What do you think?
Rate this book
Kurofune
188 pages, Kindle Edition
Published October 3, 2023
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 12 of 12 reviews
February 5, 2026
Mi a placut! O poveste frumoasa despre prietenia dintre doi tineri, unul portughez, celălalt japonez. Legatura fiecaruia cu cainii lor a fost impresionantă. O aventura a la Robinson Crusoe presarata cu informatii interesante despre cultura japoneza.
O carte potrivita pentru copii ceva ma marisori, dar si pentru adulti.
O carte potrivita pentru copii ceva ma marisori, dar si pentru adulti.
April 15, 2025
🚢🚢 Kurofune-nave barbare, nave negre. 🚢🚢
Un periplu prin istoria Japoniei, de la ierarhie, tradiții, obiceiuri, la cultură, port, o radiografie a Japoniei secolului al XIX-lea. O poveste despre adolescență, prietenie, sacrificiu, onoare, recunoștință.
Poate fi considerată prologul cărții Shogun-James Clavell, sunt convinsă că o să-și dorească Damian să descopere si mai mult despre Japonia.
O carte bună este cea din urma căreia ai învățat ceva, care te-a determinat după parcurgerea ei să aprofundezi un subiect/temă, te-a făcut să-ți pui întrebări.....
Ne aflam în anul 1852, în Madeira, o insulă a Portugaliei avându-l in prim plan pe Tiago, unul dintre personajele principale ale acestei cărti. Celălalt este Kentaro , un japonez tot în vârstă de cincisprezece ani ce și-a dezonorat tatăl, ascunzându-i acestuia faptul că maestrul său de sabie era creștin.
Un incident cu un deznodământ nefericit îl fac pe Tiago să fugă de la bordul navei Mississippi și să calce țărmul Japoniei, riscându-si viața deoarece se afla pe un teritoriu ce străinii nu erau primiți, pedeapsa era capitală.
Soarta îl aruncă între săbiile tânărului Kentaro, iar când să-l prezinte pe ostatic tatălui său, constată că familia i-a fost măcelărită de clanul Satsuma, iar sora furată.
Destinul îi aduce din nou împreună pentru a doua oară,iar Tiago îl ajută să scape pe Kentaro de 2 ronini-i -mercenari, iar pentru a-și arătă recunoștința, îl însoțește până în portul Nagasaki, de unde Tiago spera să reușească să se îmbarce spre Portugalia, iar Kentaro să-și salveze sora din brațele clanului rival.
Au călătorit mai bine de trei săptămâni împreună, au dat piept cu ronini, hoți, dar și cu intemperii precum cutremur, taifun.
Vă invit să descoperiți sfârșitul acestei cărți dacă v-am stârnit interesul.
❓️Știați că numele capitalei Japoniei, astăzi cunoscută sub numele de Tokio, între secolele XII- XIX s-a numit Edo?
După anul 1868, când împăratul Japoniei si-a mutat reședința acolo, orașul si-a schimbat denumirea din Edo în Tokio-însemnand Capitala de Est.
❓️Știați că vreme de 250 de ani Japonia interzisese și întrerupsese orice contact cu lumea exterioară?Portul din Nagasaki era singurul loc din întreaga Japonie unde occidentalilor le era permis să acosteze în anumite perioade din an?
Oare care a fost motivul interzicerii accesului străinilor în Japonia❓️
Un periplu prin istoria Japoniei, de la ierarhie, tradiții, obiceiuri, la cultură, port, o radiografie a Japoniei secolului al XIX-lea. O poveste despre adolescență, prietenie, sacrificiu, onoare, recunoștință.
Poate fi considerată prologul cărții Shogun-James Clavell, sunt convinsă că o să-și dorească Damian să descopere si mai mult despre Japonia.
O carte bună este cea din urma căreia ai învățat ceva, care te-a determinat după parcurgerea ei să aprofundezi un subiect/temă, te-a făcut să-ți pui întrebări.....
Ne aflam în anul 1852, în Madeira, o insulă a Portugaliei avându-l in prim plan pe Tiago, unul dintre personajele principale ale acestei cărti. Celălalt este Kentaro , un japonez tot în vârstă de cincisprezece ani ce și-a dezonorat tatăl, ascunzându-i acestuia faptul că maestrul său de sabie era creștin.
Un incident cu un deznodământ nefericit îl fac pe Tiago să fugă de la bordul navei Mississippi și să calce țărmul Japoniei, riscându-si viața deoarece se afla pe un teritoriu ce străinii nu erau primiți, pedeapsa era capitală.
Soarta îl aruncă între săbiile tânărului Kentaro, iar când să-l prezinte pe ostatic tatălui său, constată că familia i-a fost măcelărită de clanul Satsuma, iar sora furată.
Destinul îi aduce din nou împreună pentru a doua oară,iar Tiago îl ajută să scape pe Kentaro de 2 ronini-i -mercenari, iar pentru a-și arătă recunoștința, îl însoțește până în portul Nagasaki, de unde Tiago spera să reușească să se îmbarce spre Portugalia, iar Kentaro să-și salveze sora din brațele clanului rival.
Au călătorit mai bine de trei săptămâni împreună, au dat piept cu ronini, hoți, dar și cu intemperii precum cutremur, taifun.
Vă invit să descoperiți sfârșitul acestei cărți dacă v-am stârnit interesul.
❓️Știați că numele capitalei Japoniei, astăzi cunoscută sub numele de Tokio, între secolele XII- XIX s-a numit Edo?
După anul 1868, când împăratul Japoniei si-a mutat reședința acolo, orașul si-a schimbat denumirea din Edo în Tokio-însemnand Capitala de Est.
❓️Știați că vreme de 250 de ani Japonia interzisese și întrerupsese orice contact cu lumea exterioară?Portul din Nagasaki era singurul loc din întreaga Japonie unde occidentalilor le era permis să acosteze în anumite perioade din an?
Oare care a fost motivul interzicerii accesului străinilor în Japonia❓️
September 6, 2024
3.5⭐
Premetto che se lo avessi letto 12/13 anni fa probabilmente lo avrei ritenuto perfetto.
Ma, ora come ora, per l'intenzione che c'era di voler raccontare questa storia, doveva essere un libro più lungo.
