Numărul #4 al revistei Matca este construit în jurul a două idei: aceea că frumosul este întotdeauna perisabil și aceea că, plecând în călătorii în jurul lumii, ne descoperim de fapt pe noi înșine.
Frumos perisabil și Zona unu conțin scrieri care vorbesc despre plăceri și dureri, despre iubiri și răni, despre gesturi neașteptate și totuși atât de familiare. Raluca Nagy, George Moise, Alex Tocilescu, Radu Vancu și ceilalți ne arată lumi deosebite, pe care le descoperim altfel decât le cunoșteam înainte.
Descoperiri interesante facem și în interviurile realizate de Adela Greceanu, Cornelia Florea, Cristina Ștefan, Anca-Maria Pănoiu ș.a.m.d.: dialoguri extraordinare cu niște personalități extraordinare. O menționăm mai ales pe Nora Iuga, poza căreia, făcută de Barna Némethi, este și coperta revistei: o scriitoare a cărei poezie cucerește și învăluie, complexă și erotică în același timp.
Avem și o secțiune literară deosebit de bogată, cu autori ca Louise Glück, Anastasia Gavrilovici, Andrei Codrescu, Mihai Radu etc. Acum, și Cenaclul Matca, acest fenomen susținut de Simona Petrișor și Tiberiu Neacșu, a selectat o mică antologie de poeme.
Dinu Lazăr, fotograf excelent, este prezentat cititorilor de Ovidiu Șimonca: pozele sale cu Olga Tudorache, Ion Caramitru și mulți alții, dar și cele cu evenimentele majore prin care a trecut România, sunt de neuitat. Istoricii Clara Mareș, Radu Oltean, Stejărel Olaru și Liviu Tofan ne prezintă un trecut care încă se mai întinde spre prezentul nostru.
Cum nici în numerele anterioare nu au lipsit, cronicile de film, teatru și carte nu pot lipsi nici din acest număr, așa cum nelipsite sunt și rubricile semnate de Ioana Bot, Florin Bican și Marius Chivu.
Matca este un spațiu complex și interesant. Intrați, vă rog!
Nora Iuga, poeta, prozatoare si traducatoare, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania. Autoare a mai multor volume de poezie – Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Inima ca un pumn de boxeur (editia I, 1982; editia a II-a, 2000), Piata cerului (1986), Cintece (1989) – si de proza – Sapunul lui Leopold Bloom (editia I, 1993; editia a II-a, Polirom, 2007; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Sexagenara si tinarul (editia I, 2000; editia a II-a, Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Fasanenstraße 23 – O vara la Berlin (2001), Lebada cu doua intrari (2004), Hai sa furam pepeni (Polirom, 2009), Berlinul meu e un monolog (Cartea Romaneasca, 2010) –, precum si a poemului-roman Fetita cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvintul). In 2007, a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung, o recompensa care se acorda tuturor celor care contribuie la raspindirea culturii germane in lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffman, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Muller, Ernst Junger, Oskar Pastior, Gunter Grass, Aglaja Veteranyi.
A fost chiar ok, am învățat lucruri noi, am mai aflat și eu ce mai zic ăștia.
Bineînțeles, au fost articole care mi-au plăcut mai mult, altele mai puțin, dar le apreciez și pe alea care mi-a displăcut, provocându-mi o stare negativă pentru că, până la urmă, măcar pot să zic că am simțit ceva ><
De Nora ce să mai zic… continuă să fie una din cele mai fresh voci literare.
Mi-a mai plăcut mult și identitatea vizuală a revistei, inclusiv selecția de poze, desene și picturi !
Revista Matca (literară) vine cu un număr patru variat. Deși, mărturisesc, multe din subiectele abordate nu le-am găsit interesante, asta o pun mai mult pe seama mea decât a publicației. Totuși menționez eseul despre Eugen Barbu al lui Marius Chivu și lungul grupaj de eseuri de călătorie. Recenziile și recomandările de lectură, secțiunile de poeme și proză scurtă trebuie neapărat parcurse.