EL ojo del grillo

by Ana Blandiana, Viorica Patea (translator), Natalia Carbajosa (translator)

Genres: Poetry, Romanian Literature

230 pages, Paperback

First published January 1, 1981

About the author

Ana Blandiana, pe numele ei civil Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timișoara) este o scriitoare și luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasă disidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceaușescu prin declarații publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă și unor publicații din străinătate.
Ana Blandiana s-a implicat în viața civică printr-o serie de acțiuni în cadrul Alianței Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema fenomenului totalitar.

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.
Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident de mașină în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică.
După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002.

Reviews

[Aitana Monzón]

«Que bellos y puros / Nunca hubiéramos conocido la lucha»

[ana · Rating 4 out of 5]

Briznas de hierba; la fruta podrida preludio de la nueva vida; semillas enterradas en el calor de la tierra, refugiadas junto al yo; ángeles que caen, que observan; las palabras, fútiles y poderosas a la vez; la vida, la muerte, la resurrección; un sueño en el que todo el tiempo ocurre a la vez, el yo es joven y viejo simultáneamente cuando permanece entretejido en los ciclos de la naturaleza; el cielo es tierra bajo los pies; el sol queda atrapado en una gota de agua, y los grillos hablan en su idioma incomprensible.

Acabar este libro ha sido despertar de un sueño mágico, quería permanecer en el hechizo de sus poemas.

[Crina Bucur · Rating 3 out of 5]

"Și tot ce nu reușesc să trăiască
Întîmple-li-se în somn"

"Îmi e sete de mine
Și beau numai oglinzi"

Vocală

Așa cum cel în care bisturiul pătrunde
Nu-și cîntă durerea,
Așa cum cel înjunghiat pe la spate
Nu are timp să-și versifice
Revolta și moartea
Și nu reușește să scoată
Decît un A înfundat,
Superior în concentrare
Poemelor lumii rămase în viață,
Aș putea pur și simplu
Să strig o lungă, nestinsă vocală,
Pentru că nu știu
Ce poem
A reușit să străbată
În măruntaiele suferinței
Mai adînc decît litera A.


Orice urmă

Orice urmă-i o rană,
Nu-ntoarce capul
Și nu zgîndări cu privirea
Amprentele inflamate
Pe care le-ai lăsat pe obiecte
Și plăgile, sîngerînd cu noroi,
Ale pașilor.
Orice urmă-i o rană
În carnea albă-a ratării,
Nu-ți mai lăsa visul
Să se răsucească
Avid de suferință
În trecut.
Treci înainte
Îmbălsămat în uitare,
Golit de-amintiri ca un mort
De putrezitele lui măruntaie.


Atît de frig

Mi-e atît de frig,
Încît cred că
Aș mai putea fi salvată
Numai asemenea acelor înghețați
Care erau cusuți
În burțile animalelor
Să se încălzească
Și încotoșmăniți bine
În șuba îndurerată,
Năclăiți în sînge de jivine
Mai veneau pe lume o dată.
Prea departe de
Flăcările din iad,
Am înghețat
În singurătatea mea îngerească,
Dar cine-i în stare
Să-și deschidă coastele
Ca să mă primească?

[Valentina Paolini · Rating 4 out of 5]

“Como si la luz misma / fuera solo una planta que crece / y las estrellas tuvieran raíces”

[Daeonic]

«MILAGRO

Milagro que crepita bajo mis pasos,
Apenas vestido con la forma frágil
De las ramas húmedas;
Su voz diáfana
E indescifrable
Se despliega sobre mi cabeza
Y gotea dentro mí.
Avanza sobre las piedras,
Las embellece,
Duerme en las bayas
Y las hace madurar en el sueño;
El cono del abeto es su palacio
Y el ojo del topo su columpio;
Cada árbol
Es una vela.
En él caben
Frutas y raíces,
Mariposas y abejas,
El bien y el mal
Del cielo y de la tierra,
E incluso yo misma,
Ingrata,
Nunca
Expulsada
Del paraíso
Que al tratar de comprender
Estuve a punto
De profanar»

Rumanía es verdaderamente un país. Debería leer más poesía

[Eva · Rating 4 out of 5]

Super enfadada porque el poema sobre querer echarse la siesta dentro de una nuez me ha generado una necesidad que no voy a poder cubrir nunca.

[Ioana · Rating 4 out of 5]

Ana Blandiana, poetul meu favorit, m-a cucerit și cu această carte

[Andràș-Florin Răducanu · Rating 5 out of 5]

Până acum acesta este volumul meu preferat al Anei Blandiana.

[Nuria ZC · Rating 5 out of 5]

Alas trenzadas. Otoñar en una nuez. Pasar de vida en vida como quien pasa de barca en barca. Nimbos que hacer rodar por el suelo de la infancia. Preguntarse si el tiempo puede pasar del todo.

[anca dc · Rating 3 out of 5]

O, pe pleoapele mele a dat colţ iarba,
Şi a fost verde, şi s-a uscat
De cînd nu s-au mai ridicat în afară,
Genele mi s-au înţelenit
Încîlcite, încordate-ntre ele,
De cînd ochii mei
Nu mai contenesc să mă vadă
Sub raza cea verde în care mă scaldă
Privirea din frunză
Ca în adîncul unui ocean etern răbdător,
Fără să spună nimic,
Pregătindu-mă doar
Pentru mai aspre şi mai lungi învieri.
~~~
În valea
Dintre suferinţă şi moarte,
Singurătatea e un oraş fericit.
~~~
Joc

Uite, ploaia coase
Cerul de pământ
Cu fir de mătase
Răsucit de vânt.

Uite, iarba ţese
Pământul de nori.
M-am gândit adese-
Ori, adeseori:

De la voi se vede
Iarba ca o ploaie
Care curge verde
Peste cer şi-l moaie,

Iar ploaia o fi
Pe-a norilor cale
O iarbă mai gri
Sub tălpile tale.

Hai să facem schimb,
Să vezi şi tu cum e -
Tu îmi dai un nimb,
Eu îţi dau un nume;

Iar dacă ne-ntreabă
Care-or fi din două -
Ploaia-n nori e iarbă,
Iarba-n ceruri plouă;

De ne ispiteşte
Care-i adevărul -
Ploaia-n nouri creşte,
Iarba spală cerul.

[Gemma Gómez Rivas · Rating 3 out of 5]

No me ha gustado nada.

Escribe muy bien, pero la temática (naturaleza en resumidas cuentas) y lo muy tradicional que es su poesía me hace sentir aburrida…

… PERO os comparto la primera estrofa del poema que más me ha removido por dentro:

“Un paso más”

«Sé hacer muy pocas cosas: / Ni melocotones como los melocotoneros / Ni uvas como la vid, / Ni si quiera nueces / Como los nogales de amarga sombra / con su tenue susurro de hojas; / pero una cosa sé hacer / con singular destreza / Sé morir»