Escapada

by Lavinia Braniște

Intruchipari ale omului modern preocupat de cariera si de statutul sau in societate, personajele Laviniei Braniste viseaza la imbogatire si recunoastere sociala, uitind de familie si de cei apropiati. De multe ori insa, munca pana la epuizare, obsesia pentru propria imagine si indepartarea de prieteni pot avea consecinte nebanuite. Fiecare text al Escapadei reda, subtil-ironic, imaginea mult amplificata a unei probleme provocate de stilul de viata actual. Munca intr-o mare companie, lumea universitara, intamplari marunte sau relatii esuate devin puncte de plecare pentru povesti cu talc, pline de farmec, al caror final este de multe ori lasat in voia imaginatiei cititorului.

Genres: Short Stories, Fiction, Romanian Literature, Romania

224 pages, Paperback

First published January 1, 2014

About the author

Lavinia Braniște s-a născut la Brăila în 1983.
A studiat limbi străine la universitățile din Cluj și București.
A debutat în literatură în 2006 cu volumul de poezii „Povești cu mine” (Paralela 45), după care a publicat o colecție de proză scurtă, „Cinci minute pe zi” (Casa de Pariuri Literare) în 2011.
Polirom i-a publicat și colecția de povestiri „Escapada” (2014). „Interior zero” este primul ei roman.

Reviews

[Elena Papadopol · Rating 4 out of 5]

Povestioarele sunt lipsite de dramatism, de senzational, insa chiar aceasta lipsa face ca stilul Laviniei sa fie atat de sincer, de natural.

Sunt prezentate situatii atat de familiare - fie ca am fost chiar noi protagonisti in cadre similare, fie martori directi sau indirecti. E o anumita stare greu de definit pe care mi-a generat-o aceasta lectura (resimtita si in cazul Interior zero) - melancolica si placuta, musai de retrait. 😊

[Lavinia · Rating 4 out of 5]

Singurul lucru care mă deranjează la Lavinia e că spune „aoileu”.
În rest, mi-aș dori ca toți autorii ăștia tineri să fie așa lejeri în exprimare și să le iasă povestirile ca un blog pe care vrei să-l citești cap-coadă într-o noapte.

[Dorin · Rating 5 out of 5]

Cred că în fiecare povestire (cum dracu traduci short story?) am găsit o bucăţică din autoare şi îi apreciez curajul de a spune lucrurilor pe nume, adică de a scrie despre realitatea reală, nu cea râvnită.

Mi-au plăcut în special textul despre doctorat şi cel despre Luiza.

[Irina Constantin · Rating 4 out of 5]