Siamo nel 1853 in Giappone e seguiamo il lungo viaggio di Tiago e Kentaro da Edo (l'attuale Tokyo) a Nagasaki, attraversando boschi e "stazioni di posta" dove i due ragazzi faranno delle soste. Mi sarebbe davvero piaciuto gustarmi il viaggio con più calma, invece si passa, ad esempio, dalla stazione 13 alla 53, da un capitolo all'altro. Peccato, perché poteva essere bellissimo esplorare un po' di più il Giappone di quell'epoca.
Sono rimasta abbastanza scioccata dall'indifferenza di Kentaro dopo un tragico episodio che lo avrebbe dovuto segnare a vita, ma che invece ha sorvolato come se niente fosse. Va bene la questione del Samurai retto e corretto, ma così si esagera, soprattutto perché lo abbiamo visto soffrire per una certa cosa prima di questo evento, quindi non è una scusante.
Il pov è di Tiago con un capitolo, all'inizio, di Kentaro. Scelta sbagliata, per me, perché sono presenti alcune scene dove Kentaro parla con altri personaggi o semplici mormorii in giapponese che, ovviamente, Tiago non capisce e noi, di conseguenza, nemmeno. Qualche capitolo in più con il suo pov sarebbe stato decisamente meglio e più coinvolgente.
La scrittura è piuttosto frettolosa e ripetitiva, avrò letto la parola "serafico" più in questo libro che nella somma di tutti i libri che ho letto. A un certo punto mi è proprio venuto spontaneo esclamare: "Ma basta!" 🤣. Come anche la ripetitività delle scene: bosco, fiume, bagno e qualche dettaglio sulle stazioni.
Peccato davvero, perché mi aveva incuriosita molto 💔
Perfetto, invece, per bambini e ragazzi che hanno voglia di immergersi in questo ambiente storico attraverso gli occhi di questi due ragazzi coraggiosi ✨
Recensione e citazioni sul blog Minaro Books 💜
"La terra tremò con violenza selvaggia, come se stesse cercando di scrollarsi di dosso ogni albero, animale o uomo che avesse avuto l'ardire di crescere e prosperare sulle sue spalle."
Premetto che se lo avessi letto 12/13 anni fa probabilmente lo avrei ritenuto perfetto.
Ma, ora come ora, per l'intenzione che c'era di voler raccontare questa storia, doveva essere un libro più lungo.
Siamo nel 1853 in Giappone e seguiamo il lungo viaggio di Tiago e Kentaro da Edo (l'attuale Tokyo) a Nagasaki, attraversando boschi e "stazioni di posta" dove i due ragazzi faranno delle soste. Mi sarebbe davvero piaciuto gustarmi il viaggio con più calma, invece si passa, ad esempio, dalla stazione 13 alla 53, da un capitolo all'altro. Peccato, perché poteva essere bellissimo esplorare un po' di più il Giappone di quell'epoca.
Sono rimasta abbastanza scioccata dall'indifferenza di Kentaro dopo un tragico episodio che lo avrebbe dovuto segnare a vita, ma che invece ha sorvolato come se niente fosse. Va bene la questione del Samurai retto e corretto, ma così si esagera, soprattutto perché lo abbiamo visto soffrire per una certa cosa prima di questo evento, quindi non è una scusante.
Il pov è di Tiago con un capitolo, all'inizio, di Kentaro. Scelta sbagliata, per me, perché sono presenti alcune scene dove Kentaro parla con altri personaggi o semplici mormorii in giapponese che, ovviamente, Tiago non capisce e noi, di conseguenza, nemmeno. Qualche capitolo in più con il suo pov sarebbe stato decisamente meglio e più coinvolgente.
La scrittura è piuttosto frettolosa e ripetitiva, avrò letto la parola "serafico" più in questo libro che nella somma di tutti i libri che ho letto. A un certo punto mi è proprio venuto spontaneo esclamare: "Ma basta!" 🤣. Come anche la ripetitività delle scene: bosco, fiume, bagno e qualche dettaglio sulle stazioni.
Peccato davvero, perché mi aveva incuriosita molto 💔
Perfetto, invece, per bambini e ragazzi che hanno voglia di immergersi in questo ambiente storico attraverso gli occhi di questi due ragazzi coraggiosi ✨
Recensione e citazioni sul blog Minaro Books 💜
April 2, 2025
„Kurofune. Navele străine” este un roman absolut încântător care acaparează atenția în egală măsură a copiilor cât și a adulților. Scris într-o conotație istorică romanul debordează de subiecte cum ar fi loialitatea, familia și tot ceea ce implică, prietenia și maturitatea. Tot ce am găsit printre pagini a fost o călătorie către cunoaștere dar și una spre o descoperire de sine; a propriilor vise și aspirații, a dorințelor lăsate să nutrească curiozitate și a greutăților ce călesc mintea și trupul. Eroul cărții a demonstrat determinare dar și curaj atunci când a gustat mai puternic vârsta adultă chiar dacă… totul a fost pe muchie de sabie, chiar dacă salvarea nu a venit ca o necesitate ci ca o datorie față de cineva care a crezut în el. Chiar dacă împrejurările au fost vitrege iar bucuria de scurtă durată. Tot sacrificiul s-a meritat, Tiago nu doar că a depășit frica și constrângerile ci a descoperit că are în sânge aventura, nevoia de a dobândi cunoștințe diverse și de a-și lărgi orizonturile, chiar dacă asta ar însemna să rămână în Japonia, un loc în care un barbar este văzut ca un intrus și exilat. El însă a primit acea șansă de a vedea acea cultură și frumusețe a locurilor fără impediment, însă nu după multe încercări și isprave. Cum s-a depănat acest fir al poveștii vă îndemn să aflați singuri, un lucru pot să spun – această carte mi s-a cuibărit în suflet datorită înțelesurilor acesteia, a subiectelor abordate și a multor lecții pline de sensuri și profunzimi. O lectură de-a dreptul incitantă atât pentru copii cât și pentru adulți, recomand cu drag!
link blog: https://vorbepentrusufletblog.wordpre...
link blog: https://vorbepentrusufletblog.wordpre...
