Inimă leneșă e o carte scrisă în limba română de un tânăr american, poet și traducător, Andrew Davidson-Novosivschei. (În paranteză fie spus, am avut o contribuție aici, se adaugă și un detaliu legat de Gellu Naum, dar e o poveste pentru altădată.) Iată, așadar, un debut cu totul neobișnuit. O descriere a volumului în cîteva cuvinte? Minimalism, (auto)ironie, directețe, paradox, o expresivitate specială care decurge și din modul de întrebuințare a unei limbi străine – iar asta vine la pachet cu o percepție a realității marcată de insolitare. Alternare de umor, absurd, perplexitate, franchețe. Fiecare secvență de text e un fel de cutie a lui Joseph Cornell (celebrul artist american, suprarealist, pionier al colajelor, montajelor, asamblajelor) unde sînt aduse la un loc, metonimic, elemente din realitate care, prin juxtapunere, creează un efect de stranietate. Ca niște „cutii”, așadar, una după alta, poezie „cu bani”/ „cu mai mulți copii”/ „cu fericire”/ „cu fîntînă”/ „cu centimetri”/ „cu sertar”/ „cu păsări”/ „cu taylor swift”/ „cu cristiano ronaldo”/ „cu urs”/ „cu două cuțite” etc. Poezie despre poezie (cum scrie, la noi, Bogdan Ghiu, dar Andrew Davidson-Novosivschei o face atît de diferit!). Uneori, flash-uri care amintesc de avangardă, de Tristan Tzara, de pildă, sau de poezia de început a lui Gellu Naum (pe care, de altfel, l-a și tradus în limba engleză). Fotograme, biografeme, snapshot-uri. Maxim de sens în minim de cuvinte. Un volum surpriză, așadar. Bine ai venit în literatura română, Andrew Davidson-Novosivschei!
Simona Popescu spune la un moment dat în nota ei despre carte “Maxim de sens în minim de cuvinte”. Pe alocuri aș spune că e și minim de sens în minim de cuvinte…
Un volum bunicel, aduce usor aminte de stilul in care scrie Vlad Dragoi, dar nu se ridica la nivelul lui.
Un 3.5/5⭐️ cinstit, posibil la o a doua citire, sa observ si sa simt mai multe.
Cu toate astea, toata admiratia autorului care a avut curajul sa atace acest volum intr-o limba alta decat cea materna si a scris direct in romana. That’s really really impressive, mai ales ca a dibuit destul de bine un stil poetic ce aduce cu ce scriu autorii romani contemporani. Pentru asta parca as mai da jumatate de stea.
un debut simpatic cu scene citadine, nu neapărat impresionant; pe de altă parte, Andrew are un control admirabil al limbii române - integrarea lui în cultura noastră este poate cel mai impresionant aspect; sunt fana textelor minimaliste, am râs la câteva
o fată cu rucsac angry birds așteaptă la colț apoi își aruncă picioarele aiurea
eu abia am supraviețuit unui consum luxos de droguri foarte jegoase
*
laptopul se scoală devreme își ridică singur capul și mă caută un amestec insuportabil între copilaș și manager
*
gândește-te că azi ne-a dat dumnezeu să intre oala cu ciorbă în frigider fără să scoatem nici pepenele nici muștarul
Nu cred că acesta i-a fost scopul, dar m-a făcut să râd copios! Am apreciat tare mult curajul autorului american de a-și exprima gândurile în limba română, dar nu știu dacă aș mai încerca poezie în format audio. E... ciudat.
Fresh, clever, funny, a delicate hybrid between observational comedy and poetry, somehow elevating both in the process. He wrote the poems in my native language, so I'm writing my review in his. :P
Un debut inedit, al unui american care s-a încumetat să scrie direct în limba română. O poezie nouă, proaspătă, aparent lejeră, dar totuși plină de substanță. Felicitări, Andrew Davidson - Novosivschei!!
2 / 5 🪐 Nu știu dacă este din cauza faptului că am ascultat pentru prima dată un volum de poezii audio, dar, sincer, nu cred că voi mai încerca asta pe viitor. Iar volumul nu prea m-a dat pe spate :( :/