   Viețile lor sunt viețile altora, ei nu-și împart niciodată lumina cu ceilalți, pentru că ei sunt izolații din apartamente întunecoase, strâmte,  cu băile incomode și foarte mici în care mereu aluneca pe gresia stoarsa de luciu, ei mereu se prind de chiuvete când își țin  echilibrul după o supradoză de singurătate...
  Tăcerea e un monstru care a evadat din cotloanele tristeții, se ascunde prin ungherele spațiului nelasat la vedere pentru orișicine, e o spovedanie a memoriei  încolăcita abrupt pe un fir poetic.
Personajele evadărilor din Escapada dețin întotdeauna dovezi relevante pentru fiecare acțiune ce o precede, își explică minuțios gândurile și acțiunile chiar dacă în fața lor stă doar o instanță închipuita, o condamnarea fictivă marcată doar de închipuirile lor derizorii fără temei...
Mi-a plăcut că m-am regăsit în multe din povestirile din cartea asta, personajele vorbesc mai mult cu sine însuși decât cu lumea din jur, toate aparențele par parcă reale și majoritatea dintre anxietățile lor sau presimțirile mai sumbre se adeveresc ca niște premoniții, ca niște gânduri negre de care nu mai scapi.
O singură întrebare mi-a suscitat cartea dată, oare eu sunt stăpâna gândurilor mele adverse sau ele mă domină întru totul?
  Răspunsul pare sa fie ambivalent,  nu am regăsit un remediu contra anxietății în Escapada, dar măcar am dat de tipare compatibile cu mine...
Fiecare povestire reprezintă niște reflecții asupra sinelui,  asupra acțiunilor neobișnuite la care se supun voit protagoniștii. Orice gest sau întâmplare măruntă are repercusiuni majore pe termen lung în mintea personajele, conștiința lor pare sa funcționeze ca un utilaj defect,  fără oprire, nici somnul sau  repausul  nu mai e o soluție, pentru că mintea lor lucrează diabolic,  într-un mod cu totul advers, patologic, îi are ca prizonierii într-un joc malefic, de durată în care numai funcționează niciun ajutor din exterior pentru că ei și-au abolit limitele...
  Escapada este de fapt o încercare, un test nereușit de a învinge demonii interiori, de ai provoca la duel pe un ring pustiu al memoriei, deși știi dinaintea ca totul e eșec și disperare, ca tot vei trai mereu același mâine și același azi apărut de nicăieri...
Douăzeci de povestiri dinamice care te țin în loc, strâns lipit de conținut,  ca pe un scaun electric,  unde să fugi dacă pretutindeni e același prezent atemporal?


 

[Mihaela · Rating 4 out of 5]

Prima carte a Laviniei Braniște. Mi-a plăcut mult felul său de a scrie. Abia aștept să îi citesc un roman, cel puțin.

[Alex · Rating 4 out of 5]

This book is so sad. Ms Braniste is a very keen observer of everyday life. Like somebody already wrote here, she presents scenes from the daily life of the Romanians with a perfect precision. Sometimes too perfect.
I don't know how the people who live back at home have really received this book. For me, it is depressing as hell, is the anatomy and physiology of a country in agony. I want to be proud of my country, I want to be here and pridely tell stories about Romania. And there are none. Because all the stories are the type of Braniste's stories. Every time i see people going outside and demostrating, i think - ok, now it is the time, it is going to happen something. But no...
I was angry at first, because almost all her stories have an open end. Well, actually my end is also open when it comes to Romania. I have no idea how or what it has to be done, for Romania to become a proud nation. Probably we need some politicians who need to actually love their country more than they love themselves. Probably we have to stop drinking that heavily, probably we have to start producing and exporting something. Oh, there is so much to discuss here...and i stop it, because it is only mental masturbation. Won't help anyone. Read the book. get depressed.

[Io Nuca · Rating 4 out of 5]

Nu mă dau în vânt după finalurile deschise, dar Lavinia scrie atât de bine despre lucruri atât de mărunte, încât ei îi iert meteahna asta.

[L.S. · Rating 4 out of 5]

O intalnire amanata ani de zile. De Lavinia Braniste se vorbea de mult pe la Cluj... tin minte ca am ratat intalnirea de la Thoreau cu ceva ani in urma (apropo, in 2016 Nepotu' i-a oferit premiul pentru sectiunea de proza) dar si cea de lansare a noului volum de anul acesta de la Librarium.

Este o proza foarte bine scrisa - imi aduc aminte de o discutie de la acelasi Thoreau cu Marius Chivu si asa-numitul concept al prozei cinematice - nu exista asa ceva, exista doar proza foarte bine scrisa. Stiuatiile, intamplarile sunt vii, insa sunt toate cam in acelasi registru deprimant, depresiv, fatal, implacabil. Nu numai ca nu vei putea schimba nimic, nici nu mai merita sa incerci.

Da, seamana putin cu Marius Chivu, ca tot veni vorba. Sau Lucian Dan Teodorovici. Masura talentului, zic.

