Autoimun

by Ioana Nicolaie

Autoimun este volumul cu care Ioana Nicolaie revine la poezie dupa un lung ocol in roman si in literatura pentu copii. Daca in cartile ei anterioare – Nordul, Credinta etc. –, excelent primite de critica, miza pe recuperarea unui timp (al copilariei) si a unui spatiu (al lumii nord-transilvane in care s-a nascut), in aceasta noua carte interesul ei gliseaza spre accidentul biografic imediat si spre intrebarile fundamentale ale parcursului nostru prin lume. Autoimun urmeaza o poveste de adincime in care „personajul principal” se imbolnaveste, la treizeci si cinci de ani, de o boala cronica. Sub acest pretext, el incearca prin fiecare poem sa-si identifice fragmentar si sa-si precizeze cit mai concret naratiunea care, de fapt, ii subintinde viata. Este atent la vocile din preajma, dar, mai ales, se asculta pe sine. Incearca sa vada mai putin detaliul medical, cit mai curind felul fractalic in care particularul reverbereaza in universal. Nu-si poate intrezari viitorul, insa reuseste sa decupeze din trecut oameni si intimplari relevante. Din aluvionarea acestor secvente, se contureaza un tablou complex, cu tonuri tari, precise, in care e vorba esential despre fiecare dintre noi, despre sens si non-sens, despre viata.

„Misterul, viziunea, ca si forta, de altfel, provin din faptul ca amintirile nu au simpla valoare ilustrativa, de poze intr-un album, ci ele mijlocesc interioritatii sa se limpezeasca, sa-si cristalizeze propriile obsesii.” (Sanda Cordos)

„Ioana Nicolaie face parte din categoria poetilor pentru care scrisul este un modus vivendi si o calatorie in spatiul pierdut al virstelor anterioare.” (Carmen Musat)

„O autoare sobra de un subtil rafinament, ale carei legaturi subterane dezvaluie o sensibilitate atipica pentru timpurile noastre, de o originalitate frapanta.” (Andrei Bodiu)

„O poeta cu o scriitura singulara la noi – o scriitura feminina, inteligenta, profunda, seducatoare si prietenoasa.” (Marius Chivu)

Genres: Romanian Literature

96 pages, Paperback

First published January 1, 2013

About the author

Ioana Nicolaie s-a nascut in Sangeorz-Bai, judetul Bistrita-Nasaud.
A absolvit in 1997 Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, iar in 1998 a terminat cursurile de masterat ale aceleiasi facultati. Dupa absolvire a lucrat in invatamint, in presa si in domeniul editorial. Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania.
A publicat mai multe volume de versuri (Poza retusata, Nordul, Credinta, Cenotaf ), doua romane (Cerul din burta, O pasare pe sirma) si literatura pentru copii (Aventurile lui Arik si Arik si mercenarii). A fost nominalizata la premii nationale si internationale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul a aparut in germana, in 2008, cu titlul Der Norden. Cerul din burta a fost publicat in 2013 in suedeza (cu titlul Himlen i magen) si este in curs de aparitie in bulgara, iar O pasare pe sirma este in curs de traducere in sirba. A fost inclusa in noua volume colective romanesti (Ferestre ’98, 40238 Tescani, Cartea cu Bunici, Intelectuali la cratita etc.) si in numeroase reviste si antologii straine (Poesie 2003: Roumanie, territoire d’Orphee, New European Poets, The Vanishing Point That Whistles: An Anthology of Contemporary Romanian Poetry etc.).

Ioana Nicolaie este casatorită cu scriitorul și poetul Mircea Cărtărescu.

Reviews

[Dalia · Rating 5 out of 5]

E primul volum de poezie al Ioanei Nicolaie pe care l-am citit dar, fiind familiarizata cu proza ei, mi-a fost ușor să înțeleg frământările și tristețea care răzbat din aceste versuri.
Am recunoscut persoanaje și crâmpeie de viață pe care le-am întâlnit și în romanele autoarei. Poeziile din "Autoimun" nu transfigureaza doar spaimele provocate de boala care a lovit la 35 de ani ci și dureri și tristeți vechi, care și-au lăsat amprenta pe sufletul ei.
În ultimă instanță, am perceput acest volum ca o incursiune în "Nordul" Ioanei Nicolaie pentru că acest nord este atât de adânc impregnat în toate fibrele ființei ei încât nu aș putea să o separ pe Ioana din prezent de trecutul ei transilvan. De exemplu, poeziile despre mătușa ei sau cele care pleacă de la fotografii din copilărie.
"Acum știu că totul e din familie
O gropita-n obraz, o sprânceană prea albă,
Creanga cu spini țintind omoplații,
Plânsul peste plânsul din burtă
Pe care nu-l poți îndoi ca pe-o hartă
Și nici ca pe un foc peste care
Crezi că ești gata să sari"
(Instantaneu)
Mi-a plăcut mult.

[Andrei · Rating 5 out of 5]

Frica e strâmbă,
Strâmbă mereu,
Pierde cel ce se ia la trântă cu ea.

(Fisă 8: Inima (p.85-86))


http://semnebune.ro/2014/despre-versu...