Printesele rosii. Femei si barbati, parinti si copii in ideologia si cotidianul comunist
O carte fascinanta despre relatia dintre liderii comunisti si copiii lor.
Dedic aceasta carte deopotriva iubitorilor de istorie si celor interesati de psihologie. Ii am in vedere pe toti aceia care cred ca mama ori tata, daca nu ambii parinti le-au distrus viitorul. Dar, mai ales, pe parintii frustrati sau nefericiti ca nu sunt ascultati, onorati sau mandri de copiii lor. Fara a insista asupra diverselor si nenumaratelor teorii psihologice privind personalitatea, ma voi limita la simtul comun, atragand atentia adeptilor neconditionati ai trainerilor si consilierilor de dezvoltare personala ca exemplele din aceasta carte demonstreaza ca nici macar aceia care si-au propus sa schimbe lumea, creand "oameni noi", n-au reusit sa-si modeleze urmasii in sensul dorit. Si ca marunte intamplari din timpuri interesante pot sa te ridice in inaltimea cuibului de vultur. Tot astfel cum hazardul intalnirii cu oameni nepotriviti, in locuri nepotrivite, te poate conduce la moarte. Istoria, s-a spus printre atatea altele, e si filozofie predicand prin exemple. - Lavinia Betea
„Prințesele roșii” este o carte despre femeile, dar mai ales despre odraslele de sex feminin, din elita comunistă, despre modul in care le-a pervertit viața ideologia pervertită a mult prea puternicilor lor părinți. Această carte m-a ajutat să ințeleg mai bine epoca pe care am trăit-o și să îmi recalibrez părerile despre propria mea viață. Poveștile prezentate aici, bazate pe mărturii și scrieri, dar interpretate cu profesionalism de un sociolog și un istoric bine documentat, reușesc să le redea dimensiunea umană acestor personaje inconjurate nu de puține ori de o bulă de ficțiuni. Face acest lucru fără să le blameze sau să le compătimească. Cu alte cuvinte, începi să le înțelegi fără să le urăști sau să le plângi de milă. Sunt vieți și destine marcate de apăsarea puterii fără control dar și de prăpastiile create de o ideologie contrară relațiilor umane firești.
Exact cum ne-a obișnuit, doamna Lavinia Betea este extraordinară în tot ceea ce scrie. Recomand cartea iubitorilor de istorie, dar mai ales celor care vor să cunoască logica din spatele ideologiei comuniste, de unde a apărut și până unde s-a ajuns.
Am luat-o pentru trivia, dar întrece toate așteptările - nu doar pe cele ale ale bârfei relevante (precum aceea că Dej și-a înfiat toți trei nepoții căpătați de la fiica Lica), ci și pe cele ale topicii corecte, adecvat însoțite de semne de punctuație. Un exemplu, ba încă de pe copertă, semnat chiar de autoare, spre a nu fi niciun dubiu: "Dedic această carte deopotrivă iubitorilor de istorie și celor interesați de psihologie. Îi am în vedere pe toți aceia care cred că mama sau tata, dacă nu ambii părinți le-au distrus viitorul. Dar, mai ales, pe părinții frustrați sau nefericiți că nu sunt ascultați, onorați sau mândri de copiii lor." O virgulă lipsă, în a doua frază. Cum adică părinți nefericiți (...) că nu sunt mândri de copiii lor? Mai degrabă părinți "lipsiți de mândrie pentru copiii lor", pe lângă cei frustrați sau nefericiți. Pagina 153: "procesul psihologic de radicalizare al unui om". Nu știu de ce am dat banii - nu puțini- pe așa ceva.