[Madam Bovaread · Rating 4 out of 5]

Mi-a plăcut simplitatea povestirilor și minimalismul scrierii. A fost o surpriză plăcută și o relaxare să citesc lejer și fără grabă acest buchet de povestiri inspirate din viața de toate zilele, unde personajele aflate în diverse situații, aparent fără ieșire, visează sau au ocazia să facă lucrurile altfel dar ratează și rămâne la latitudinea noastră, cititorii, să ne imaginăm în ce direcție vor evolua lucrurile.

[Claudiu · Rating 4 out of 5]

cred ca am mai spus asta si la recenzia pentru Interior zero: daca esti milenial si corporatist, atunci Lavinia Braniste scrie despre tine. si nu ca scrie despre tine, te cunoaste, iti stie gandurile, a fost cu tine la diverse evenimente care se intampla in viata ta.

si pe langa faptul ca te cunoaste, Lavinia Braniste face un lucru socant pentru lumea literara contemporana: renunta la tehnicile si postmodernismele care ingreuneaza lectura si care, cu deplina sinceritate spun aici, plictisesc si obosesc. scriitura Laviniei Braniste este aparent simpla, dar e foarte complexa, autoarea fiind atenta la fiecare cuvant, cantarindu-l, nimic nu e prea mult, nici prea putin. este exact cat trebuie sa fie, un minimalism de foarte buna calitate.

referitor la Escapada, povestirile sunt mici intamplari din viata unui milenial, uneori dureros de recognoscibile.

pentru mine highlightul a fost povestirea Albastru: despre o corporatista care intarzie la niste sesiuni de training. mi s-a parut atat de reala, cu atentia deosebita acordata manierismelor corporatiste, cu vocabularul de rigoare. citeam si, intr-un fel amuzant, anticipam scene si vocabularul utilizat.

[Diana B. · Rating 5 out of 5]

O radiografie sufleteasca foarte precisa a generatiei Y. Mi-a placut mult scrierea actuala si captivanta, dar mai ales usurinta cu care poti sa te identifici cu personajele si faptul ca poti sa simti o data cu ele chiar daca nu te-ai aflat neaparat in situatiile respective. In acelasi timp, fiecare poveste dezvaluie o Romanie asa cum o stim cu totii, astfel ca ti-e imposibil sa nu scoti un oftat apasator dupa fiecare capitol.

[Oana · Rating 5 out of 5]

Lavinia Braniște being Lavinia Braniște :) Mi se pare extraordinar cum reușește să surprindă toate micile emoții, rușini și abuzuri atât de caracteristice societății noastre, pe care de cele mai multe ori alegem să le ignorăm sau nici măcar nu le recunoaștem. De fiecare dată când citesc un text al ei am sentimentul că mi se pune in față o oglindă mare și clară.

[Miruna Runcan · Rating 4 out of 5]

Un sirag de proze scurte cu aer de stop cadru, foarte bine scrise, intr-un stil proaspat si atasant, de o sinceritate iesita din comun, care e dublata si de o capacitate versatila rara in a plonja in papucii altuia. Recomand.

[Alexandra · Rating 4 out of 5]

Carte care te face să-ți dai demisia de la orice corporație / mediu toxic de muncă 🫶🏻

[Olga · Rating 4 out of 5]

Culegere de povestiri despre viata de zi cu zi. Situatii si personaje realiste in Romania anilor 2010.
Umor, emotie, haz de necaz, coruptie, misoginism si personaje bine conturate in doar cateva fraze in stilul caracteristic al Laviniei Braniste.

Fiecare povestire are un final deschis. Unele povestiri au un impact mai puternic decat altele. Unele ating subiecte sensibile (abuz emotional si viol) iar altele sunt mai "superficiale". De aici si cele 4 din 5 stelute posibile.

[Tudor Crețu · Rating 5 out of 5]

am terminat-o anul trecut, undeva la câteva săptămâni după ce am folosit tot mai puțin Goodreads, așa ca acum nu mai am multe de spus. am fost surprins însă, ca a fost o carte de povestiri, obisnuindu-mă deja cu câteva dintre romanele Laviniei. Știu sigur însă ca mi-au plăcut, ca am rezonat cu ea și ca mă puteam închipui în diversele ei scene de prin București.

