What do you think?
Rate this book
Aceiași noi - când sensul viitorului e în trecutul nostru
„Regăsim în această carte ideile contemporane majore ale neuroștiințelor aplicate, cum ar fi neuroplasticitatea, conexiunile dintre creier, sistemul endocrin, sistemul imunitar și restul corpului, precum și influențele benefice ale lui Sapolsky, Cyrulnik, ale marelui Oliver Sacks și ale multor altora pe care ar trebui neapărat să-i citiți, pentru că ei sunt Thaleșii, Heracliții, Platonii și Aristotelii zilelor noastre, în care în sfârșit întrezărim ceva din ce suntem cu adevărat, trecem frontierele de dinăuntru. Cartea asta, ca și prima, e o poartă. Psihologia Cătălinei Dumitrescu e rațională și lipsită de orice superstiție, marcată de știința faptului că între minte și corp nu există o frontieră reală și bazată pe dovezi, dar este și plină de un optimism vital.“ — VLAD STROESCU
182 pages, Paperback
Published January 1, 2024
3 people are currently reading
58 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 8 of 8 reviews
July 21, 2024
Am citit și cealaltă carte a Cătălinei Dumitrescu ("În interior") și apreciez aplecarea autoarei spre cercetători contemporani, cumva mai moderni, dar și "mai științifici" în abordarea lor, chiar dacă în majoritatea cazurilor, toate aceste trăsături converg spre Robert Sapolsky.
Autoarea scrie și tehnic, și empatic și chiar duios pe alocuri. O continuare excelentă, aș zice mai personală, pentru "În interior".
Autoarea scrie și tehnic, și empatic și chiar duios pe alocuri. O continuare excelentă, aș zice mai personală, pentru "În interior".
April 24, 2025
“Aceiași noi” mi s-a părut mai tehnică față de prima carte “În interior”, dar s-a simțit ca o continuare a acesteia. Tonul duios, blând, cald, empatic al autoarei nu a lipsit nici de data aceasta.
Cătălina Dumitrescu menționează autori contemporani în cartea sa, în special pe Robert Sapolsky, iar eu am rămas cu dorința de a citi Behave și De ce nu fac zebrele ulcer.
Sunt abordate o grămadă de subiecte, precum depresia, anxietatea, narcisismul, singurătatea, stresul cu ajutorul unui limbaj ușor accesibil.
“Sună dur, dar doctorul Yalom a spus tare bine că psihoterapia nu este un proces pentru toată lumea, presupune multă muncă și efort cu tine însuți, e un întreg construct cum să-ți susții interiorul și să-ți organizezi tabloul intern în ceva mai funcțional, nu în ceva de tip zen.”
“Narcisismul se formează în perioada de pruncie, acolo unde copilul devenit azi adult a avut parte de îngrijitori indisponibili emoțional, critici, competitivi, care au utilizat comparația ca mod de educare, nemulțumiți de copilul care îl au în față, uneori acuzându-l și fizic.”
“Suntem determinați genetic de mediul intrauterin, de factorii culturali și sociali ai locului în care ne-am născut, de factorii psihologici ai mediului familial care ne-a setat structurile cognitive și emoționale pentru a deveni cine suntem azi.”
Am simțit cartea ca un balsam pe suflet!
Recomand! 🤍
Cătălina Dumitrescu menționează autori contemporani în cartea sa, în special pe Robert Sapolsky, iar eu am rămas cu dorința de a citi Behave și De ce nu fac zebrele ulcer.
Sunt abordate o grămadă de subiecte, precum depresia, anxietatea, narcisismul, singurătatea, stresul cu ajutorul unui limbaj ușor accesibil.
“Sună dur, dar doctorul Yalom a spus tare bine că psihoterapia nu este un proces pentru toată lumea, presupune multă muncă și efort cu tine însuți, e un întreg construct cum să-ți susții interiorul și să-ți organizezi tabloul intern în ceva mai funcțional, nu în ceva de tip zen.”
