Julian Sancton mi a amintit de cartea asta, pentru că scrie în Madhouse at the End of the Earth despre însemnările pline de umor ale lui Racoviță. Și are dreptate, Racoviță scrie foarte bine! Spre sud are 2 părți, prima descrie călătoria de 20 zile prin pampas făcută de Racoviță în așteptarea plecării Belgicăi spre Antarctica, a doua descrie pe scurt și pe un ton cam senin (fata de dramatismul evenimentelor) călătoria dincolo de cercul polar și anul petrecut pe Belgica prinsă in banchiza. Nu știu cât de mult a intervenit Dan Coman (sub ingrijirea lui a apărut cartea) asupra textului original, dar înclin să cred că nu foarte mult, pentru că umorul pomenit de Stanton e prezent și de mare efect. Cartea se citește foarte repede, deși înghesuie foarte multe informații în puține pagini, tocmai datorită scriiturii relaxate și fluide. Îndrăznesc să spun că se simte ca Racoviță l a avut profesor pe Ion Creangă:)