March 23, 2026
Este o nuvelă istorică foarte captivantă care explorează un moment de răscruce în istoria Japoniei, sosirea -navelor negre americane - Kurofune, în 1853, eveniment care a pus capăt a peste doua sute de ani de izolare a țării (era Sakoku). Povestea este urmărită prin ochii lui Tiago, un tanar din occident, de origine portugheza, fugit din Madeira, insula apartinand Portugaliei, pentru ca tatal lui incerca sa ii ucida cainele. Ajunge in Japonia in loc de India unde face cunostinta cu Kentaro, un tânăr japonez care trăiește într-o perioadă în care străinii sunt priviți cu teamă și suspiciune. El face parte dintr-o cultură guvernată de tradiții stricte și de autoritatea shogunatului. Strainii erau ucisi daca depaseau marginea vasului cu care soseau. Cei doi trebuie sa isi uneasca fortele pentru a supravietuii si pentru a isi gasi salvarea. Tiago pentru a ajunge la bordul unui vas care sa il duca spre o alta destinatie iar Kentaro sa isi gaseasca sora rapita de clanul Satsuma.
March 11, 2024
Mi sono interessata subito a questo libro quando ne è stata annunciata l'uscita, non solo per l'ambientazione giapponese, ma per l'esatto periodo che viene raccontato: l'arrivo delle navi nere del commodoro Perry. Quando lo studiai, all'università, mi colpì molto ed ero molto curiosa di come questo evento sarebbe stato trattato in un libro per ragazzi con un punto di vista anche di un occidentale.
Purtroppo questo si è rivelato più un dettaglio, la scusa per far arrivare il protagonista in Giappone e di alcuni altri elementi, e questo mi è dispiaciuto... ma il libro mi è piaciuto comunque!
È molto breve, dinamico e adatto sicuramente al target delle scuole medie, quindi ci sta anche che alcuni passaggi siano più svelti di altri, ma allo stesso tempo emergono bene i caratteri dei due personaggi, Tiago e Kentaro, le loro ambizioni e il loro legame.
Purtroppo questo si è rivelato più un dettaglio, la scusa per far arrivare il protagonista in Giappone e di alcuni altri elementi, e questo mi è dispiaciuto... ma il libro mi è piaciuto comunque!
È molto breve, dinamico e adatto sicuramente al target delle scuole medie, quindi ci sta anche che alcuni passaggi siano più svelti di altri, ma allo stesso tempo emergono bene i caratteri dei due personaggi, Tiago e Kentaro, le loro ambizioni e il loro legame.
February 9, 2024
L' inizio del libro è troppo frettoloso, mi sembra evidente che l'autrice fosse interessata a parlare dell' ambientazione giapponese, che ho trovato molto più concreta di Madeira. D'altronde, nella postfazione si capisce che l'autrice è appassionata di quel periodo storico giapponese da tempo. Romanzo di avventura e di formazione con ambientazione storica credibile, adatto ad un pubblico di 12/13enni. Nota di merito per la copertina.
January 2, 2024
diciamo che se lo avessi letto cinque anni fa sarebbe stato perfetto. era un po' da piccoli, ma rimane che non è male
June 28, 2025
3,5 ⭐️
quick read
quick read
July 21, 2025
𝘔𝘢𝘳𝘵𝘢 𝘗𝘢𝘭𝘢𝘻𝘻𝘦𝘴𝘪, 𝘵𝘳𝘢𝘥𝘶𝘵𝘵𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘶𝘭𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘯𝘦𝘭 𝘤𝘢𝘮𝘱𝘰 𝘥𝘦𝘭𝘭’𝘦𝘥𝘪𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘦 𝘥𝘦𝘭 𝘤𝘪𝘯𝘦𝘮𝘢, 𝘪𝘯𝘪𝘻𝘪𝘢 𝘭𝘢 𝘴𝘶𝘢 𝘤𝘢𝘳𝘳𝘪𝘦𝘳𝘢 𝘥𝘪 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘵𝘵𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘪 𝘭𝘪𝘣𝘳𝘪 𝘱𝘦𝘳 𝘳𝘢𝘨𝘢𝘻𝘻𝘪 𝘤𝘰𝘯 𝘕𝘦𝘣𝘣𝘪𝘢, 𝘵𝘦𝘴𝘵𝘰 𝘤𝘩𝘦 𝘭𝘦 è 𝘷𝘢𝘭𝘴𝘰 𝘪𝘭 𝘗𝘳𝘦𝘮𝘪𝘰 𝘚𝘵𝘳𝘦𝘨𝘢 𝘙𝘢𝘨𝘢𝘻𝘻𝘪 𝘦 𝘙𝘢𝘨𝘢𝘻𝘻𝘦 𝟤𝟢𝟤𝟢. 𝘓𝘢 𝘴𝘶𝘢 𝘱𝘢𝘴𝘴𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘱𝘦𝘳 𝘪𝘭 𝘳𝘰𝘮𝘢𝘯𝘻𝘰 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘰 (𝘨𝘪à 𝘦𝘮𝘦𝘳𝘴𝘢 𝘪𝘯 𝘕𝘦𝘣𝘣𝘪𝘢, 𝘢𝘮𝘣𝘪𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵𝘰 𝘪𝘯 𝘶𝘯𝘢 𝘓𝘰𝘯𝘥𝘳𝘢 𝘷𝘪𝘵𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢𝘯𝘢), 𝘯𝘦𝘭𝘭𝘢 𝘧𝘢𝘵𝘵𝘪𝘴𝘱𝘦𝘤𝘪𝘦 𝘱𝘦𝘳 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘪𝘤𝘰𝘭𝘢𝘳𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘤𝘳𝘶𝘤𝘪𝘢𝘭𝘪 𝘯𝘦𝘭 𝘥𝘦𝘵𝘦𝘳𝘮𝘪𝘯𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘢𝘮𝘣𝘪𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘦 𝘴𝘤𝘰𝘯𝘷𝘰𝘭𝘨𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘴𝘰𝘤𝘪𝘰𝘤𝘶𝘭𝘵𝘶𝘳𝘢𝘭𝘪, 𝘧𝘰𝘳𝘯𝘪𝘴𝘤𝘦 𝘢𝘯𝘤𝘰𝘳𝘢 𝘶𝘯𝘢 𝘷𝘰𝘭𝘵𝘢 𝘭𝘢 𝘣𝘢𝘴𝘦 𝘱𝘰𝘳𝘵𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘱𝘦𝘳 𝘪𝘭 𝘴𝘶𝘰 𝘯𝘶𝘰𝘷𝘰 𝘭𝘢𝘷𝘰𝘳𝘰.
