What do you think?
Rate this book
Cine a făcut România: Răscrucile noastre
Cine a făcut România spune istoria modernă a țării din perspectivă liberală: România a fost un proiect patriotic iluminist de eliberare a unor provincii care rataseră primul val european de modernizare. Generația pașoptistă a profitat de înfrângerea militară a Rusiei pentru a-i scoate pe români din scenariul absorbției în imperiul feudal rusesc. Cristian Ghinea folosește teoriile modernizării pentru a interpreta istoria noastră și constată că visul românesc a fost deturnat – și înainte, și după comunism – de idei opuse celor care au creat statul și de interese înguste ale elitelor de pradă care au refuzat mereu soluțiile democratice. Astăzi, adevăratul patriotism și adevăratul naționalism înseamnă să revenim la visul părinților noștri fondatori: modernizare, egalitate, proprietate, încredere în oamenii reali de lângă noi, ridicarea fiecărui român la rangul de cetățean. Firul narativ istoric ajunge până în prezent și se leagă de viitor, pentru că misiunea antifeudală continuă. Deși trăim astăzi cea mai bună epocă din istoria acestei țări, pentru a încheia modernizarea României trebuie să trecem și cele câteva răscruci care ne mai stau în cale.
348 pages, Paperback
Published January 1, 2023
10 people are currently reading
120 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 6 of 6 reviews
February 18, 2024
„Educarea este cel mai puternic predictor al ieșirii din sărăcie: a sta la școală crește șansele să ai un job care să te scoată de acolo”.
O carte despre cum România poate fi un loc mai bun dacă este condusă într-un mod eficient, de către oameni capabili să vadă realitatea din spatele statisticilor și dornici să ne ducă țara pe drumul spre modernizare. „Dezvoltarea societății” nu este un concept pur teoretic, există moduri tangibile prin care ea poate fi obținută dacă ieșim din starea de letargie sau de pilot automat și începem să luăm măsuri - la nivel macro și micro - pentru a trăi într-o țară europeană modernă. Este un îndemn la schimbare, la cooperare și la persistență - oricât de lung sau de anevoios va fi drumul, avem datoria, față de cei care care au luptat pentru visul unei Românii libere, dar și față de cei care vor urma după noi, să contribuim la clădirea unui viitor luminos pentru această țară.
O carte despre cum România poate fi un loc mai bun dacă este condusă într-un mod eficient, de către oameni capabili să vadă realitatea din spatele statisticilor și dornici să ne ducă țara pe drumul spre modernizare. „Dezvoltarea societății” nu este un concept pur teoretic, există moduri tangibile prin care ea poate fi obținută dacă ieșim din starea de letargie sau de pilot automat și începem să luăm măsuri - la nivel macro și micro - pentru a trăi într-o țară europeană modernă. Este un îndemn la schimbare, la cooperare și la persistență - oricât de lung sau de anevoios va fi drumul, avem datoria, față de cei care care au luptat pentru visul unei Românii libere, dar și față de cei care vor urma după noi, să contribuim la clădirea unui viitor luminos pentru această țară.
September 28, 2023
Mai degrabă par două cărți într-una. E drept, partea a doua e un fel de manifest electoral, însă prima parte atrage atenția prin argumentele logice care zugrăvesc o foarte coerentă imagine de ansamblu: România este un proiect liberal neterminat și este de datoria noastră să ducem acest proiect la capăt.
La o adică, nici manifestul nu e de lepădat. Argumentele sunt și acolo foarte bine prezentate, mai ales în ceea ce privește următoarele teme: Capitalismul, Desecurizarea, Autonomizarea. Mi-a plăcut și conceptul de "uberizare" a serviciilor publice, deși mi s-a părut excesiv de optimist. Realitatea e că toate aceste schimbări și propuneri, deși foarte bune, necesită pârghii prin care să fie aplicate. Un lucru de care duce lipsă și România de azi.
Două idei mai exotice cu care am rămas:
1.România a avut mereu de câștigat când Rusia a pierdut;
2. Existența continuată a statului român este asigurată în mare parte de inerția birocratică. Tot această inerție are nefericitul efect de a condamna reformele încă dinainte de a fi propuse.
