Incorectitudinea istorică

by Jean Sévillia, Ileana Cantuniari (Translator)

Jean Sévillia, autorul faimosului eseu Corectitudinea istorică, revine acum cu pandantul acestuia, Incorectitudinea istorică. Sumarul cărţii, la fel de bogat şi de incitant, include de data aceasta şi probleme controversate, prejudecăţi ideologice, tabuuri şi mistificări legate de istoria mare, a lumii: De ce oamenii au simţit uneori nevoia să fabrice un nou Isus, după gustul epocii? Care a fost cu adevărat contribuţia arabilor în transmiterea cunoştinţelor antice în Evul Mediu? Biserica a fost un obstacol în calea ştiinţei? Cine a profitat de pe urma colonizării? Cele două războaie mondiale au fost purtate în numele drepturilor omului?
Într-un stil ferm, dar echilibrat şi dezinvolt, consacrat deja prin succesul cărţilor sale, Jean Sévillia construieşte, pe baza unei documentări riguroase şi bogate, un traseu sigur pentru ieşirea din păienjenişul de piste false ale interpretării istoriei.

„«Îmi urăsc istoria», pare să spună societatea noastră; însă această istorie este a noastră, şi nu putem trăi urându-ne. Dacă manipularea istoriei a existat întotdeauna, fenomenul a căpătat o întorsătură acută şi deosebită în cursul ultimelor decenii. Nu numai că figurile eroice şi momentele de glorie celebrate cândva au fost îngropate, dar privirea contemporană se focalizează asupra anumitor episoade. [...] De ce atâta ură? De ce această ură de sine?“ (Jean Sévillia)

Genres: History, Politics, France

348 pages, Paperback

First published May 1, 2003

Reviews

[Cristian Sirb · Rating 2 out of 5]

Deși i-am fost fan autorului ăstuia, savurându-l alături de Jean-François Revel, Raymond Aron, Pascal Bruckner și alți bine-gânditori francezi contemporani, volumul aci-prezent mi se pare superficial și ușor răuvoitor. Parcă, odată cu anii, istoricul incorect politic a devenit mai rigid și mai conservator. Dar nu conservatorismul lui mă supără, ci subțirimea argumentelor. Și relativizarea unor rele istorice absolute.

Dau un exemplu ce nu este din carte: nu putem spune despre Hitler că a fost un “personaj controversat”. Cu astfel de indivizi clinici, adjectivele sau etichetările nu pot fi decât superlative. Hitler a fost un călău cinic. Așa și Stalin. Or pe mine nu mă interesează decât explicativ (uneori, nici atât) de ce a ajuns Hitler ceea ce a ajuns. Găsesc că orice încercare de a-i explica/justifica discursul, ordinele, impulsurile distructive, îi face doar lui favoare. Nu și nouă!

Sevillia se screme suspect de intens să “pună în context” fapte net reprobabile. Până la finalul volumului, rămâi cu neplăcuta impresie că încearcă să le găsească scuze.

[Florina · Rating 3 out of 5]

Food for thought.

[Jerome · Rating 5 out of 5]

J'ai lu beaucouip d'articles ou de livres d'Histoire couvrant différents points de vue, et pourtant, la plupart de ses analyses (réalisées simplement en replaçant les choses dans leur contexte culturel et social de l'époque, et en fuyant le manichéisme) m'étaient jusqur-là inconnues. Chacun de ses points est solidement argumenté, et extrêmement convainquant. Je suis tombé des nues sur beaucoup de domaines.

[Célia Sokol · Rating 2 out of 5]

J'ai commencé ce livre sans connaître le bord politique de son auteur mais il est très vite devenu évident. Si j'aime le fait de revenir sur l'historiographie et de remettre de la nuance dans les événements, j'apprécie nettement mois ce à quoi ça lui sert. Les discours à base de "d'autres ont fait pire donc ça va" ou "bon c'était y a longtemps donc est-ce qu'on peut nous lâcher la grappe" me laissent...
J'aurais également tendance à reprocher au livre de ne pas assez récapituler les faits avant de vouloir les debunker (perso je connais très mal l'histoire de la Commune par exemple) et le manque de sources en dehors des citations faites d'autres historiens (les "on oublie que + fait" ne sont appuyés d'aucune preuve)
Malgré ça je ne regrette pas de l'avoir lu, c'est toujours intéressant de se confronter à d'autres visions du monde même si je suis fondamentalement en désaccord avec celle-ci

[Federico Davoine · Rating 1 out of 5]

El libro es un simple panfleto de la derecha, similar a las "guías políticamente incorrectas" publicadas en Brasil (http://www.amazon.com/Guia-Politicame..., http://www.amazon.com/Politicamente-I...). La mayoría de las historias están totalmente tergiversadas, con argumentos sin ninguna base bibliográfica. El autor sólo toma de la bibliografía frases sueltas de gente que opina como él. No condena la masacre de los indígenas americanos por parte de los españoles y portugueses, las cruzadas contra musulmanes y cátaros, la expulsión de judíos y musulmanes de España, la represión sangrienta de la Comuna de París por parte de Thiers, etc, etc. Al contrario, las justifica.

En resumen: un panfleto político que intenta camuflarse como un libro de historia, aunque la pobreza intelectual del autor no lo permite.

[JEAN-PHILIPPE PEROL · Rating 1 out of 5]

Plus journaliste ( du Fígaro Magazine) qu'historien, Jean Sevillia a écrit un livre qui n'apporte pas grand chose au grand débat sur les idées reçues. En dépit d'une introduction alléchante, des chapitres se succèdent un peu sans queue ni tête, sans que la logique des choix ne soit compréhensible ( à part la phobie de l'islam) et sans que les thèses historiques originales promises n'apparaissent. On notera quand même qu échappe à ce naufrage le chapitre sur le Vatican et l Allemagne nazie, le seul à la fois documenté, courageux et politiquement incorrect. Le seul conforme aux ambitions du titre de cet inutile ouvrage

[Pablo Sotomayor · Rating 3 out of 5]

Está en un contecto muy francés... no es necesario leer todos los capítulos.

[Jean-Loup · Rating 2 out of 5]

Les parties historiques sont interessantes, mais je trouve ses idees extremistes

[Janette · Rating 3 out of 5]

Fascinating if a little lacking in references.

[LUIS Ramos · Rating 4 out of 5]

Buen libro...