[Bogdan Coşa]

chiar dacă personajele seamănă între ele destul de mult, ceea ce poate să enerveze de la un punct, volumul e excelent, scriitura fiind impecabilă

[Anca · Rating 4 out of 5]

Lavinia Braniste are un mod unic de a surprinde realitatea. În câteva cuvinte creionează un peisaj pe care îl identifici imediat, cu care te-ai întâlnit la un moment dat în viață sau care ești chiar tu. E imposibil să fi trăit în România și să nu (te) regăsești în scrierile ei. Escapada e o colecție de proză scurtă. Se citește repede. Fiecare povestioară e o frântură din realitatea noastră. Fie ca e vorba de corporatiști care își detestă jobul, de doctoranzi care slugăresc în casă profesorului coordonator, tinere care ajung prin străinătate să aibă grijă de seniori doar ca să pună niște bani deoparte, poveștile sunt despre România contemporană. O Românie care ne curge prin vene și care e atât de naturală ca uneori nu ne dăm seama de absurditatea ei.

[Aura · Rating 2 out of 5]

Nu e rea, dar mie nu mi-a placut niciodata proza scurta.

[Patricia · Rating 2 out of 5]

2-2,5☆
Nu e o carte care sa te impresioneze, cum nu e nici o carte memorabila.

[Bookaholic]

Lavinia Branişte (n.1983) este o prozatoare tânără, autoare a trei volume (deja): Poveşti cu mine, poezie (2006, Paralela 45), Cinci minute pe zi, proză scurtă (Casa de pariuri literare, 2011) şi – recent – Escapada, proză scurtă (Polirom, 2014). Despre cel din urmă va fi vorba în rândurile de mai jos.

Lavinia Branişte scrie o proză scurtă realistă, inspirată din cotidian, cu diverse personaje aparţinând unor categorii sociale diferite. Naraţiunea se face fie la persoana I, fie la persoana a III-a, iar personajul principal este, de regulă, unul feminin, deşi nu întotdeauna: în povestirea Planet Romeo, de pildă, protagonistul este un tânăr (Radu), care este – înţelegem – homosexual, şi are câte o aventură amoroasă (cu băieţi întâlniţi pe site-uri de gen) în apartamentul prietenilor săi Raluca şi George, atunci când aceştia pleacă în vacanţă şi lasă cheile lui Radu, să aibă grijă de casă şi de pisici.

În Escapada – povestirea care dă titlul volumului – e vorba tot de o aventură amoroasă: o tânără îi face o vizită unui băiat (Paul) pe care-l place. Urmează o cină preparată în doi (fata îi aduce un peşte de patru kilograme, din oraşul natal, de la Dunăre), după care vine momentul culminant, îndelung aşteptat (şi pregătit) de protagonişti: partida de sex. Iar aici, lucrurile încep să scârţâie… Paul îi cere sex oral, fata trece printr-o serie de stări contradictorii, de la contrarietate şi amuzament la ofensă şi angoasă: „Şi apoi din nou groaza. Că cinevaul ei din «am cunoscut pe cineva» tocmai îi anihilase toate celelalte componente şi o redusese la simpla dimensiune de prestator de servicii sexuale”. Aşteptările fetei – ajunsă cu emoţie la întâlnirea cu un băiat care-i place şi cu care îşi imaginează deja că poate avea o relaţie de durată – se transformă brusc în panică, în clipa în care are impresia că e redusă la stadiul de „prestator de servicii sexuale”, şi mai mult decât atât, că i se cer nişte „servicii sexuale” mai speciale. După o „escapadă” sexuală eşuată, speriată de posibile consecinţe, vrea să plece acasă în plină noapte, dar nu găseşte cheile şi-i cere lui Paul să le caute. Proza se încheie în trombă, puţin ironic („fără să ştie dacă ăsta chiar era finalul”): „Ea a ieşit pe uşă şi-n timp ce ieşea au început să-i năvălească în cap replici, au început să se suprapună scene şi variante de final, fără să ştie dacă ăsta chiar era finalul. El a rămas gol în uşă, uitându-se după ea, iar ea a auzit, cu un etaj mai jos, cum a răsucit ambele chei”. Cititorul/ cititoarea e liber(ă), aşadar, să tragă ce consecinţă doreşte, să empatizeze sau nu cu eroina din perspectiva căreia se face relatarea (deşi apar câteva apropouri „partizane” în text, când se pomeneşte despre discuţia fetei cu prietenele, dar şi cu tatăl său în legătură cu seara cu pricina). (continuarea cronicii: http://www.bookaholic.ro/lavinia-bran...)

