" În căutarea pierderii de timp" include Jurnalul cubanez (tipărit, în foileton, în România literară) şi o serie de eseuri, pamflete şi pastile publicate la Editura Prut Internaţional. Oricât de bine se conjugă cu scrisul dintotdeauna al lui Busuioc, eseistica lui este (în sens editorial) o paletă inedită. Cărţile din genul literaturii de frontieră îmbogăţesc peisajul literar basarabean. -- Mircea V. Ciobanu
Sintgr vorbind, eu cred că Istoria nu are nici talent, nici scopuri pedagogice. Are doar moftul de a se repeta, dacă n-o citeşti. Şi nu e nevoie s-o buchiseşti - deşi, lucru ştiut, diavolul se pituleşte in amănunte - e bine să-ţi revezi, cel puţin, păcatele mai mult sau mai puţin istorice...
" ... Eu, ca vorbitor de limba română a lui Eminescu, a lui Sadoveanu, a lui Rebreanu şi Creangă, revenit la suprafaţă din băltoaca bilingvismului încă viu (bilingvismul, dar şi subsemnatul!), încerc uneori să-mi întreb interlocutorii (pesimişti?):
„Fraţilor, dar n-aţi încercat să vă reînvăţaţi limba dacă aţi uitat-o?" Sunt atât de puţini cei ce nu se jenează să recunoască acest lucru... Iar tinerii care se întorc de la studii din Ţară nu sunt aşteptaţi cu braţele deschise...
Desigur, e mult mai plăcut, chiar palpitant, să participi la greve în apărarea limbii pe care crezi că o cunoşti, să strigi sloganeşi să arunci anateme pe capul conducerii care vrea să ne ducă în altă parte- şi cred că nu^e deloc rău şi acest lucru -, dar e mult mai greu să te piltmburta pe carte şi, prin muncă asiduă, să-ţi restitui ceea ce ti-a fost furat.' (tfneori, chiar cu învoirea ta, de unde şi păcatul!)
...Mă voi linişti-doar când voi auzi un demnitar vorbind normal limba ţării sau în parlament nu vor m3j fi strecuraţi cunoscători de rusă (şi aceea aproximativă) şi total netunoscători de limba oficială a ţării, limbă în care se scriu legile!
Limba noastră, frumoasa noastră limbă românească, nu aşteaptă declaraţii de dragoste. Ea aşteaptă dragostea noastră.„ -- Aureliu Busuioc
Dramaturg, eseist, jurnalist, poet, publicist, romancier, scenarist, scriitor si traducator din Republica Moldova. A fost redactor-sef la ziarul Tinerimea Moldovei si redactor-sef adjunct al revistei Chiparus. In 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debuteaza cu placheta de versuri pentru copii La padure (1955). In acelasi an ii apare culegerea de poezii satirice Prafuri amare. A fost autorul romanelor Singur in fata dragostei (1966), ecranizat la Moldova-film , Unchiul din Paris, Pactizand cu diavolul, Spune-mi Gioni, al pieselor Radu Stefan - Intaiul si Ultimul, Si sub cerul acela. A fost de asemenea autor al mai multor scenarii de film.