La o adică, nici manifestul nu e de lepădat. Argumentele sunt și acolo foarte bine prezentate, mai ales în ceea ce privește următoarele teme: Capitalismul, Desecurizarea, Autonomizarea. Mi-a plăcut și conceptul de "uberizare" a serviciilor publice, deși mi s-a părut excesiv de optimist. Realitatea e că toate aceste schimbări și propuneri, deși foarte bune, necesită pârghii prin care să fie aplicate. Un lucru de care duce lipsă și România de azi.
Două idei mai exotice cu care am rămas:
1.România a avut mereu de câștigat când Rusia a pierdut;
2. Existența continuată a statului român este asigurată în mare parte de inerția birocratică. Tot această inerție are nefericitul efect de a condamna reformele încă dinainte de a fi propuse.
September 17, 2023
Excelent volum. Valoarea lui e de cautat dincolo de manifestul electoral care fatis este: da, autorul este membru reputat USR, da el este autorul PNRR ului plan de investitii european absolut faimos in ultimii ani; dar volumul sau este mult mai mult de atat.
Este dens, argumentat, structurat, este partial istoric (zicala ca istoria e o poveste subiectiva, faptele raman totusi verificabile obiectiv) si este plin plin ochi de informatii economice si politice si sociologice: despre cum este condusa tara acum si despre planurile potentiale pentru a fi administrata mai bine.
Este prima oara cand gasesc intr-un singur volum descrieri ale structurii unor ministere, ale strategiei de alocare de fonduri, ale problemelor politice curente - subiectele sunt fascinante si extrem de importante, spatiul public cere mai multe discutii de acest fel, nu doar in preajma unui an electoral intens.
Dl Ginea vrea sa ne explice cum patriotismul nu e nationalism tribal, ci dragoste rationala de semeni si dorinta de a le face bine celor din jur. Argumenteaza bine, puncteaza intelectual atractiv si prietenos publicului (putinele note de subsol fac lucrarea non-didactica, mentiunile sunt extrem de cunoscute intelectualului urban: Keith Hitchins, Daren Acemoglu, Niall Ferguson, Bogdan Murgescu, Timothy Snyder etc.); inima motivatiei cartii se desconspira a fi Fukuyama recent, cu al sau perfect corect"liberalismul are nevoie de naratiune". Limbajul e o combinatie atractiva de jurnalism cu deraieri 'de gasca' si analiza explicata cifric. Dl. Ghinea stie cum sa ne spuna ce are de spus.
Volumul este jumatate istorie a Romaniei, despre parcursul sinuos de a deveni democratie liberala cam de la 1848 incoace (in detaliu, da de pereti cu regimul comunist folosind cifre si explicatii, nu doar ideologie), si jumatate descriere a situatiei politice curente si a cum ne propune dl Ghinea sa continuam modernizarea inceputa. E un text si un autor profund pro european si liberal, care ne dezvaluie un esafod intelectual construit atent: porneste de la o filosofie doctrinara (autorul crede ca in spatele oricaror decizii sunt alegeri mari, filosofii, nu rationalism oportunist) si o declina din ce in ce mai local pana la politici specifice in agricultura sau gradinite. Autorul ne propune niste solutii filosofice atractive relativ facile pentru tot felul de probleme apartent insolvabile: de ce romanii sunt alfel? Nu sunt, sunt oameni rationali, intr-un sistem prost. De ce nu avem incredere unii in altii? Avem, dar motivatiile majore politice ne impun sa pastram oarecare distanta, la care am renunta, demonstrat, intr-un cadru mai bine gandit. Cum de lucrurile in tara reusesc sa functioneze de la o zi la alta? Birocratie pe auto-pilot, reticenta la schimbare in lipsa unor motivatii sistemice potrivite.
Volumul este fascinant pentru ca ridica cortina peste ce se intampla in politica si administratia din Romania. Sunt explicatii care ne privesc pe fiecare din noi, ca suntem sau nu de acord. Important e ca s-a deschis o discutie si s-au expus niste motivatii. Astept cu interes agenda preluata si de alti agenti politici, hai sa vorbim mult si des despre lucrurile importante.