[Ramona Cantaragiu · Rating 2 out of 5]

Extrem de repetitiva, personajele (indiferent de gen) par trase la xerox si sufera de aceeasi lipsa de agency, incapacitate de a lua decizii si par lipsiti de vreun tel concret. Usor de uitat, greu de citit.

[oideeoarecare · Rating 3 out of 5]

Personajele create de Lavinia Braniște sunt întruchipări ale omului modern, preocupat aproape exclusiv de carieră și de poziția sa în societate. Captivi în visul de îmbogățire rapidă și de recunoaștere socială, acești oameni pierd din vedere aspectele esențiale ale vieții – familia, prietenii, și relațiile autentice. Ambiția și dorința de succes îi conduc adesea spre un stil de viață dominat de muncă până la epuizare, obsesia pentru imaginea proprie și, inevitabil, îndepărtarea de cei apropiați. Însă, cum fiecare alegere vine cu un preț, aceste sacrificii, aparent nesemnificative la început, pot avea consecințe neașteptate și adesea dureroase.

Textele din volumul „Escapade” surprind, cu un ton subtil-ironic, complexitatea acestor dileme ale vieții moderne, oferind o oglindă în care cititorul poate descoperi, amplificate, problemele și contradicțiile specifice acestui stil de viață. Fie că este vorba despre munca într-o corporație uriașă, despre experiențele din mediul universitar, despre întâmplări aparent nesemnificative din viața de zi cu zi sau despre relații care nu și-au găsit rezolvarea, fiecare poveste are o notă de umor fin și o profunzime morală. Braniște transformă fiecare dintre aceste scenarii într-un punct de plecare pentru istorisiri captivante și pline de farmec, lăsând deseori finalul deschis interpretării și imaginației cititorului.

Astfel, „Escapade” devine mai mult decât o simplă colecție de povestiri; este o reflecție asupra frământărilor omului contemporan, asupra efectelor seducătoare și totodată dăunătoare ale succesului și
Personajele Laviniei Braniște sunt reflecții ale omului modern, concentrat aproape în totalitate pe carieră și pe poziția socială. În căutarea succesului material și a recunoașterii din partea celorlalți, ele visează la o viață de prestigiu și bogăție, sacrificându-și timpul, relațiile apropiate și, treptat, legăturile profunde cu cei dragi. În goana lor pentru validare, uită însă de familie, de prieteni și de acele momente de liniște care dau sens existenței. Munca până la epuizare devine un scop în sine, iar obsesia pentru imaginea proprie și distanțarea de cei apropiați sunt adesea pași inconștienți care îi conduc către singurătate și izolare.

Textele din „Escapade” redau într-un ton subtil-ironic realitatea mult amplificată a acestor dileme cotidiene, ilustrând problemele și disonanțele stilului de viață actual. Braniște explorează cu delicatețe și umor fin contrastele din viața personajelor sale: ce înseamnă să lucrezi într-o corporație gigantică, cum e să faci parte din lumea complexă a mediului universitar, ori să trăiești povești de iubire ce ajung să se destrame. Chiar și întâmplările aparent nesemnificative, unele detalii mărunte de zi cu zi, devin pentru autoare puncte de plecare pentru reflecții profunde, pe care le oferă cititorilor sub forma unor povestiri cu tâlc.