𝘊𝘰𝘯 𝘒𝘶𝘳𝘰𝘧𝘶𝘯𝘦 𝘭𝘢 𝘗𝘢𝘭𝘢𝘻𝘻𝘦𝘴𝘪 𝘤𝘰𝘳𝘰𝘯𝘢 𝘶𝘯𝘰 𝘥𝘦𝘪 𝘴𝘰𝘨𝘯𝘪 𝘮𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢𝘵𝘪 𝘧𝘪𝘯 𝘥𝘢𝘭𝘭’ 𝘢𝘥𝘰𝘭𝘦𝘴𝘤𝘦𝘯𝘻𝘢: 𝘳𝘢𝘤𝘤𝘰𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘴𝘶𝘢 𝘱𝘢𝘴𝘴𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘱𝘦𝘳 𝘪𝘭 𝘎𝘪𝘢𝘱𝘱𝘰𝘯𝘦. 𝘛𝘶𝘵𝘵𝘰 𝘩𝘢 𝘪𝘯𝘪𝘻𝘪𝘰 𝘥𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘭𝘦𝘵𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘥𝘪 𝘚𝘩ō𝘨𝘶𝘯 𝘥𝘪 𝘑𝘢𝘮𝘦𝘴 𝘊𝘭𝘢𝘷𝘦𝘭𝘭. 𝘐𝘯 𝘒𝘶𝘳𝘰𝘧𝘶𝘯𝘦 𝘔𝘢𝘳𝘵𝘢 𝘳𝘦𝘯𝘥𝘦 𝘧𝘳𝘶𝘪𝘣𝘪𝘭𝘦 𝘢 𝘶𝘯𝘢 𝘧𝘢𝘴𝘤𝘪𝘢 𝘥𝘪 𝘦𝘵à 𝘱𝘪ù 𝘨𝘪𝘰𝘷𝘢𝘯𝘦 𝘶𝘯 𝘧𝘢𝘵𝘵𝘰 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘰 𝘥𝘦𝘤𝘪𝘴𝘪𝘷𝘰 𝘱𝘦𝘳 𝘭𝘢 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘥𝘦𝘭 𝘚𝘰𝘭 𝘓𝘦𝘷𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘦 𝘭𝘰 𝘧𝘢 𝘢𝘵𝘵𝘳𝘢𝘷𝘦𝘳𝘴𝘰 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘰𝘯𝘢𝘨𝘨𝘪 𝘪𝘮𝘮𝘢𝘨𝘪𝘯𝘢𝘳𝘪 𝘤𝘢𝘭𝘢𝘵𝘪 𝘢𝘭𝘭’𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘯𝘰 𝘥𝘪 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘪 𝘥𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵𝘪 𝘥𝘢 𝘮𝘦𝘵𝘪𝘤𝘰𝘭𝘰𝘴𝘪 𝘢𝘱𝘱𝘳𝘰𝘧𝘰𝘯𝘥𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘪. 𝘓𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘴𝘢 𝘴𝘤𝘰𝘳𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘦 𝘦 𝘭’𝘢𝘣𝘣𝘰𝘯𝘥𝘢𝘯𝘻𝘢 𝘥𝘪 𝘥𝘪𝘢𝘭𝘰𝘨𝘩𝘪 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘪𝘣𝘶𝘪𝘴𝘤𝘰𝘯𝘰 𝘢 𝘳𝘦𝘯𝘥𝘦𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘭𝘦𝘵𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘷𝘦𝘭𝘰𝘤𝘦 𝘦 𝘤𝘩𝘪𝘢𝘳𝘢, 𝘣𝘪𝘭𝘢𝘯𝘤𝘪𝘢𝘯𝘥𝘰 𝘮𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘱𝘪ù 𝘥𝘦𝘴𝘤𝘳𝘪𝘵𝘵𝘪𝘷𝘪 𝘦𝘥 𝘦𝘴𝘱𝘭𝘪𝘤𝘢𝘵𝘪𝘷𝘪.
𝘊𝘩𝘦 𝘭’𝘪𝘯𝘵𝘦𝘯𝘵𝘰 𝘱𝘳𝘪𝘯𝘤𝘪𝘱𝘢𝘭𝘦 𝘥𝘦𝘭𝘭’𝘢𝘶𝘵𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘴𝘪𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘯𝘤𝘪𝘱𝘢𝘭𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘲𝘶𝘦𝘭𝘭𝘰 𝘥𝘪 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶𝘪𝘳𝘦 𝘶𝘯𝘢 𝘷𝘪𝘤𝘦𝘯𝘥𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘰𝘳𝘯𝘰 𝘢𝘭𝘭’𝘢𝘳𝘳𝘪𝘷𝘰 𝘥𝘦𝘭𝘭𝘦 𝘲𝘶𝘢𝘵𝘵𝘳𝘰 𝘯𝘢𝘷𝘪 𝘯𝘦𝘳𝘦 𝘢𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢𝘯𝘦 (𝘭𝘦 𝘬𝘶𝘳𝘰𝘧𝘶𝘯𝘦) 𝘥𝘦𝘭 𝘊𝘰𝘮𝘮𝘰𝘥𝘰𝘳𝘰 𝘗𝘦𝘳𝘳𝘺 𝘯𝘦𝘭 𝘱𝘰𝘳𝘵𝘰 𝘥𝘪 𝘌𝘥𝘰 𝘭𝘰 𝘳𝘪𝘷𝘦𝘭𝘢𝘯𝘰 𝘢𝘭𝘤𝘶𝘯𝘦 𝘧𝘰𝘳𝘻𝘢𝘵𝘶𝘳𝘦 𝘥𝘦𝘭𝘭𝘢 𝘵𝘳𝘢𝘮𝘢. 𝘐𝘭 𝘱𝘳𝘰𝘵𝘢𝘨𝘰𝘯𝘪𝘴𝘵𝘢 𝘛𝘪𝘢𝘨𝘰 𝘴𝘦𝘨𝘶𝘦 𝘤𝘰𝘮𝘦 𝘶𝘯 𝘧𝘪𝘭𝘰 𝘥𝘦𝘭 𝘥𝘦𝘴𝘵𝘪𝘯𝘰 𝘤𝘩𝘦 𝘪𝘯𝘦𝘴𝘰𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘭𝘰 𝘱𝘰𝘳𝘵𝘢 𝘢 𝘤𝘦𝘳𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘳𝘪𝘢 𝘴𝘢𝘭𝘷𝘦𝘻𝘻𝘢 𝘦 𝘭’𝘢𝘧𝘧𝘦𝘳𝘮𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘥𝘪 𝘴é 𝘪𝘯 𝘲𝘶𝘦𝘭𝘭’𝘪𝘴𝘰𝘭𝘢 𝘤𝘰𝘴ì 𝘭𝘰𝘯𝘵𝘢𝘯𝘢 𝘥𝘢 𝘤𝘢𝘴𝘢.