Este dens, argumentat, structurat, este partial istoric (zicala ca istoria e o poveste subiectiva, faptele raman totusi verificabile obiectiv) si este plin plin ochi de informatii economice si politice si sociologice: despre cum este condusa tara acum si despre planurile potentiale pentru a fi administrata mai bine.
Este prima oara cand gasesc intr-un singur volum descrieri ale structurii unor ministere, ale strategiei de alocare de fonduri, ale problemelor politice curente - subiectele sunt fascinante si extrem de importante, spatiul public cere mai multe discutii de acest fel, nu doar in preajma unui an electoral intens.
Dl Ginea vrea sa ne explice cum patriotismul nu e nationalism tribal, ci dragoste rationala de semeni si dorinta de a le face bine celor din jur. Argumenteaza bine, puncteaza intelectual atractiv si prietenos publicului (putinele note de subsol fac lucrarea non-didactica, mentiunile sunt extrem de cunoscute intelectualului urban: Keith Hitchins, Daren Acemoglu, Niall Ferguson, Bogdan Murgescu, Timothy Snyder etc.); inima motivatiei cartii se desconspira a fi Fukuyama recent, cu al sau perfect corect"liberalismul are nevoie de naratiune". Limbajul e o combinatie atractiva de jurnalism cu deraieri 'de gasca' si analiza explicata cifric. Dl. Ghinea stie cum sa ne spuna ce are de spus.
Volumul este jumatate istorie a Romaniei, despre parcursul sinuos de a deveni democratie liberala cam de la 1848 incoace (in detaliu, da de pereti cu regimul comunist folosind cifre si explicatii, nu doar ideologie), si jumatate descriere a situatiei politice curente si a cum ne propune dl Ghinea sa continuam modernizarea inceputa. E un text si un autor profund pro european si liberal, care ne dezvaluie un esafod intelectual construit atent: porneste de la o filosofie doctrinara (autorul crede ca in spatele oricaror decizii sunt alegeri mari, filosofii, nu rationalism oportunist) si o declina din ce in ce mai local pana la politici specifice in agricultura sau gradinite. Autorul ne propune niste solutii filosofice atractive relativ facile pentru tot felul de probleme apartent insolvabile: de ce romanii sunt alfel? Nu sunt, sunt oameni rationali, intr-un sistem prost. De ce nu avem incredere unii in altii? Avem, dar motivatiile majore politice ne impun sa pastram oarecare distanta, la care am renunta, demonstrat, intr-un cadru mai bine gandit. Cum de lucrurile in tara reusesc sa functioneze de la o zi la alta? Birocratie pe auto-pilot, reticenta la schimbare in lipsa unor motivatii sistemice potrivite.
Volumul este fascinant pentru ca ridica cortina peste ce se intampla in politica si administratia din Romania. Sunt explicatii care ne privesc pe fiecare din noi, ca suntem sau nu de acord. Important e ca s-a deschis o discutie si s-au expus niste motivatii. Astept cu interes agenda preluata si de alti agenti politici, hai sa vorbim mult si des despre lucrurile importante.
January 1, 2026
I received the book in electronic format by subscribing to the authors newsletter, although since then I didn't receive any newsletters besides the link for downloading the book.
In the first half the author contextualises the formation of Romania as a state, what were the external influences, the models and ideologies that stood at the base of its creation. I enjoyed this part and it is somehow in contrast with the way it is taught in schools were the state just appears.
The second half of the book reffers to recent times and tries to explain how the adoption of liberal values will benefit Romania and its society, with some specific examples. Still interesting but for a broader audience I assume it would have been better to present them more neutral, not through the lens of the party he is a member of.
In the first half the author contextualises the formation of Romania as a state, what were the external influences, the models and ideologies that stood at the base of its creation. I enjoyed this part and it is somehow in contrast with the way it is taught in schools were the state just appears.
The second half of the book reffers to recent times and tries to explain how the adoption of liberal values will benefit Romania and its society, with some specific examples. Still interesting but for a broader audience I assume it would have been better to present them more neutral, not through the lens of the party he is a member of.
