Această carte propune o istorie a mișcării Frăția Musulmană din 1928 până în prezent și, concomitent, o analiză a unsprezece partide desprinse din marea familie politică sunnită Ikhwan al-Muslimin. Autorul urmărește evoluția ideologică a fraților musulmani din Egipt, Libia, Maroc, Tunisia, Iordania, Siria, Kuweit, precum și a formațiunii Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), dominată de figura liderului neootomanist Recep Tayyip Erdoğan. De o atenție specială se bucură sângerosul Front Islamic Național din Sudan și gruparea teroristă Hamas din Fâșia Gaza – ambele fiind structuri fondate de Ikhwan al-Muslimin. Scopul lucrării este formularea unor răspunsuri clare la întrebări esențiale pentru viitorul Orientului Mijlociu: Se pot modera islamiștii? Ce favorizează transformarea lor în activiști politici care acceptă principiile democrației? În ce condiții riscă ei să devină, precum gruparea palestiniană Hamas, adepți ai jihadului și terorismului de tip Daesh?
Au trecut aproape 100 de ani de la momentul în care Hassan al-Banna a fondat Frăția Musulmană la Ismailia, în Egipt, au trecut mai bine de 10 ani de la Primăvara Arabă, iar diferitele filiale ale Frăției sunt ori marginalizate pe plan politic (acolo unde au acceptat compromisul de a face parte din viața politică a diferitelor țări), ori radicalizate (precum Hamasul din Fâșia Gaza). Așa că e momentul să vedem cât de relevante (mai) sunt, care le este trecutul și unde le poate duce viitorul, iar Ovidiu Raețchi își construiește acest volum excelent de istorie plecând la două teorii utilizate anterior și în spațiul european: teoria participare-moderare - dacă Frația musulmană dintr-o țară arabă, majoritar sunnită, din Orientul Mijlocul sau Africa de Nord ia decizia să participe la viața politică, ea „suferă” o moderare a discursului public, transformă aceste partide în actori politici mai moderați -, respectiv ipoteza reprimare-radicalizare - în unele cazuri, când autoritățile reprimă Frăția, ea se radicalizează și migrează spre forme precum Statul islamic. În opinia autorului, prima teorie prevalează în zona arabă sunnită, cu excepțiile ei. Volumul lui Ovidiu Raețchi este obligatoriu de citit pentru cei care doresc să afle mai multe despre această zonă și despre Frățiile musulmane.
Este foarte multă informație bună în carte și se vede că în spate se află muncă solidă de cercetare. Se vede însă și că a fost gândită mai degrabă ca lucrare academică și de prezentat pentru un public specializat pentru care partea teoretică prin care este analizată evoluția Frăției Musulmane contează ceva mai mult decât cursivitatea.
Pentru cineva nespecializat pe subiect (cam ca mine), cartea tratează prea mult conceptele teoretice (și explică în vreo 100+ pagini cum a evoluat perspectiva academică asupra Frației Musulmane cu 101 autori citați, fiecare cu perspectiva lui, urmărind teoria participare-moderare). Și tratează prea puțin elementele ce țin de o cursivitate (și prin asta înțeleg și o bună înțelegere) de către un public puțin specializat, dar care ar vrea să înțeleagă mai bine subiectul.
Bine, îl înțelegi în mare, partea a doua a cărții e chiar faină cu prezentarea Frăției Musulmane la nivelul fiecărei țări analizate, dar îți dă senzația că bucăți importante sunt în grabă și autorul nu rămâne să explice suficient. Mai ales că vorbim de 11 partide și 11 țări și o analiză a evoluției pe aproape 100 de ani. E pe repede înainte prezentarea evoluției versus pe foarte încet înainte partea teoretică. Ceea ce ușor irită.
Altfel, dacă vrei pe foarte repede înainte, ai și câteva tabele comparative în carte ce sumarizează toată înformația în câteva pagini (sic!), dar nu promit că înțelegi ceva.
Per total, clar merită citită, mai ales în contextul nefericit actual, dar putea să fie ceva mai cursivă și mai clară pe alocuri. mna, ca cineva trecut prin facultăți de științe politice și plictisit groaznic de acest stil, mă declar subiectiv, dar clar încurajez citirea cărții.
Pentru mine cartea este scrisa foarte bine. Mi-a fixat niste informatii despre islam si statele arabe dar cel mai mult ma bucur de faptul ca mi-a lamurit multe alte neclaritati. Sunt convins ca problemele din zona araba si in special din zonele din jurul statului Israel sunt mult mai complicate decat s-a prezentat in carte dar si asa, concentrandu-se numai pe Muslim Brotherhood, tot mi-am lamurit anumite lucruri.