Cu farmec și o bună cunoaștere a firii umane, Braniște aduce în prim-plan personaje ce întruchipează conflictele generației contemporane, sugerând o întreagă galerie de vise, temeri și regrete. Deși povestirile sunt pline de umor, ironie și amărăciune, autoarea preferă de multe ori să lase finalul deschis, provocând cititorul să-și imagineze el însuși încheierea, să-și pună întrebări și să-și regândească, poate, propriile aspirații și alegeri.

Fiind doar o colecție de momente și trăiri, nu pot să ofer mai mult de 3💫

[Lina Mincev · Rating 5 out of 5]

Escapada de Lavinia Braniște este o lucrare captivantă care explorează cu finețe și ironie subtilă dilemele omului modern, prins în capcana obsesiei pentru carieră, statut social și recunoaștere. Printr-un stil narativ natural și o galerie de personaje atent construite, Braniște reușește să surprindă realități contemporane ce țin de epuizarea profesională, presiunea imaginii publice și distanțarea emoțională față de cei apropiați. Fiecare poveste funcționează ca o oglindă în care cititorul poate regăsi fragmente din propriile trăiri sau frământări, transformând detaliile aparent banale în reflecții profunde despre sensul și direcția vieții.

Ironia fină, prezentă pe tot parcursul volumului, conferă textului un farmec aparte, fără a-i diminua profunzimea. Autoarea reușește să transforme situații cotidiene în momente de introspecție, punând în lumină contradicțiile și absurditățile cu care ne confruntăm zilnic. Un alt element remarcabil este finalul deschis al multor povestiri, care provoacă cititorul să continue povestea în propria imaginație și să se implice emoțional dincolo de ultimele rânduri.

Totuși, pentru unii cititori, lipsa unui fir narativ unitar și ritmul fragmentat pot reprezenta un obstacol. Structura de proză scurtă și tonalitatea relativ constantă, dominată de același tip de ironie discretă, pot induce o senzație de repetiție sau uniformitate. Cu toate acestea, aceste alegeri stilistice sunt intenționate și contribuie la coerența tematică a volumului.

Escapada este o lectură recomandată celor care apreciază literatura contemporană cu subtext social, celor interesați de explorarea psihologiei personajelor și de subtilitățile existenței urbane moderne. Lavinia Braniște reușește să creeze o experiență literară autentică, care îmbină realismul cu reflecția, invitând cititorul să se oprească și să reevalueze propriul drum.

[Marilena Iovu · Rating 3 out of 5]

Apreciez atât romanele pentru adulți ale autoarei cât și cărțile pentru copii.
Am regăsit în această proză scurtă scriitura ei realistă, personajele pe care le vezi aievea, tradițiile românești de Paște, portretele mușcătoare ale realității românești contemporane, din corporații, din școli private, din spitale, instantanee din viețile unor familii disfuncționale ori delicioase descrieri ale vecinilor de bloc.
Din păcate, aproape toate povestirile nu duc nicăieri, par neterminate, mai precis se termină când de-abia începi să intri în atmosfera poveștii.
Reușite mi s-au părut: „O sută opt” - o radiografie foarte precisă a situației din unele spitale atunci când internezi un bătrân (dialog aproape unu la unu cu o situație similară prin care am trecut cu mătușa mea), „Duminică” - pitorescul preluării unei sacoșe de rafie de la cineva necunoscut pentru a fi transportată în tren, în vagoanele cu miros de ars de pe căile ferate și „AXN Crime” - povestea cu traducătoarea de seriale polițiste care își socotește facturile în episoade traduse (chiria 25 de episoade, factura telefonie mobilă 2 episoade) și are vecini băgăcioși ce își țin pe scara blocului dulăpioarele cu murături, zacuști și țuică.
N-am înțeles de ce autoarea a publicat povestirile în forma aceasta; mie ca cititor nu mi-au adus vreo mare satisfacție, mi-aș fi dorit să le mai șlefuiască, nu să trebuiască să-mi imaginez eu punctul culminant și încheierea.