June 25, 2024
În "USR, nașterea și patologiile unui partid", cartea membrilor (în mare parte) plecați din sau dezamăgiți de USR, Ghinea este principalul personaj negativ. În primul rând, este indicat ca unul din artizanii scoaterii lui Nicușor Dan din partid, ceea ce s-a mai vehiculat prin presă. După Mihai Goțiu, Ghinea ar fi vrut să-l împiedice să candideze în 2016, chiar ar fi condiționat intrarea sa în partid de asta. Mulți îl văd ca făcând parte din gașca instalată la vârful partidului după Nicușor, și ca unul din sforarii principali. Unii vorbesc despre o sesizare împotriva lui din 2017, nici la momentul scrierii cărții dezbătută în "biroul național". Așa că m-am întrebat: oare de unde aceste veleități complotist-sforăriste? Îl știam de când scria la "Dilema", și mi se părea că scrie bine, oricum peste media presei din România. Pe de-o parte îmi plăcea de el, pe de altă parte, aveam o cârcă de feedback negativ despre caracterul său (în contextul USR).
După citirea cărții, impresia mea e asta: Cristian Ghinea vrea să fie ideologul partidului. Omul cu doctrina. Într-o alăturare care nu cred că i-ar plăcea, seamănă cu un Lenin varianta liberală, mai preocupat să dea lupte în bula lui pentru puritatea ideologiei decât de a polemiza cu alte curente. Poate asta și explică uneltirile și mazilirile la care a luat parte: a scăpat de cei care îi amenințau sau contestau statutul de ideolog de serviciu, dar și de "eretici" sau oameni care nu corespundeau "doctrinar". El are o justificare pentru poziționarea ideologică: înainte de ea, USR trebuia mereu să dezbată intern cum se poziționează pe subiectul X sau Y. E oarecum de înțeles o poziționare ideologică măcar pe anumite subiecte; acum, care e poziționarea "bună" pentru un partid e alt subiect. Și totuși, afirmația lui că "partidul era liberal" se contrazice flagrant cu alta făcută în aceeași carte, că i s-a cerut de nenumărate ori în partid să explice ce înseamnă "liberal".
În mod ironic, deși autorul e un om de dreapta, cartea denotă mai degrabă o etică "de stânga" a muncii. Multe citate au referințe doar la cartea de origine, fără pagină, iar limbajul este destul de lejer. Prima parte este o trecere rapidă prin istoria modernă a României, evidențiând relația nu mereu armonioasă între clasa politică și ideile moderne liberale. Sunt câteva observații juste, de exemplu clasa politică din vremea lui Carol nu prea s-a priceput să valorifice potențialul marii majorități a populației, cum te-ai aștepta de la niște liberali autentici; iarăși, PNL-ul din interbelic, protecționist și exponent al unui stat polițienesc, numai liberal nu era, oponenții lor din PNȚ fiind mult mai apropiați de ideologia partidului Brătienilor. E și o tentă, pe care eu o găsesc exagerată, de a da vina pentru multe rele ale României moderne pe Rusia; pe de o parte da, nu era tocmai o lumină Rusia țaristă, dar totuși, ne place sau nu, prima întâlnire cu modernitatea ei ne-au mijlocit-o. E poate și vina vremurilor în care a fost scrisă cartea, totuși, cu războiul din Ucraina în prim plan.