𝘓𝘢 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘰𝘥𝘶𝘵𝘵𝘪𝘷𝘢, 𝘢𝘮𝘣𝘪𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵𝘢 𝘢 𝘔𝘢𝘥𝘦𝘪𝘳𝘢, 𝘤𝘢𝘳𝘢𝘵𝘵𝘦𝘳𝘪𝘻𝘻𝘢𝘵𝘢 𝘥𝘢𝘭𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘤𝘶𝘴𝘴𝘪𝘰𝘯𝘪 𝘤𝘰𝘯 𝘪𝘭 𝘱𝘢𝘥𝘳𝘦 𝘴𝘪 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘭𝘶𝘥𝘦 𝘧𝘪𝘯 𝘵𝘳𝘰𝘱𝘱𝘰 𝘴𝘣𝘳𝘪𝘨𝘢𝘵𝘪𝘷𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦; 𝘭’𝘰𝘮𝘪𝘤𝘪𝘥𝘪𝘰 𝘥𝘪 𝘶𝘯 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘢𝘨𝘯𝘰, 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘰 𝘤𝘩𝘪𝘢𝘷𝘦 𝘤𝘩𝘦 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘳𝘪𝘯𝘨𝘦𝘳à 𝘛𝘪𝘢𝘨𝘰 𝘢 𝘧𝘶𝘨𝘨𝘪𝘳𝘦 𝘥𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘯𝘢𝘷𝘦 𝘦 𝘢 𝘤𝘦𝘳𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘢𝘭𝘷𝘦𝘻𝘻𝘢 𝘴𝘶𝘭 𝘴𝘶𝘰𝘭𝘰 𝘨𝘪𝘢𝘱𝘱𝘰𝘯𝘦𝘴𝘦, 𝘩𝘢 𝘪𝘭 𝘴𝘢𝘱𝘰𝘳𝘦 𝘥𝘪 𝘶𝘯 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘰 𝘢𝘳𝘤𝘩𝘪𝘵𝘦𝘵𝘵𝘢𝘵𝘰 𝘦 𝘱𝘰𝘤𝘰 𝘤𝘰𝘯𝘨𝘳𝘶𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘢𝘭𝘭’𝘪𝘯𝘥𝘰𝘭𝘦 𝘥𝘦𝘭 𝘱𝘳𝘰𝘵𝘢𝘨𝘰𝘯𝘪𝘴𝘵𝘢. 𝘈𝘭𝘵𝘳𝘦 𝘱𝘪𝘤𝘤𝘰𝘭𝘦 𝘤𝘰𝘪𝘯𝘤𝘪𝘥𝘦𝘯𝘻𝘦 𝘧𝘰𝘳𝘵𝘶𝘪𝘵𝘦 𝘴𝘱𝘢𝘳𝘴𝘦 𝘥𝘶𝘳𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘭𝘢 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘷𝘰𝘤𝘢𝘯𝘰 𝘥𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘦 𝘢𝘭𝘻𝘢𝘵𝘦 𝘥𝘪 𝘴𝘰𝘱𝘳𝘢𝘤𝘤𝘪𝘨𝘭𝘪𝘰. 𝘓’𝘪𝘯𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘰 𝘤𝘰𝘯 𝘶𝘯 𝘤𝘰𝘱𝘳𝘰𝘵𝘢𝘨𝘰𝘯𝘪𝘴𝘵𝘢 𝘪𝘯 𝘨𝘳𝘢𝘥𝘰 𝘥𝘪 𝘱𝘢𝘳𝘭𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘦𝘳𝘧𝘦𝘵𝘵𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘪𝘭 𝘱𝘰𝘳𝘵𝘰𝘨𝘩𝘦𝘴𝘦 (𝘪 𝘥𝘪𝘢𝘭𝘰𝘨𝘩𝘪 𝘴𝘰𝘯𝘰 𝘧𝘪𝘯 𝘵𝘰𝘱𝘱𝘰 𝘦𝘭𝘢𝘣𝘰𝘳𝘢𝘵𝘪 𝘦 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶𝘪𝘵𝘪 𝘤𝘰𝘯 𝘶𝘯 𝘷𝘰𝘤𝘢𝘣𝘰𝘭𝘢𝘳𝘪𝘰 𝘥𝘪 𝘵𝘶𝘵𝘵𝘰 𝘳𝘪𝘴𝘱𝘦𝘵𝘵𝘰) 𝘦 𝘭𝘢 𝘴𝘢𝘭𝘷𝘦𝘻𝘻𝘢 𝘨𝘶𝘢𝘥𝘢𝘨𝘯𝘢𝘵𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘷𝘦𝘳𝘴𝘢𝘯𝘥𝘰 𝘤𝘰𝘯 𝘶𝘯 𝘴𝘢𝘮𝘶𝘳𝘢𝘪 𝘪𝘯 𝘭𝘢𝘵𝘪𝘯𝘰 𝘴𝘰𝘯𝘰 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘱𝘭𝘢𝘶𝘴𝘪𝘣𝘪𝘭𝘪 𝘮𝘢 𝘭𝘢 𝘤𝘶𝘪 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘻𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘰𝘮𝘪𝘵𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘱𝘶ò 𝘥𝘦𝘴𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘲𝘶𝘢𝘭𝘤𝘩𝘦 𝘱𝘦𝘳𝘱𝘭𝘦𝘴𝘴𝘪𝘵à.
