Muntele cu uși

by Cătălin Pavel, Oana Ispir (Illustrator)

Ce simte o cămilă când mestecă gumă? Cum de primele fotografii color din lume au fost făcute tocmai în România? Cum vorbește Tagor, copacul umblător? Sunt cele mai neînsemnate lucruri pe care le va afla Sara în timpul aventurii ei prin Muntele cu uși, alături de Rémy și domnul câine. Pentru că lucrurile cu adevărat însemnate se vor afla abia la capătul aventurii: cum să ai răbdare cu părinţii tăi și care este secretul îngrozitor al lui Orbikon, regele din Casa fără sfârșit.

Cărţile nu se pot scrie cu reţetă, dar cartea asta e 50 la sută mister și 50 la sută râs. Și, după ce o citiţi, nu vă va mai fi niciodată-niciodată, frică.

136 pages, Paperback

Published January 1, 2024

About the author

Cătălin Pavel (n. 1976) este scriitor și arheolog. A urmat studii doctorale și postdoctorale la Univ. of Oxford, Univ. Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim, Univ. Hamburg și Colegiul Noua Europă din București. A participat la săpături arheologice în țară, în Germania, Franța, Anglia, Maroc, Israel și în special în Turcia (la Milet, Gordion și, în 2005–2010, la Troia). A predat arheologie, artă clasică și teme arheologice în literatură în București, Cluj și Atlanta, iar în prezent este conferențiar universitar la Univ. „Ovidius” din Constanța, unde coordonează doctorate și conduce săpăturile arheologice ale universității la Histria. Romane: Aproape a șaptea parte din lume (Humanitas, 2010, Premiul de debut Bibliofagia/UniCredit, tr. fr. de F. Courriol, La septième partie du monde, Éditions Non Lieu, 2017), Nicio clipă Portasar (Cartea Românească, 2015), Trecerea (Cartea Românească, 2016, Premiul „Ziarul de Iași”, nominalizat la Premiile USR), Chihlimbar (Polirom, 2017, Premiul USR, Dobrogea), Toate greșelile care se pot face (Humanitas, 2022, Premiul USR, Dobrogea). Li se adaugă volumul de proză scurtă Adevărul despre vacanțe (Humanitas, 2023). Lucrări de specialitate: Describing and Interpreting the Past – European and American Approaches to the Written Record of the Excavation, Ed. Univ. din București, 2010); Dicţionar de mitologie greco-romană: Zei, eroi, mituri (coautor și coeditor, Corint, 2011); Arheologia iubirii: De la Neanderthal la Taj Mahal (Humanitas, 2019, nominalizată la Premiile „Observator cultural”, tr. fr. de J.-L. Courriol, Archéologie de l’amour, Éditions de l’Aube, 2022, tr. it. de B. Mazzoni, L’archeologia dell’amore, Neo Edizioni, 2022); Animalele care ne fac oameni: Blană, cozi și pene în arheologie (Humanitas, 2021; Premiul Societății de Științe Istorice din România, nominalizat la premiile Monica Lovinescu). A tradus din germană romanul lui Volker Weidermann, Ostende 1936 (Cartea Românească, 2022). Cele mai recente cărți ale sale, și singurele care merită citite, sunt un roman de aventuri pentru copii de 8-13 ani, Muntele cu uși (Humanitas Junior, 2024) și o carte pentru liceeni și studenți (Elefantul lui Carol cel Mare. Un anti-manual de istorie, ART, 2025).

Reviews

[Stela · Rating 5 out of 5]

Mereu m-am dat în vînt după literatura pentru copii și adolescenți. Am citit de nenumărate ori (și-o s-o mai fac!) Cireșarii, Harry Potter, Alice în Țara minunilor, Cei trei muschetari și cîte altele.

Ei bine, acum am mai descoperit o minunăție, cartea lui Cătălin Pavel, Muntele cu uși, frumoasă foc, atît în formă cît și în conținut, de la titlul inspirat la superbele desene ale lui Rémi (pardon, ale Oanei Ispir), de la personajele pitorești în nume și fapte deopotrivă, la vocea narativă plină de umor și duioșie, care simulează perfect gîndurile și trăirile unui copil precoce, ca să facă șmecherește cu ochiul și cititorului adult, fie printr-o comparație comică

Soarele ajungea parcă mai ușor la ele prin aerul rece al iernii, ca internetul prin fibra optică.