A doua parte ne aduce în prezent și este o combinație de amintiri din vremea guvernului Cioloș și a scurtei prezențe a USR la guvernare, prezentări ale lucrurilor făcute de Ghinea și / sau Cioloș și / sau USR la guvernare și idei legate de ce ar trebui făcut în România. E poate o lectură utilă în caz că vreți să vedeți dacă ideile USR-ului (sau măcar ale unuia din oamenii săi importanți) converg cu așteptările voastre, mai ales acum în an electoral. Sunt unele aspecte de apreciat, zic eu, mai ales că autorul pare preocupat și de concetățenii noștri mai puțin norocoși (din ce zice, foștii colegi de guvernare pretindeau că, fiind liberali, nu aveau treabă "cu săracii"), sau de teme precum abandonul școlar, capitol la care suntem fruntași în Europa (în timp ce, de exemplu, Republica Moldova stă mult mai bine decât noi). Mai ales pentru un stat ca al nostru, care a făcut din ignorarea celor sub un anumit nivel de trai o tradiție (cel puțin în perioada până în 1947, dar parțial și după; după '89 nu mai zic). Nu sunt prea multe "dezvăluiri", totuși. Poveștile din timpul guvernării sunt aduse la lumină doar pentru a susține diferite idei; deh, omul vrea să fie ideolog, nu memorialist. Avem și un capitol despre "servicii", interesant având în vedere că autorul a fost acuzat (de ex de Alina Mungiu-Pippidi) de legături cu acestea, dar fără ce știu eu ce revelații. Ghinea crede că există și o tentă de mitizare a acestor "servicii", de a vedea mașinațiuni ale acestora și unde nu este cazul, și e posibil să aibă un pic dreptate.
În concluzie, am regăsit în carte un autor inteligent și cu oarecare vervă, cum îl știam din "Dilema veche", cu niște idei bune (și altele mai puțin bune). E haios că folosește "uberizarea" ca un termen pozitiv, poate relevant pentru cât de ancorat este Ghinea în bula lui, izolată ermetic de orice idee de drepturi ale muncitorilor (e adevărat, folosește cuvântul cu alt sens; dar dacă era mai ancorat în discuțiile despre Uber și "gig economy", poate ar fi ales alt termen). Nu sunt genul să caut politicienii după "puritatea" ideologică, așa că atașamentul proclamat destul de obsesiv la curentul liberal mă lasă rece. Dar să zicem că unele idei și politici concrete expuse aici m-au făcut să nu-mi pierd complet speranța legată de USR. Rezervele legate de manevrele murdare din partid și de naivitatea teribilă de la guvernare (cu atât mai jenantă cu cât ai dat afară jumătate de partid pe acuzația că-s "oengiști care nu știu cum e-n politică", de parcă gașca Barna-Ghinea-Drulă ar ști) rămân, totuși.
Edit: Iar după rezultatul dezastruos de la alegerile locale și europarlamentare, rămâne de văzut câtă influență va mai avea autorul în cadrul partidului.
După citirea cărții, impresia mea e asta: Cristian Ghinea vrea să fie ideologul partidului. Omul cu doctrina. Într-o alăturare care nu cred că i-ar plăcea, seamănă cu un Lenin varianta liberală, mai preocupat să dea lupte în bula lui pentru puritatea ideologiei decât de a polemiza cu alte curente. Poate asta și explică uneltirile și mazilirile la care a luat parte: a scăpat de cei care îi amenințau sau contestau statutul de ideolog de serviciu, dar și de "eretici" sau oameni care nu corespundeau "doctrinar". El are o justificare pentru poziționarea ideologică: înainte de ea, USR trebuia mereu să dezbată intern cum se poziționează pe subiectul X sau Y. E oarecum de înțeles o poziționare ideologică măcar pe anumite subiecte; acum, care e poziționarea "bună" pentru un partid e alt subiect. Și totuși, afirmația lui că "partidul era liberal" se contrazice flagrant cu alta făcută în aceeași carte, că i s-a cerut de nenumărate ori în partid să explice ce înseamnă "liberal".
În mod ironic, deși autorul e un om de dreapta, cartea denotă mai degrabă o etică "de stânga" a muncii. Multe citate au referințe doar la cartea de origine, fără pagină, iar limbajul este destul de lejer. Prima parte este o trecere rapidă prin istoria modernă a României, evidențiând relația nu mereu armonioasă între clasa politică și ideile moderne liberale. Sunt câteva observații juste, de exemplu clasa politică din vremea lui Carol nu prea s-a priceput să valorifice potențialul marii majorități a populației, cum te-ai aștepta de la niște liberali autentici; iarăși, PNL-ul din interbelic, protecționist și exponent al unui stat polițienesc, numai liberal nu era, oponenții lor din PNȚ fiind mult mai apropiați de ideologia partidului Brătienilor. E și o tentă, pe care eu o găsesc exagerată, de a da vina pentru multe rele ale României moderne pe Rusia; pe de o parte da, nu era tocmai o lumină Rusia țaristă, dar totuși, ne place sau nu, prima întâlnire cu modernitatea ei ne-au mijlocit-o. E poate și vina vremurilor în care a fost scrisă cartea, totuși, cu războiul din Ucraina în prim plan.