[Tudor-Constantin Neagu · Rating 5 out of 5]

Când nu am questuri în Tevyat sau dau heal în Overwatch, I read.

Nu pentru că îmi face meseria mai ușoară, nu pentru că nu pot să pornesc PS5-ul atunci când cei de la E.ON opresc curentul când au ei chef. Ci pentru că ești teleportat într-o altă lume. O lume unde nu se anulează zboruri și nu se pierd bagaje.

"Escapada" este prima carte scrisă de Lavinia Braniște pe care eu am citit-o și tot ce pot să spun e că de Black Friday am dat Add to Cart🛒 până m-am asigurat că am toate cărțile ei. At the end of the day, consumul excesiv de lectură nu dăunează grav sănătății.

Prin modul său de a scrie și atenția pe care o acordă detaliilor, nu ai cum să nu simți cât de relatable e fiecare povestire. Să nu te identifici cu personajul. Sau măcar cu persoana care le-a auzit de la un apropiat.

Spoiler alert: Brace yourself pentru capitolul 3. E scris prea bine. Totul e prea real. Simți cum acțiunea se petrece în fața ochilor, iar singurul lucru pe care poți să îl faci este să citești în continuare și să speri că totul se va termina cu bine

[Ada Preda · Rating 3 out of 5]

For a long time I didn’t appreciate short stories. They seemed impresonal, cold, I didn’t have enough time to get to know the characters or get attached to the story. I’m not sure when this changed, but now I’m starting to like this type of literature more and more each day.
It’s like looking through a keyhole, you find out some details about someone’s life, and for the rest you have to use your imagination.🚪
What I liked about “Escapada” was how linked to our day tot day reality it was. But also the feeling of intimacy that comes from the realization these events could happen to anyone of us.🤷🏻‍♀️

[Sorina Negrilă · Rating 4 out of 5]

Imi place in continuare tare, tare mult cum Lavinia Braniste surprinde scene minuscule dintr-un cotidian hiperfamiliar. Poate ca nu ne place ca mustesc mai toate a neputinta, a lipsa de speranta, ca sunt uneori claustrante si miros rau, dar eu cunosc toate femeile din povestirile astea scurte, le cunosc din mine sau din femeile care imi/mi-au populat viata, si cunosc si forma de umor amar care se naste in scenele astea, si-l gust ca si cum as trai eu in scena aia, cateva clipe, iar.

[Georgiana Nada · Rating 5 out of 5]

M-am trezit de multe ori in timp ce citeam ca ma regasesc perfect intr-o situatie, ca-mi sunt atat de familiare trairile, frustrarile sau gandurile personajelor.
Uneori lecturile care creaza suspans, care te fac sa intorci pagina fara sa clipesti sau iti expun ceva fabulos sunt cele care ma atrag, insa am descoperit acum, datorita acestei carti, ca o lectura despre ceva ce cunosti atat de bine, ceva ce poate fi prea putin spectaculos, poate sa-ti creeze acelasi sentiment de placere.

[Daniela Toader · Rating 4 out of 5]

De scris, e foarte fain scrisă. Are un talent desăvârșit de a prinde detaliile esențiale ale vieții. Dar finalurile... Oh, m-au lăsat cu ochii în soare. Nu sunt eu cea mai inteligenta persoana, dar așteptam, de fiecare data, o emoție, ceva "wow". În afară de o povestire cu final wow, restul m-au cam lăsat cu ochii în soare.