𝘈 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘪𝘳𝘦 𝘪𝘭 𝘱𝘶𝘯𝘵𝘰 𝘥𝘪 𝘧𝘰𝘳𝘻𝘢 𝘥𝘦𝘭 𝘳𝘰𝘮𝘢𝘯𝘻𝘰 è 𝘴𝘦𝘯𝘻’𝘢𝘭𝘵𝘳𝘰 𝘭𝘢 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘥𝘦𝘥𝘪𝘤𝘢𝘵𝘢 𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘴𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘵𝘢 𝘦 𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘴𝘶𝘤𝘤𝘦𝘴𝘴𝘪𝘷𝘢 𝘦𝘴𝘱𝘭𝘰𝘳𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘥𝘪 𝘶𝘯𝘢 𝘤𝘪𝘷𝘪𝘭𝘵à 𝘵𝘰𝘵𝘢𝘭𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘯𝘶𝘰𝘷𝘢 𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘵𝘢𝘯𝘵𝘦, 𝘱𝘦𝘳 𝘶𝘴𝘢𝘯𝘻𝘦 𝘦 𝘷𝘢𝘭𝘰𝘳𝘪, 𝘪𝘯 𝘤𝘶𝘪 è 𝘱𝘰𝘴𝘴𝘪𝘣𝘪𝘭𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘷𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦 𝘶𝘯𝘢 𝘴𝘰𝘳𝘵𝘢 𝘥𝘪 𝘱𝘢𝘳𝘢𝘭𝘭𝘦𝘭𝘪𝘴𝘮𝘰 𝘵𝘳𝘢 𝘛𝘪𝘢𝘨𝘰 𝘦 𝘪𝘭 𝘯𝘢𝘷𝘪𝘨𝘢𝘵𝘰𝘳𝘦 𝘪𝘯𝘨𝘭𝘦𝘴𝘦 𝘞𝘪𝘭𝘭𝘪𝘢𝘮 𝘈𝘥𝘢𝘮𝘴, 𝘧𝘰𝘯𝘵𝘦 𝘥𝘪 𝘪𝘴𝘱𝘪𝘳𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘥𝘦𝘭 𝘨𝘪à 𝘤𝘪𝘵𝘢𝘵𝘰 𝘚𝘩ō𝘨𝘶𝘯.
Continua su Mangialibri
𝘊𝘰𝘯 𝘒𝘶𝘳𝘰𝘧𝘶𝘯𝘦 𝘭𝘢 𝘗𝘢𝘭𝘢𝘻𝘻𝘦𝘴𝘪 𝘤𝘰𝘳𝘰𝘯𝘢 𝘶𝘯𝘰 𝘥𝘦𝘪 𝘴𝘰𝘨𝘯𝘪 𝘮𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢𝘵𝘪 𝘧𝘪𝘯 𝘥𝘢𝘭𝘭’ 𝘢𝘥𝘰𝘭𝘦𝘴𝘤𝘦𝘯𝘻𝘢: 𝘳𝘢𝘤𝘤𝘰𝘯𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘴𝘶𝘢 𝘱𝘢𝘴𝘴𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘱𝘦𝘳 𝘪𝘭 𝘎𝘪𝘢𝘱𝘱𝘰𝘯𝘦. 𝘛𝘶𝘵𝘵𝘰 𝘩𝘢 𝘪𝘯𝘪𝘻𝘪𝘰 𝘥𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘭𝘦𝘵𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘥𝘪 𝘚𝘩ō𝘨𝘶𝘯 𝘥𝘪 𝘑𝘢𝘮𝘦𝘴 𝘊𝘭𝘢𝘷𝘦𝘭𝘭. 𝘐𝘯 𝘒𝘶𝘳𝘰𝘧𝘶𝘯𝘦 𝘔𝘢𝘳𝘵𝘢 𝘳𝘦𝘯𝘥𝘦 𝘧𝘳𝘶𝘪𝘣𝘪𝘭𝘦 𝘢 𝘶𝘯𝘢 𝘧𝘢𝘴𝘤𝘪𝘢 𝘥𝘪 𝘦𝘵à 𝘱𝘪ù 𝘨𝘪𝘰𝘷𝘢𝘯𝘦 𝘶𝘯 𝘧𝘢𝘵𝘵𝘰 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘰 𝘥𝘦𝘤𝘪𝘴𝘪𝘷𝘰 𝘱𝘦𝘳 𝘭𝘢 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘥𝘦𝘭 𝘚𝘰𝘭 𝘓𝘦𝘷𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘦 𝘭𝘰 𝘧𝘢 𝘢𝘵𝘵𝘳𝘢𝘷𝘦𝘳𝘴𝘰 𝘱𝘦𝘳𝘴𝘰𝘯𝘢𝘨𝘨𝘪 𝘪𝘮𝘮𝘢𝘨𝘪𝘯𝘢𝘳𝘪 𝘤𝘢𝘭𝘢𝘵𝘪 𝘢𝘭𝘭’𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳𝘯𝘰 𝘥𝘪 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘪 𝘥𝘰𝘤𝘶𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵𝘪 𝘥𝘢 𝘮𝘦𝘵𝘪𝘤𝘰𝘭𝘰𝘴𝘪 𝘢𝘱𝘱𝘳𝘰𝘧𝘰𝘯𝘥𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘪. 𝘓𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘴𝘢 𝘴𝘤𝘰𝘳𝘳𝘦𝘷𝘰𝘭𝘦 𝘦 𝘭’𝘢𝘣𝘣𝘰𝘯𝘥𝘢𝘯𝘻𝘢 𝘥𝘪 𝘥𝘪𝘢𝘭𝘰𝘨𝘩𝘪 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘪𝘣𝘶𝘪𝘴𝘤𝘰𝘯𝘰 𝘢 𝘳𝘦𝘯𝘥𝘦𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘭𝘦𝘵𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘷𝘦𝘭𝘰𝘤𝘦 𝘦 𝘤𝘩𝘪𝘢𝘳𝘢, 𝘣𝘪𝘭𝘢𝘯𝘤𝘪𝘢𝘯𝘥𝘰 𝘮𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘱𝘪ù 𝘥𝘦𝘴𝘤𝘳𝘪𝘵𝘵𝘪𝘷𝘪 𝘦𝘥 𝘦𝘴𝘱𝘭𝘪𝘤𝘢𝘵𝘪𝘷𝘪.