A doua parte ne aduce în prezent și este o combinație de amintiri din vremea guvernului Cioloș și a scurtei prezențe a USR la guvernare, prezentări ale lucrurilor făcute de Ghinea și / sau Cioloș și / sau USR la guvernare și idei legate de ce ar trebui făcut în România. E poate o lectură utilă în caz că vreți să vedeți dacă ideile USR-ului (sau măcar ale unuia din oamenii săi importanți) converg cu așteptările voastre, mai ales acum în an electoral. Sunt unele aspecte de apreciat, zic eu, mai ales că autorul pare preocupat și de concetățenii noștri mai puțin norocoși (din ce zice, foștii colegi de guvernare pretindeau că, fiind liberali, nu aveau treabă "cu săracii"), sau de teme precum abandonul școlar, capitol la care suntem fruntași în Europa (în timp ce, de exemplu, Republica Moldova stă mult mai bine decât noi). Mai ales pentru un stat ca al nostru, care a făcut din ignorarea celor sub un anumit nivel de trai o tradiție (cel puțin în perioada până în 1947, dar parțial și după; după '89 nu mai zic). Nu sunt prea multe "dezvăluiri", totuși. Poveștile din timpul guvernării sunt aduse la lumină doar pentru a susține diferite idei; deh, omul vrea să fie ideolog, nu memorialist. Avem și un capitol despre "servicii", interesant având în vedere că autorul a fost acuzat (de ex de Alina Mungiu-Pippidi) de legături cu acestea, dar fără ce știu eu ce revelații. Ghinea crede că există și o tentă de mitizare a acestor "servicii", de a vedea mașinațiuni ale acestora și unde nu este cazul, și e posibil să aibă un pic dreptate.
În concluzie, am regăsit în carte un autor inteligent și cu oarecare vervă, cum îl știam din "Dilema veche", cu niște idei bune (și altele mai puțin bune). E haios că folosește "uberizarea" ca un termen pozitiv, poate relevant pentru cât de ancorat este Ghinea în bula lui, izolată ermetic de orice idee de drepturi ale muncitorilor (e adevărat, folosește cuvântul cu alt sens; dar dacă era mai ancorat în discuțiile despre Uber și "gig economy", poate ar fi ales alt termen). Nu sunt genul să caut politicienii după "puritatea" ideologică, așa că atașamentul proclamat destul de obsesiv la curentul liberal mă lasă rece. Dar să zicem că unele idei și politici concrete expuse aici m-au făcut să nu-mi pierd complet speranța legată de USR. Rezervele legate de manevrele murdare din partid și de naivitatea teribilă de la guvernare (cu atât mai jenantă cu cât ai dat afară jumătate de partid pe acuzația că-s "oengiști care nu știu cum e-n politică", de parcă gașca Barna-Ghinea-Drulă ar ști) rămân, totuși.
Edit: Iar după rezultatul dezastruos de la alegerile locale și europarlamentare, rămâne de văzut câtă influență va mai avea autorul în cadrul partidului.
September 23, 2023
O carte de tristă amintire: profunde greșeli istorice care induc în eroare “razboiul ruso-prusac, pe care ei credeau că Napoleon III il va castiga”. În mare parte retorica cărții pare cel putin partinitoare curentului politic liberal, cartea fiind o încercare nefericită de politică de imagine a unui partid a cărui activitate este cel puțin lacunară! Analiza socială se realizează pe baza unor indicatori pur-economici, care nu iau in considerare elemente sociale… După ce am citit aceasta carte, stiind ca Ghinea e ideologul USR, am realizat ce greseala am facut atunci cand am propus apropiatilor sa i voteze!
This entire review has been hidden because of spoilers.
Displaying 1 - 6 of 6 reviews