“Narcisismul se formează în perioada de pruncie, acolo unde copilul devenit azi adult a avut parte de îngrijitori indisponibili emoțional, critici, competitivi, care au utilizat comparația ca mod de educare, nemulțumiți de copilul care îl au în față, uneori acuzându-l și fizic.”
“Suntem determinați genetic de mediul intrauterin, de factorii culturali și sociali ai locului în care ne-am născut, de factorii psihologici ai mediului familial care ne-a setat structurile cognitive și emoționale pentru a deveni cine suntem azi.”
Am simțit cartea ca un balsam pe suflet!
Recomand! 🤍
July 19, 2024
Psihologie cu delicatețe, empatie și îmbrățișare.
Față de primul volum al Cătălinei, “Aceiași noi” pare mai tehnica pe alocuri, însă nu se dezice de tonul blând și cald cu care ar trebui să ne tratăm traumele, trecutul și implicit prezentul și viitorul.
Față de primul volum al Cătălinei, “Aceiași noi” pare mai tehnica pe alocuri, însă nu se dezice de tonul blând și cald cu care ar trebui să ne tratăm traumele, trecutul și implicit prezentul și viitorul.
October 21, 2024
Cartea abordează o varietate de subiecte, de la depresie, anxietate, singurătate și felul în care aceasta e percepută de către populația generală, până la narcisism, stres și întrepătrunderea aspectelor biologice cu cele psihologice in alcătuirea omului. Am apreciat limbajul ușor accesibil al cărții și modul în care anumite noțiuni au fost explicate pe înțelesul tuturor. Trimiterile către alte lucrări de specialitate, respectiv menționarea unor cercetători de prestigiu au făcut din această carte o mică incursiune în sfera științifică din spatele elementelor ce fac parte din viața noastră de zi cu zi (emoțiile pe care le avem, felul în care răspundem la stres și ce se întâmplă în interiorul nostru din punct de vedere biochimic).
“Aceiași noi” este o lucrare atât informativă, cât și una de conștientizare a naturii umane, a importanței eredității, educației și mediului sociocultural în formarea noastră, o lucrare scrisă într-un stil fluid, pentru toată lumea. Merită citită! 🤓
“Aceiași noi” este o lucrare atât informativă, cât și una de conștientizare a naturii umane, a importanței eredității, educației și mediului sociocultural în formarea noastră, o lucrare scrisă într-un stil fluid, pentru toată lumea. Merită citită! 🤓
December 23, 2024
Dacă îți plac cărțile care te fac să reflectezi asupra vieții și să te regăsești în povești despre auto-descoperire și relații umane, îți recomand cu drag să citești ceva scris de Cătălina Dumitrescu, în stilul Humanitas 🩵
Stilul ei este profund și captivant, pentru că reușește să îmbine introspecția personală cu observațiile asupra societății în care trăim. Personajele sale trec adesea prin dileme existențiale, căutând să-și înțeleagă locul într-o lume din ce în ce mai complicată.
Pe lângă asta, modul în care descrie relațiile dintre oameni – fie că sunt de familie, prietenie sau iubire – este extrem de realist și plin de emoție. Simți că trăiești alături de personaje, mai ales când ele se confruntă cu provocările lumii moderne: stresul de a echilibra viața personală cu cea profesională, dependența de tehnologie sau senzația de izolare în mijlocul mulțimii.
Cartea Cătălinei Dumitrescu „Aceiași noi”, este despre transformare și despre puterea de a găsi răspunsuri în noi înșine.
Stilul ei este profund și captivant, pentru că reușește să îmbine introspecția personală cu observațiile asupra societății în care trăim. Personajele sale trec adesea prin dileme existențiale, căutând să-și înțeleagă locul într-o lume din ce în ce mai complicată.