𝘊𝘩𝘦 𝘭’𝘪𝘯𝘵𝘦𝘯𝘵𝘰 𝘱𝘳𝘪𝘯𝘤𝘪𝘱𝘢𝘭𝘦 𝘥𝘦𝘭𝘭’𝘢𝘶𝘵𝘳𝘪𝘤𝘦 𝘴𝘪𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘯𝘤𝘪𝘱𝘢𝘭𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘲𝘶𝘦𝘭𝘭𝘰 𝘥𝘪 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶𝘪𝘳𝘦 𝘶𝘯𝘢 𝘷𝘪𝘤𝘦𝘯𝘥𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘰𝘳𝘯𝘰 𝘢𝘭𝘭’𝘢𝘳𝘳𝘪𝘷𝘰 𝘥𝘦𝘭𝘭𝘦 𝘲𝘶𝘢𝘵𝘵𝘳𝘰 𝘯𝘢𝘷𝘪 𝘯𝘦𝘳𝘦 𝘢𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢𝘯𝘦 (𝘭𝘦 𝘬𝘶𝘳𝘰𝘧𝘶𝘯𝘦) 𝘥𝘦𝘭 𝘊𝘰𝘮𝘮𝘰𝘥𝘰𝘳𝘰 𝘗𝘦𝘳𝘳𝘺 𝘯𝘦𝘭 𝘱𝘰𝘳𝘵𝘰 𝘥𝘪 𝘌𝘥𝘰 𝘭𝘰 𝘳𝘪𝘷𝘦𝘭𝘢𝘯𝘰 𝘢𝘭𝘤𝘶𝘯𝘦 𝘧𝘰𝘳𝘻𝘢𝘵𝘶𝘳𝘦 𝘥𝘦𝘭𝘭𝘢 𝘵𝘳𝘢𝘮𝘢. 𝘐𝘭 𝘱𝘳𝘰𝘵𝘢𝘨𝘰𝘯𝘪𝘴𝘵𝘢 𝘛𝘪𝘢𝘨𝘰 𝘴𝘦𝘨𝘶𝘦 𝘤𝘰𝘮𝘦 𝘶𝘯 𝘧𝘪𝘭𝘰 𝘥𝘦𝘭 𝘥𝘦𝘴𝘵𝘪𝘯𝘰 𝘤𝘩𝘦 𝘪𝘯𝘦𝘴𝘰𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘭𝘰 𝘱𝘰𝘳𝘵𝘢 𝘢 𝘤𝘦𝘳𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘳𝘪𝘢 𝘴𝘢𝘭𝘷𝘦𝘻𝘻𝘢 𝘦 𝘭’𝘢𝘧𝘧𝘦𝘳𝘮𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘥𝘪 𝘴é 𝘪𝘯 𝘲𝘶𝘦𝘭𝘭’𝘪𝘴𝘰𝘭𝘢 𝘤𝘰𝘴ì 𝘭𝘰𝘯𝘵𝘢𝘯𝘢 𝘥𝘢 𝘤𝘢𝘴𝘢.
𝘓𝘢 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘰𝘥𝘶𝘵𝘵𝘪𝘷𝘢, 𝘢𝘮𝘣𝘪𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵𝘢 𝘢 𝘔𝘢𝘥𝘦𝘪𝘳𝘢, 𝘤𝘢𝘳𝘢𝘵𝘵𝘦𝘳𝘪𝘻𝘻𝘢𝘵𝘢 𝘥𝘢𝘭𝘭𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘤𝘶𝘴𝘴𝘪𝘰𝘯𝘪 𝘤𝘰𝘯 𝘪𝘭 𝘱𝘢𝘥𝘳𝘦 𝘴𝘪 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘭𝘶𝘥𝘦 𝘧𝘪𝘯 𝘵𝘳𝘰𝘱𝘱𝘰 𝘴𝘣𝘳𝘪𝘨𝘢𝘵𝘪𝘷𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦; 𝘭’𝘰𝘮𝘪𝘤𝘪𝘥𝘪𝘰 𝘥𝘪 𝘶𝘯 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘢𝘨𝘯𝘰, 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘰 𝘤𝘩𝘪𝘢𝘷𝘦 𝘤𝘩𝘦 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘳𝘪𝘯𝘨𝘦𝘳à 𝘛𝘪𝘢𝘨𝘰 𝘢 𝘧𝘶𝘨𝘨𝘪𝘳𝘦 𝘥𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘯𝘢𝘷𝘦 𝘦 𝘢 𝘤𝘦𝘳𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴𝘢𝘭𝘷𝘦𝘻𝘻𝘢 𝘴𝘶𝘭 𝘴𝘶𝘰𝘭𝘰 𝘨𝘪𝘢𝘱𝘱𝘰𝘯𝘦𝘴𝘦, 𝘩𝘢 𝘪𝘭 𝘴𝘢𝘱𝘰𝘳𝘦 𝘥𝘪 𝘶𝘯 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘰 𝘢𝘳𝘤𝘩𝘪𝘵𝘦𝘵𝘵𝘢𝘵𝘰 𝘦 𝘱𝘰𝘤𝘰 𝘤𝘰𝘯𝘨𝘳𝘶𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘢𝘭𝘭’𝘪𝘯𝘥𝘰𝘭𝘦 𝘥𝘦𝘭 𝘱𝘳𝘰𝘵𝘢𝘨𝘰𝘯𝘪𝘴𝘵𝘢. 𝘈𝘭𝘵𝘳𝘦 𝘱𝘪𝘤𝘤𝘰𝘭𝘦 𝘤𝘰𝘪𝘯𝘤𝘪𝘥𝘦𝘯𝘻𝘦 𝘧𝘰𝘳𝘵𝘶𝘪𝘵𝘦 𝘴𝘱𝘢𝘳𝘴𝘦 𝘥𝘶𝘳𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘭𝘢 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘱𝘳𝘰𝘷𝘰𝘤𝘢𝘯𝘰 𝘥𝘪𝘷𝘦𝘳𝘴𝘦 𝘢𝘭𝘻𝘢𝘵𝘦 𝘥𝘪 𝘴𝘰𝘱𝘳𝘢𝘤𝘤𝘪𝘨𝘭𝘪𝘰. 𝘓’𝘪𝘯𝘤𝘰𝘯𝘵𝘳𝘰 𝘤𝘰𝘯 𝘶𝘯 𝘤𝘰𝘱𝘳𝘰𝘵𝘢𝘨𝘰𝘯𝘪𝘴𝘵𝘢 𝘪𝘯 𝘨𝘳𝘢𝘥𝘰 𝘥𝘪 𝘱𝘢𝘳𝘭𝘢𝘳𝘦 𝘱𝘦𝘳𝘧𝘦𝘵𝘵𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘪𝘭 𝘱𝘰𝘳𝘵𝘰𝘨𝘩𝘦𝘴𝘦 (𝘪 𝘥𝘪𝘢𝘭𝘰𝘨𝘩𝘪 𝘴𝘰𝘯𝘰 𝘧𝘪𝘯 𝘵𝘰𝘱𝘱𝘰 𝘦𝘭𝘢𝘣𝘰𝘳𝘢𝘵𝘪 𝘦 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶𝘪𝘵𝘪 𝘤𝘰𝘯 𝘶𝘯 𝘷𝘰𝘤𝘢𝘣𝘰𝘭𝘢𝘳𝘪𝘰 𝘥𝘪 𝘵𝘶𝘵𝘵𝘰 𝘳𝘪𝘴𝘱𝘦𝘵𝘵𝘰) 𝘦 𝘭𝘢 𝘴𝘢𝘭𝘷𝘦𝘻𝘻𝘢 𝘨𝘶𝘢𝘥𝘢𝘨𝘯𝘢𝘵𝘢 𝘤𝘰𝘯𝘷𝘦𝘳𝘴𝘢𝘯𝘥𝘰 𝘤𝘰𝘯 𝘶𝘯 𝘴𝘢𝘮𝘶𝘳𝘢𝘪 𝘪𝘯 𝘭𝘢𝘵𝘪𝘯𝘰 𝘴𝘰𝘯𝘰 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘵𝘪 𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘤𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘱𝘭𝘢𝘶𝘴𝘪𝘣𝘪𝘭𝘪 𝘮𝘢 𝘭𝘢 𝘤𝘶𝘪 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘻𝘻𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘤𝘰𝘮𝘪𝘵𝘢𝘯𝘵𝘦 𝘱𝘶ò 𝘥𝘦𝘴𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘲𝘶𝘢𝘭𝘤𝘩𝘦 𝘱𝘦𝘳𝘱𝘭𝘦𝘴𝘴𝘪𝘵à.
