Acasă

by Ioana Chicet-Macoveiciuc

- Crezi ca am gresit c-am plecat? Intrebarea asta ma despica, scoate sange din mine. De curand am vazut limpede ca n-o sa stim niciodata sigur pentru totdeauna. Vor fi multe momente in care ne va fi clar ca am facut bine. Vor fi multe momente in care ne va fi clar ca n-am facut bine. Nu stiu daca va exista vreodata un moment in care sa putem trage linie de la stanga la dreapta si sa Da, dom'le, ia uite, rezulta din cele de mai sus ca sigur am facut bine pentru totdeauna, bravo noua! Mereu ne vom legana din punctul Ce bine c-am plecat in punctul Mai bine ramaneam, ne vom uita cu dor si speranta in ambele directii, nu vom sta niciodata prea mult nici la un capat, nici la altul, doar vom trece dintr-o parte in alta si inapoi, mai des la inceput, tot mai rar pe parcurs. Dar leganatul nu cred ca se va opri vreodata. Un dans pe care nu l-am cunoscut dinainte. Unul destul de asemanator cu al celor care raman, dar se gandesc sa plece. O aventura cu mici succese in fiecare zi, cu multe sambete in pace si duminici cu dor, o senzatie imbatatoare de Dumnezeule, chiar am facut asta!, un curaj nebun si o putere noua, care ma face sa simt ca de-acum pot orice - asa e emigrarea pentru mine. - Ioana Chicet-Macoveiciuc

272 pages, Paperback

Published November 9, 2023

Reviews

[Liliana · Rating 4 out of 5]

3.5*

[Ioana · Rating 5 out of 5]

"Acasă" este un volum ce deapănă sub formă de jurnal cele mai importante momente din viața scriitoarei Ioana Chicet-Macoveicuc, de la copilăria alături de părinți și bunici, la decizia de a se muta într-o altă țară.
Este așadar o carte de non-ficțiune, îmbibată în adevăr și realitate, în durere și speranță, în trecut și prezent. Este o lectură ce se lasă cu lacrimi, atât de tristețe, cât și de bucurie, pe care eu am citit-o în decursul a 24 de ore, fiindu-mi greu să mă despart de emoțiile puternice.
Mai multe am scris într-un articol publicat pe blog despre cartea în care mulți români se vor regăsi.
https://ciobanuldeazi.home.blog/2023/...

„Am pus la un loc amintirile de atunci cu emoțiile de acum. Am amestecat trecutul cu prezentul, pentru că acasă e peste tot, e aici, în mine, cu tot ce am iubit, urât, mâncat, plâns și visat peste tot în lumea asta. A ieșit o scrisoare lungă pentru mine copil, pentru mama, pentru copiii mei și pentru copiii lor, care nu vor trăi niciodată ce-am trăit noi, dar poate le va face bine să știe de unde se trag, din ce întâmplări, doruri și decizii li s-a creat drumul.„

[Nata · Rating 5 out of 5]

O carte de suflet, o lectură pe care nu o poți lăsa din mâini, eu am citit-o în două dimineți. O lectură cu multe emoții, și tristețe, și bucurie, și multă incertitudine, de toate, poate pentru că și eu am plecat din țară de mulți ani și în multe din cele povestite de Ioana m-am regăsit și eu.

Emigrarea este și mereu va fi un băț cu două capete, pentru că e o viață mai bună acolo unde prinzi noi rădăcini, dar niciodată nu le uiți și nu ai cum să stârpești sau să ștergi cu buretele rădăcinile originilor tale.

O lectură frumoasă și caldă precum Ioana. Am avut fericita ocazie să interacționez cu ea, e un om cu care ai tot vrea să povestești. Mulțumesc, Ioana, pentru că ai publicat jurnalul tău să îl poată citi și ceilalți cititori ai tăi sau simplu, persoanele care au hotărât la un moment dat în viața lor să emigreze. M-am simțit bine citind cartea, chiar dacă de câteva ori mi-a venit să plâng, emoționant a fost să citesc despre mama și pisica Ciocolata.

[Ioana · Rating 5 out of 5]

Pentru mine cartea asta a fost ca o îmbrățișare. Îmi place mult stilul Ioanei de a scrie, cât citeam am simțit că parcă am trăit și eu cu ea unele din experiențele ei... Aș recomanda-o cu drag oricui!

[Raluca (Marchis) · Rating 5 out of 5]

Cărțile mele preferate sunt cele de memorii. Adevărul pe care mi-l face cadou o pagină de viață trăită și asumată este de departe mai valoros decât orice adevăr dedus din ficțiune sau fantezie. Povestea de emigrare a Ioanei, împărtășită cu atâta deschidere, este un exemplu perfect pentru literatura de gen.