Pe lângă asta, modul în care descrie relațiile dintre oameni – fie că sunt de familie, prietenie sau iubire – este extrem de realist și plin de emoție. Simți că trăiești alături de personaje, mai ales când ele se confruntă cu provocările lumii moderne: stresul de a echilibra viața personală cu cea profesională, dependența de tehnologie sau senzația de izolare în mijlocul mulțimii.
Cartea Cătălinei Dumitrescu „Aceiași noi”, este despre transformare și despre puterea de a găsi răspunsuri în noi înșine.
January 26, 2025
Foarte bună cartea, dar favorita mea rămâne tot ”În interior”, deoarece este mai intimă, personală și cu mai puține trimiteri la studii, alte cărți și chestii concrete. E mai puțină știință și mai mult suflet.
”Oare ne gândim la ce consecințe au cuvintele noastre, la abandonarea unui om în care lovim cu satisacția că am avut dreptate și că, în sfârșit, e prins și pus jos ? A fi un om bun înseamnă a avea blândețe în orice acțiune, nu doar a face unele acte caritabile. A fi bun înseamnă a-i privi pe cei din jur cu compasiune, acolo unde este suferință, a spune cuvinte bune și celui mai înverșunat, a ști să te abții de la a corecta greșeala cuiva zdrobindu-l la nivel emoțional cu cuvintele tale. Cuvintele sunt bisturiul chirurgical la care avem acces cu toții, doar că unii dintre noi suntem înzestrați a fi chirurgi de excepție în manevrarea cuvintelor, iar alții sutem mai puțin înzestrați, dar asta nu ne conferă dreptul de a ne poziționa superior față de celălalt și a-l răni.”
”Oare ne gândim la ce consecințe au cuvintele noastre, la abandonarea unui om în care lovim cu satisacția că am avut dreptate și că, în sfârșit, e prins și pus jos ? A fi un om bun înseamnă a avea blândețe în orice acțiune, nu doar a face unele acte caritabile. A fi bun înseamnă a-i privi pe cei din jur cu compasiune, acolo unde este suferință, a spune cuvinte bune și celui mai înverșunat, a ști să te abții de la a corecta greșeala cuiva zdrobindu-l la nivel emoțional cu cuvintele tale. Cuvintele sunt bisturiul chirurgical la care avem acces cu toții, doar că unii dintre noi suntem înzestrați a fi chirurgi de excepție în manevrarea cuvintelor, iar alții sutem mai puțin înzestrați, dar asta nu ne conferă dreptul de a ne poziționa superior față de celălalt și a-l răni.”
December 17, 2024
Încă o carte superbă din partea Cătălinei, este de remarcat modul în care reușește să discute despre concepte psihologice și de neuroștiințe într-un limbaj de interfață, plin de blândețe și de empatie și să creeze fraze care să îți rămână întipărite în minte o vreme îndelungată.
“Avem nevoie să înfruntăm frica. Nu ne vom vindeca de ea, dar o vom face mai respirabilă.”
“La maturitate, acel om, în unele cazuri, în loc să devină empatic și să aibă toleranță, din contră, simte puterea pe care o are și atunci va lovi cu toată furia copilului rănit care acum poate să se răzbune - dar nu se răzbună și nu revarsă atâta intoleranță în realitate la adresa celui din fața lui, ci, într-un mod inconștient, strigă la cei din propriul trecut, care i-au fost tartori emoționali.”
“Avem nevoie să înfruntăm frica. Nu ne vom vindeca de ea, dar o vom face mai respirabilă.”
“La maturitate, acel om, în unele cazuri, în loc să devină empatic și să aibă toleranță, din contră, simte puterea pe care o are și atunci va lovi cu toată furia copilului rănit care acum poate să se răzbune - dar nu se răzbună și nu revarsă atâta intoleranță în realitate la adresa celui din fața lui, ci, într-un mod inconștient, strigă la cei din propriul trecut, care i-au fost tartori emoționali.”
Displaying 1 - 8 of 8 reviews