fie printr-o înțepătură jucăușă la adresa înțelepciunii adulților

Dar să lăsăm această problemă (problema drumurilor care te duc dar nu te aduc înapoi n.m.) oamenilor mari, care se pricep cel mai bine să n-o înțeleagă.

fie prin destăinuirea, spre final că de fapt vocea narativă e formată din două, uneori separate, alteori suprapuse, de vreme ce există există un povestitor mare („inventatorul” poveștii), și unul mic („răspînditorul” ei):

Și iată ceva curios: după ce ei au plecat, am plecat și noi din această poveste, vrînd-nevrînd, pentru că nici eu și nici Rémi nu mai putem ști ce va mai face Sara. Așa că, de-acum încolo, pe voi vă las pe mîinile povestitorului mare, care există întotdeauna dincolo de orice povestitor mic. Vă mai spun doar că, în curînd, o să mă întorc puțin în Casa fără sfîrșit, ca să-i spun și lui Orbikon povestea Sarei. Cine știe? Poate ajută. O poveste ajută întotdeauna la ceva.

O ultimă remarcă: după cum ați remarcat și din citatul de mai sus, narațiunea e plină de intertextualități savuroase, de descoperit de către adulți și copii deopotrivă, împreună sau separat.

[Luminiţa Cristina · Rating 4 out of 5]

A doua carte mai amplă, atât pentru copii, cât și pentru oameni mari, citită alături de fetița mea de 5 ani 💓 Ne-a plăcut amândurora la fel de mult. Eu personal mă așteptam la mai multe uși, nu la una singură... dar poate vom avea parte și de o continuare în care să apară și alte intrări spre acest tărâm.

[Elena Druță · Rating 3 out of 5]

Muntele cu uși a avut o idee foarte faină; mi-a plăcut imaginația autorului, lumea din Munte pe care o explorează protagonista, Sara, dar și cum a fost conturat Orbikon, antagonistul - modul în care-l întâlnim pentru prima dată. Nu am putut să rezonez cu vocea narativă.

[Laura Frunza · Rating 5 out of 5]

Muntele cu uși este o poveste despre copilărie, văzută chiar dinăuntrul ei de Sara, o fetiță care pornește într-o aventură nocturnă plină de mister. Din camera ei de la pensiunea din Hodăița, Sara descoperă un tunel care o conduce spre Munte, un loc fantastic în care realitatea se pliază pe logica visului. Acolo îl întâlnește pe Orbikon, hoțul de părinți (o reinterpretare inversată a Fluierașului din Hamelin) și pe Remy, reprezentantul unei lumi guvernate de copii și de adulți care n-au fost niciodată părinți.

Călătoria, păstrată în taină față de cei mari, o poartă pe Sara printr-un univers populat de personaje neobișnuite despre care doar noi, cititorii, ne dăm seama de la început că sunt inspirate din realitatea ei. La capătul drumului, Sara înțelege un adevăr esențial: că părinții, chiar și atunci când nu par s-o arate, știu totul despre copiii lor. Mai mult, ei sunt, încă de la început, cei care dau formă lumii fantastice a copilăriei, construind, conștient sau nu, universul de joc și vis în care copiii cresc.

Cartea lui Cătălin Pavel propune o inversare subtilă de perspectivă: nu copiii sunt cei naivi, ci adulții, prin convingerea lor că știu totul și că viața celor mici e simplă. Dialogurile, observațiile și reflecțiile din roman relevă o înțelegere profundă a copilăriei, nu ca etapă de tranziție, ci ca formă de luciditate. Copiii din poveste nu doar că înțeleg complexitățile lumii adulților, dar adesea aleg să nu le spună, dintr-o generozitate tăcută.

[Jovi Ene · Rating 4 out of 5]

Atunci când Sara pleacă la munte cu mama sa, la Măgura, nu se așteaptă decât la trei zile de plictiseală: părinții săi sunt mult prea ocupați, tatăl a rămas pe șantier, iar mama stă deseori cu ochii în telefon, în meetinguri enervante. Numai că prima noapte petrecută în căbănuță, într-un pat suprapus, o transportă de pe munte, printr-o ușă vizibilă doar pentru ea într-un tărâm miraculos, distopic, unde au loc aventuri neasemuite, cu personaje deloc imaginabile și într-un trecut (sau viitor?) pe care-l poate schimba.
O poveste plină de farmec la care ajută mult și formația enciclopedică a autorului, și umorul său, și imaginația care l-a ajutat să construiască un tărâm pseudo-istoric, cu o Sara plină de istețime și inocență.