Am urmărit călătoria Ioanei de-a latul Moldovei și de-a lungul Bucureștiului, cum s-a cautat și s-a găsit de fiecare dată aceeași și totuși schimbată, mai întreagă, mai câștigată, în case temporare care și-au lăsat definitiv amprenta în caracterul ei.

Sinceritatea cu care și-a deschis sufletul retrăind momente definitorii petrecute în toate locurile care s-au numit "acasă " de-a lungul a patru decenii și candoarea cu care și-a răspuns la întrebări legate de familie, apartenență și comunitate, fără idei preconcepute, i-au dat curaj să-și continue căutarea.

Încercarea moarte n-are, zicem noi, românii. Mai mult decât atât, încercarea deschide uși pe care nu avem ochi să le vedem decât atunci când suntem dispuși să ne asumăm riscul încercării. Și ce univers plin de noi posibilități s-a deschis în fața Ioanei când și-a îngăduit să încerce altceva, să găsească un alt acasă pentru familia ei, într-o altă țară, într-o altă limbă! Câtă libertate într-o alegere! Câtă bogăție în experiența lor și ca indivizi și ca familie!

[Oana · Rating 5 out of 5]

”Incă traversăm marea asta numită emigrare. Suntem incă între două lumi, dar încet, încet, ne apropiem de malul celălalt, ne bucurăm de plutire, de soare și de nou, purtând pe umeri haina dorului și a distanței. Invățăm să trăim cu haina asta exact ca o a doua piele. N-o s-o mai dăm jos niciodată.”

[Dana M · Rating 5 out of 5]

Am savurat-o de la inceput pana la sfarsit. Am aflat detalii din viata Ioanei, pe care o ador, am retrait momente, m-am descoperit si redeszoperit odata cu aceasta lectura!
Multumesc, multumesc, MULTUMESC Ioana!!!

[Roxana B · Rating 5 out of 5]

Îți mulțumim, Ioana. Sper sa fie o serie Acasă. Am citit cu mare drag.
Și da, acasă e în noi, în ceea ce facem și vrem să devenim. Consider că având sufletul împăcat ne putem construi oriunde raiul.

[Roxana · Rating 4 out of 5]

Cartea " Acasă" scrisă de Ioana Chicet-Macoveiciuc , este o lectură scurtă, ușurică de 272 de pagini, un fel de jurnal-mărturie a autoarei în ceea ce privește tranziția de la Romania la Olanda.

Titlu și coperta au fost cele care m-au atras inițial , dar și ce am reușit să citesc rapid pe spate : " Mereu ne vom legăna din punctul "Ce bine că am plecat" în punctul " Mai bine rămâneam " , ne vom uita cu dor și speranță în ambele direcții , nu vom sta niciodată prea mult nici la un capăt, nici la altul , doar vom trece dintr-o parte în alta și înapoi, mai des la început , tot mai rar pe parcurs. Dar legănatul nu cred că se că opri vreodată. "

Bineînțeles că nu puteam citi despre acest subiect fără să " piș ochii". Vaiii, dar în ce fel am plâns!
M-a răscolit teribil toată pregătirea lor de plecare, dezvăluirea temerilor și fricilor întâlnite, rușinea cu care recunoști că nu mai poți face față sistemului medical din România, că nu e normal să mergi in spitale și să fii abuzat ( ceea ce mi s-a întâmplat și mie ). Că pe stradă la fel, oamenii sunt prea gârboviți, necăjiți și plini de ură. Iar tu ierți, dar îți iei bocceluța și pleci departe ...deși nu vrei să suspini seară de seară de dorul lor.

A îmbinat poveștile din trecutul depărtat cu experiența plecării, a creat într-un fel în această carte o " plapumă" cu care vrei să te acoperi când îți aduci aminte că ai trecut și tu prin aceleași chestii. Mie nici după 14 ani de când am plecat prima oara de acasă, nu îmi este mai ușor când mă gândesc la lucrurile astea. Mereu ceva mă răscolește, mă întristează , mă face să mă îndoiesc că am făcut ce era mai bine. Sentimentul de vinovăție că am plecat ,va persista constant , mă va urmări precum o pîclă groasă deasupra capului câte zile voi avea .

Ce nu mi-a plăcut la această carte ? Tendința de
"mâțâială" și superficialitatea față de care eu personal, nu am toleranță deloc.

Ceea ce ador în noua mea " casă" este faptul că oamenilor efectiv nu le pasă cum te îmbraci, câte kg ai, cu cine umbli, ce studii ai, sau ce funcție. În schimb , românii sunt oamenii care pun mult preț pe aparențe, chiar dacă ei moral mai au mult de lucrat la sine. Aici e buba noastră ca nație, ne lipseșt educația emoțională.
Sper ca toți cei care vor face acest pas, să se autodepășească, să se educe și să se schimbe în mai bine. Oricând poți lăsa în urmă obiceiuri proaste, mentalități învechite, iar asta nu va înseamna că îți pierzi naționalitatea și patriotismul.

