Clienţii lu'tanti Varvara : istorii clandestine

by Stelian Tănase

Pentru neobositul falsificator al istoriei care a fost regimul comunist, piatra de incercare s-a dovedit a fi propriul sau trecut. Stapan absolut pe documente si pe constiintele martorilor, PCR a fost in cele din urma incapabil sa-si scrie propria istorie; mai precis, a rescris-o de atatea ori incat aceasta devenise un simplu joc de puzzle in care conturul pieselor se modifica de la un an la altul pana la indistinctie. Cu bine cunoscuta sagacitate a cercetatorului dublata de un recunoscut talent de romancier, Stelian Tanase abordeaza in Clienții lu' Tanti Varvara („tanti Varvara“ e numele dat Sigurantei in jargonul militantilor) tocmai perioada tulbure de la inceputul miscarii comuniste din Romania, urmarind sa desparta apele, sa desluseasca realitatile ascunse sub invelisul miturilor. Si o face sub forma unei galerii de portrete, bazate pe marturii din epoca si pe dosarele intocmite de Siguranta unor militanti aflati in fruntea miscarii: de la Christian Racovski si Panait Istrati pana la Lucretiu Patrascanu si Belu Zilber, intre care se tese un adevarat paienjenis de relatii amintind de clanurile mafiote.

Genres: Romania, History, Romanian Literature

511 pages, Paperback

First published January 1, 2005

Reviews

[PhiloLogos · Rating 5 out of 5]

Cu jumătate de viaţă petrecută în comunism, şi cu versiunea oficială a istoriei Partidului Comunist Român în memorie (pe care o simţeam, totuşi, serios rafistolată), am pornit, acum cîţiva ani, citirea acestei cărţi. Şocul a fost teribil. Nu'mi puteam închipui cîtă mizerie umană se ascunde în spatele pancartelor marilor corifei ai comunismului românesc. Noul tablou era acela al unei ţări acaparate de o clică interlopă, care a gîndit şi clădit statul român ca pe o structură mafiotă. Pare incredibil, dar totul este probat de documente, pe care Stelian Tănase are marele merit de a le fi adus la lumină pentru prima oară.
O carte de neocolit pentru oricine doreşte să afle adevărul despre comunismul românesc.

[Marin · Rating 5 out of 5]

Probably the best radiography of the Romanian Communist Party.

Through the biographies of some of the most important party leaders, it depicts the history, motivations, and limitations of a small underground sect that being imposed on Romania by the Red Army, ruled the country the only way they knew - like a prison, with devastating results for generations of citizens.

The book is very well documented, unbiased, and written with talent - the stories are gripping.
None of the characters are redeeming - it is frightening that it really happened and in some countries, this is still possible.

[Monty Milne · Rating 5 out of 5]

An immensely detailed and chilling account of Romania's early Communists, prefaced with extraordinary mugshots of many of them - a startlingly villainous looking crew, most of them hideously ugly, and most of them not having Romanian surnames. This was one of the (many) surprises for me about this book. It makes sense that marginalised and oppressed groups within Romania such as Jews, Hungarians and Bulgarians would have been disproportionately attracted to Communism, but I was intrigued to see how very few ethnic Romanians there were amongst these early disciples. (At one of the most important inter war trials of Communists and their sympathisers, not a single one of the nineteen defendants was an ethnic Romanian).

The ethnicity of Romanian Communism does a lot to explain how a third-rate thug like Gheorghiu-Dej could end up running the country: he was one of a tiny minority of ethnic Romanians in the Party, and therefore acceptable to Stalin as the face of the Romanian proletariat. He also had the good fortune to be locked up in a Royalist prison while Stalin was liquidating all the other Romanian communists in the Soviet Purges - for one of the other startling facts revealed here is just how many of these would-be revolutionaries were destroyed by the system they were serving. Many went to their deaths convinced that their loyalty to the principles of Marxist-Leninism would be posthumously justified. In some cases, they were right - such as Stefan Foris, Party General Secretary during the war, kidnapped and murdered on the orders of his rival Gheorghiu-Dej but rehabilitated twenty years later by Ceausescu. Foris was beaten to death with a crowbar, and his mother - who kept asking awkward questions about his disappearance - was also kidnapped, had weights tied around her neck, and was drowned in a river. Nice people, those Romanian Commies....

This book is very long and very detailed (and also handsomely produced), but those without a specific interest in Romania may find the density of detail a little off-putting. But closing in on the detail also illuminates the character of the whole. It was not pleasant to spend a few days closeted with this crowd of misfits, thugs, terrorists and paranoiacs. There aren't any lighter moments (except for the odious Ana Pauker, who reminded me of that screechy East German lady in Dr Evil's entourage in the Austin Powers films). But as a record of how a tiny group of people, with no kind of democratic legitimacy, managed to impose their will on an entire nation - and impose death and misery on an industrial scale - it is a salutary and fascinating read.

[Socrate · Rating 4 out of 5]

Povestea noastră începe undeva în Elveţia, pe un peron, cu raportul unui informator. „Astăzi am aflat de plecarea mai multor persoane şi la ora 3.20 m-am dus la gară, unde se pregătea de plecare cu acceleratul [...] un vagon plin de revoluţionari ruşi. [...] L-am văzut şi pe rusul Lenin care călătorea în mod evident ca lider al grupului. Aşa cum se pare, plecarea trebuia să aibă loc în secret, dar de faţă au fost în jur de alţi 100 de ruşi de ambele sexe, care i-au petrecut pe cei care plecau cu sentimente amestecate [...] Cei în favoarea ducerii pînă la capăt a războiului cu Germania înjurau ca birjarii, urlînd că cei ce călătoreau ar fi cu toţii spioni germani şi provocatori, sau «veţi fi cu toţii spînzuraţi, instigatori evrei ce sunteţi». [...] «Provocatorilor, ordinarilor, porcilor» etc. [...] Cînd trenul
s-a pus în mişcare, călătorii şi mulţi dintre prietenii care rămîneau au început să cînte Internaţionala, în timp ce alţii au început din nou să urle «Provocatorilor, spionilor»“

[Roxana · Rating 3 out of 5]

Am terminat-o; aproximativ 🫣 pe sărite de pe la jumate încolo.....

Am vrut să văd care sunt personajele/personalitățile?/persoanele 😊 noi descrise în fiecare capitol. Să rămân măcar cu numele unora, cu "scandalurile", operațiunile în care au fost implicați; să-mi rămână măcar o urmă de cultură generală din asta😊

Dar sincer nu am putut urmări povestea lor completă. Prea multe date, prea multe nume, prea multe acțiuni cărora nu le-am putut ține pasul. Pur și simplu mă pierdeam in informație ca in manualele de istorie din copilărie 😕

Mi-a plăcut foarte mult istoria in ultimii ani. Chiar începusem să îmi fac autocritică pentru că în școală nu înțelegeam nimic, nu mi se părea nimic "legat", interesant...ei bine....mi-am adus aminte cum e. Poate pentru cineva cu muuuuult mai multe cunoștințe despre perioada respectivă, vine și cartea asta ca o organizare a informațiilor; confirmare a bănuielilor, umplere a golurilor; dar pt mine a fost prea stufoasă și greu de urmărit