𝘈 𝘤𝘰𝘴𝘵𝘪𝘵𝘶𝘪𝘳𝘦 𝘪𝘭 𝘱𝘶𝘯𝘵𝘰 𝘥𝘪 𝘧𝘰𝘳𝘻𝘢 𝘥𝘦𝘭 𝘳𝘰𝘮𝘢𝘯𝘻𝘰 è 𝘴𝘦𝘯𝘻’𝘢𝘭𝘵𝘳𝘰 𝘭𝘢 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘥𝘦𝘥𝘪𝘤𝘢𝘵𝘢 𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘴𝘤𝘰𝘱𝘦𝘳𝘵𝘢 𝘦 𝘢𝘭𝘭𝘢 𝘴𝘶𝘤𝘤𝘦𝘴𝘴𝘪𝘷𝘢 𝘦𝘴𝘱𝘭𝘰𝘳𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘥𝘪 𝘶𝘯𝘢 𝘤𝘪𝘷𝘪𝘭𝘵à 𝘵𝘰𝘵𝘢𝘭𝘮𝘦𝘯𝘵𝘦 𝘯𝘶𝘰𝘷𝘢 𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘵𝘢𝘯𝘵𝘦, 𝘱𝘦𝘳 𝘶𝘴𝘢𝘯𝘻𝘦 𝘦 𝘷𝘢𝘭𝘰𝘳𝘪, 𝘪𝘯 𝘤𝘶𝘪 è 𝘱𝘰𝘴𝘴𝘪𝘣𝘪𝘭𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘷𝘦𝘥𝘦𝘳𝘦 𝘶𝘯𝘢 𝘴𝘰𝘳𝘵𝘢 𝘥𝘪 𝘱𝘢𝘳𝘢𝘭𝘭𝘦𝘭𝘪𝘴𝘮𝘰 𝘵𝘳𝘢 𝘛𝘪𝘢𝘨𝘰 𝘦 𝘪𝘭 𝘯𝘢𝘷𝘪𝘨𝘢𝘵𝘰𝘳𝘦 𝘪𝘯𝘨𝘭𝘦𝘴𝘦 𝘞𝘪𝘭𝘭𝘪𝘢𝘮 𝘈𝘥𝘢𝘮𝘴, 𝘧𝘰𝘯𝘵𝘦 𝘥𝘪 𝘪𝘴𝘱𝘪𝘳𝘢𝘻𝘪𝘰𝘯𝘦 𝘥𝘦𝘭 𝘨𝘪à 𝘤𝘪𝘵𝘢𝘵𝘰 𝘚𝘩ō𝘨𝘶𝘯.
Continua su Mangialibri
December 29, 2025
L'unico libro che sono riuscita a leggere in mezzo a mesi di blocco assoluto.
Questo è dato dalla scrittura in sé: è un middle grade, quindi scorre sotto gli occhi con una velocità e una semplicità capaci solo a questo genere di libri.
Ma attenzione, non è che siccome la scrittura è leggera allora lo è anche la storia che racchiude, anzi. Qua parliamo di un ragazzino che scappa dalla famiglia verso luoghi sconosciuti, e un altro a cui sono stati uccisi i genitori e rapita la sorella, quindi tutt'altro che leggeri i temi qua dentro. Ma la magia dei middle grade è anche questa, dare leggerezza a cose così, infondere le pagine della forza che sta nell'amicizia e nel coraggio.
○
Leggetevelo anche se avete 30, 50anni o quanti ne volete, perché un buon middle grade riesce sempre a migliorarti la giornata
Questo è dato dalla scrittura in sé: è un middle grade, quindi scorre sotto gli occhi con una velocità e una semplicità capaci solo a questo genere di libri.
Ma attenzione, non è che siccome la scrittura è leggera allora lo è anche la storia che racchiude, anzi. Qua parliamo di un ragazzino che scappa dalla famiglia verso luoghi sconosciuti, e un altro a cui sono stati uccisi i genitori e rapita la sorella, quindi tutt'altro che leggeri i temi qua dentro. Ma la magia dei middle grade è anche questa, dare leggerezza a cose così, infondere le pagine della forza che sta nell'amicizia e nel coraggio.
○
Leggetevelo anche se avete 30, 50anni o quanti ne volete, perché un buon middle grade riesce sempre a migliorarti la giornata
Displaying 1 - 12 of 12 reviews