipă din îmbrățișarea lui Thanatos, într-un pasional dans literar. Dacă misiunea poeziei e de a stârni îndoiala, de a provoca la reflecție, de a căuta moduri care să ne permită să înțelegem mai bine lumea, putem fi siguri că am nimerit cum nu se poate mai bine din punct de vedere liric. Halina Poświatowska combină în ea însăși elemente care se exclud reciproc. O caracteriza o incontrolabilă foame de cunoaștere și o poftă de viață greu de potolit împletite cu o sănătate extrem de fragilă, amenințată permanent de capriciile inimii ce a bătut în pieptul poetei timp de numai treizeci și doi de ani. (Bartosz Suwiński)

152 pages, Paperback

Published January 1, 2022

About the author

Halina Poświatowska (born Helena Myga) was a Polish poet and writer, one of the most important figures in modern Polish literature.

She is famous for her lyrical poetry and for her intellectual and passionate yet unsentimental poetry on the themes of death, love, existence, famous historical personages, especially women, as well as her mordant treatment of life, living, being, bees, cats and the sensual qualities of loving, grieving and desiring.

She died at 32 after a second heart operation to correct a heart defect that limited her mobility and breathing, which she acquired when she fell ill as a child during the World War II German occupation of Poland.

Source: wikiedia.com

Reviews

[Mina H · Rating 5 out of 5]

Un volum excepțional ca ăsta nu poate veni decît dintr-o suferință adîncă, la fel ca cea care i-a răpus viața, la doar 33 de ani, tinerei scriitoare de origine poloneză.

Răvășitoare versuri la fiecare pagină, e imposibil să nu empatizezi cu durerea ei și nedreptatea pe care viața, de care s-a agățat pînă la ultima suflare, i-a făcut-o.

Sper să ajungeți la el, merită.


***
„întotdeauna cînd vreau să trăiesc țip
cînd viata mă părăsește
mă agăț de ea
spun - viață nu pleca încă
mîna ei caldă în mîna mea
buzele mele lîngã urechea ei șoptesc
viață
- ca și cum viața ar fi o iubită

care vrea să plece -
mă atîrn de gîtul ei
țip
o să mor dacă pleci”

[Cipi · Rating 3 out of 5]

Deși am o mulțime de marcaje nu pot să zic că mi-a plăcut în mod deosebit volumul, motiv pentru care am de făcut câteva observații:
1. Titlul oferit ,,Când vreau să trăiesc țip" nu este definitoriu pentru conținutul dinăuntru. M-aş fi așteptat la o poezie tip Ileana Mălăncioiu, pentru cunoscători. Adică ceva mult mai neliniştitor și mai plin de forță. Poeziile care să s-au aflat în legătură strânsă cu titlul au fost puține. Dar, se simte foarte bine durerea și premeditarea morţii (poeta moare la numai 32 de ani în urma unei operații pe cord deschis); așteptam să fiu zdruncinat într-un fel aparte, lucru care nu s-a întâmplat;
2. Volumul l-am interpretat de fapt ca fiind unul de dragoste. E plin de pasiune și de senzualitate, uneori dusă la obsesie. Are gravitate iubirea Halinei și și-o expune în versuri foarte bine.;
3. Mi-au plăcut foarte mult imaginile vizuale pe care le-a creat, ăsta cred că este cel mai mare plus al liricii ei, că este foarte inovativă.;
4. Foarte interesante fragmentele de biografie inserate la finalul cărții, aprox. 20 pagini. Tot foarte mult mi-a plăcut și faptul că a fost un volum dens și compact, trece prin multă din lirica Halinei, având aprox. 120 de poeme înăuntru.;
5. I se face o publicitate un pic ostentativă, deși el în sine nu e un volum căruia să-i oferi mai mult decât șansa de a-l lectura. Cel puțin asta a fost părerea mea.

" ***
oare lumea va muri un pic
când am să mor eu

mă uit mă uit
îmbrăcată într-o haină de vulpe
lumea merge înainte

niciodată nu m-am gândit
că sunt un fir de păr din blana ei

întotdeauna am fost aici
și ea - acolo

și totuși
e plăcut să te gândești
că lumea va muri un pic
când voi muri eu"

[Mădălina Bejenaru · Rating 4 out of 5]

“încă o amintire
adineauri am scris un cuvânt
sunt mai bătrână cu un cuvânt
cu două
cu trei
cu un poem”

[Alexandru Trifu · Rating 3 out of 5]

***

pasiunea este acel ceva
despre care cânta vioara
închisă în cutia întunecată
în sufocantul
ca noaptea
interior al cojii luminii
însemnate cu unghiile stelelor
ea trăiește
în cuvintele tale din rodie caldă
miroase a piersică
a soare
prins în năvodul verde al copacului
coaptă
aplecată pe iarba decolorată
se lasă cu greutatea
spre palmele mele deschise
și eu - buzele închise
într-o limbă străină predau
cuvântul - strâmt ca moartea
dragoste

[Claudia Pop · Rating 4 out of 5]

"îmi iubesc singurătatea
atârnă mai sus
decât podul
mâinilor cuprinzând cerul" — pagina 118

[Iulia Kyçyku · Rating 4 out of 5]

❤️‍🩹

[Adela Popovici · Rating 5 out of 5]

Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la această carte este forța și dorința de viață a autoarei. Chiar dacă s-a confruntat continuu cu o boală cruntă care a împiedicat-o să trăiască așa cum ar fi vrut, mie mi-a transmis că și cât a trăit s-a bucurat din plin de fiecare clipă. Mi-a tranmis că trăi mai profund și mai intens decât mulți alții.
Spre sfrârșitul cărții, se simte din ce în ce mai mult tristețea sfârșitului pe care îl simte că este aproape, dar asta face cu atât mai înduioșătoare poeziile Halinei. Tehnic mi se pare impecabilă cartea, are o muzicalitate continuă care curge de la o poezie la alta.
Mi se pare o carte ce merită citită de toți romanticii incurabili:
"aș vrea să te mai văd o dată
încă o dată
înainte de amurg
aș vrea să mai trăiesc încă una
sau chiar două vieți
ca să te pot vedea"


"iar tânjesc dupî o dragoste întunecată
o dragoste care ucide
așa se roagă pentru moarte
condamnatul"

[Ramona Boldizsar · Rating 5 out of 5]

Mi-au plăcut foarte mult poemele Halinei Poswiatowska. Am scris mai pe larg despre cartea asta aici: https://revistapsyche.ro/2023/08/25/r...