[Mădălina · Rating 4 out of 5]

Mi-a plăcut cartea, mai ales cum au fost îmbinate părțile “atunci” și “acum”. A doua jumătate a cărții am citit-o cu noduri în gât. Mai ales părțile cu Ciocolata. M-am simțit puțin “trădată” la sfârșit când au apărut mai multe texte urcate deja pe blog. Încerc sa îmi spun ca sunt texte frumoase, dar având în vedere ca le-am citit deja… știu că pentru unii e pentru prima data, dar na. Ah, și dezordinea de la sfârșit! Totul a curs cronologic până când am sărit de la Septembrie la Iunie și tot așa. Mi se pare că a fost cam grăbit sfârșitul.

[cititoare-visatoare · Rating 5 out of 5]

O carte despre emigrare, mai exact desprea plecarea Ioanei cu familia din Romania către Olanda dar și despre obiceiurile și viața noua din Olanda. O carte, pe care o citești cu stomacul noduri-noduri, o poveste duioasă, o poveste scrisă “la cald”, minunată așa cum sunt toate cărțile Ioanei, mai ales cele scrise “la cald”. M-a emoționat cumplit povestea bunicului, m-au răscolit profund discuțiile cu fiule ei despre plecare. Am plans, am citit-o repede pentru ca prea te pune pe ganduri plecarea ei… cum i-am scris și ei într-un mesaj “Pleacă una, plecăm toate!”.🤍

[Anastasia · Rating 5 out of 5]

O carte calda... O carte care m-a facut sa rad si sa plang.
Destainuri sincere ale persoanei care m-a schimbat pentru totdeauna si careia ii datorez atat de mult: relatia cu copilul meu!
Iti multumesc, Ioana!

[Adina Tudor · Rating 4 out of 5]

“În cea mai mare parte a timpului reușesc să ignor realitatea faptului că eu și mama trăim acum în țări diferite. Cu asta mi-e cel mai greu. […]Cred că și ei îi e greu. Dar nu spune, să nu mă încarce.”

[Flo · Rating 5 out of 5]

chiar mi-a plăcut
nu mi se pare cea mai inteligenta, sau cea mai frumos scrisă .
dar îmi place așa mult onestitatea ei și autenticitatea ei și bineînțeles umorul.
e ușor de citit și e fain sa vezi cum a fost experiența ei de emigrare. la toți e așa diferit .

[Gruia Roxana · Rating 5 out of 5]

Doamne cat am iubit cartea asta . Cat de mult mi a plăcut și cat aș mai fi tot citit . Am râs , am plâns și am sperat la adaptarea asta graduală , cu blândețe , lafel ca Ioana .
Iubesc să i citesc cărțile , parcă aș vorbi cu un prieten drag .

[Mihaela C · Rating 5 out of 5]

O carte care mi a placut foarte foarte mult! O lectura usoara dar incarcata cu multe emotii.

[Daniela Rusu · Rating 5 out of 5]

Ador stilul autoarei. Nici această carte nu s-a lăsat fără lacrimi la unele capitole, ceea ce o face să fie și ea pusă pe raft, alături de cărțile bune de recomandat și de revenit la ele.

[Cristiana Lucaci · Rating 5 out of 5]

I resonated a lot with the author’s story. Do recommend it for any expat trying to understand a bit better their feelings about this whole idea of home away from home.

[Jules · Rating 5 out of 5]

As vrea sa descriu cat mi-a placut, dar sincer nu am cuvinte!

[Andreea Bargaoanu · Rating 5 out of 5]

Relaxare pentru minte 🫶

[Adel · Rating 5 out of 5]

O carte care rămâne cu tine și după ce o termini de citit.

[Elena Burcea · Rating 5 out of 5]

Îmi place tot ce scrie Ioana! Cartea aceasta are o urmă profunda de nostalgie. E savuroasa. Mi-a plăcut foarte mult.

[Deea Nitescu · Rating 5 out of 5]

Un jurnal al emigrarii si al incursiunilor in trecut pentru a contura ce inseamna “acasa”. O carte care se citeste usor, dar care iti da o incarcatura emotionala pe care o porti pana la final.

[Madalina Raveanu · Rating 5 out of 5]

Pentru cineva plecat demult din tara este o carte minunata prin care the face sa reflectezi la propriile tale trairi. Ma regasesc in multe si imi place sa cred ca devine mai usor cu timpul.