Cu toții ne justificăm deciziile pentru a reduce cât de mult putem disonanța pe care o simțim atunci când avem gânduri contradictorii despre o problemă. Obiectivul acestei cărți este tocmai acela de a explica în ce constă teoria disonanței cognitive, care sunt principalele ei postulate, dar și discutarea experimentelor care au fost realizate în anii 1950 pentru a demonstra empiric acest concept psihologic. De asemenea, volumul trece în revistă principalele aplicații ale disonanței pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, atât în domeniul social, cât și în cel al sănătății.
3,5/4* Lucrarea face parte din colecția „Discoperă Psihologia” a Editurii Litera - acesta fiind și modul în care mi-a ajuns pe mâini - și își propune să explice modul în care funcționează teoria disonanței cognitive - teorie formulată de psihologul Leon Festinger, care explică disconfortul resimțit de individ în momentul în care convingerile și acțiunile sale intră în coflict -, prin raportare la anumite experimente realizate în anii 50' care au demonstrat empiric conceptul disonanței.
Lucrarea este relativ scurtă și este scrisă într-un stil accesibil unui public larg - fără a fi necesare cunoștințe de psihologie pentru înțelegerea acesteia. Prin multiplele exemple, raportarea la experimente efectuate anterior și concluziile de final de capitol, reușește nu doar să captiveze cititorul, ci și să stabilizeze informațiile expuse, oferind exemple concrete și studii de caz interesante prin care facilitează cititorului înțelegerea propriului mecanism de apărare psihologică. Deși oferă un mod de înțelegere a autojustificării și evitării responsabilității, precum și a impactului disonanței cognitive în relațiile sociale, lucrarea este oarecum repetitivă și nu oferă soluții clare pentru a ajuta individul să combată acest mecanism.
Evident, e o lucrare pentru un „public” profan interesat de psihologie care dorește a facilita înțelegerea modului în care oamenii își justifică alegerile - fie ele corecte sau greșite (în special greșite), precum și recunoașterea acestui mecanism de apărare psihologică, pentru a deveni mai reflectiv și deschis la schimbare.