What do you think?
Rate this book
Chipurile lui Ahriman
„Chipurile lui Ahriman” este o ficțiune socială cu accente de roman polițist, care explorează o temă dureroasă și stringentă: abuzul asupra copiilor. Romanul pune sub lupă slaba implicare a societății în această problemă gravă, evidențiind consecințele nefaste ale tăcerii și inacțiunii. Ahriman este un strigăt spre viitor. Un apel la o mai mare implicare a noastră, a oamenilor simpli, în protejarea copiilor. Trebuie să înțelegem că ziua de mâine este o consecință a celei de azi, și că avem puterea de a schimba viitorul crescând oameni de calitate.
224 pages, Paperback
Published September 22, 2024
61 people want to read
About the author
Marius Albert Neguț
12 books190 followersSalut!
Mă numesc Marius Albert Neguț și m-am născut pe 22 ianuarie 1976. Sunt (printre altele) romancier și am debutat în anul 2016 la editura Libris cu romanul „Îngeri rătăciți”, care a fost distins în 2017 cu Premiul Special al Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”.
„Inocența păcatului”, al doilea roman pe care l-am scris, a fost publicat în 2017 la aceeași editură.
În 2018, am publicat primul volum din seria „Din altă viață”, numit „Jurnal de copil”. În momentul de față, seria numără patru volume, la primul adăugându-se: „C.V. de golan” (2019), „Teleleu” (2020) și „Servesc patria” (2022).
În 2020 am lansat, la editura Polirom, romanul „Cerberus” - o ficțiune psihologică cu accente de thriller, care explorează traficul de ființe umane, limitele moralității și ale loialității într-un context tensionat, dominat de dileme etice.
În 2021, la editura Univers, am publicat romanul „1877: Portretul unei iubiri desăvârșite”.
În 2024 a apărut, tot sub oblăduirea editurii Univers, romanul „Chipurile lui Ahriman”, o ficțiune socială cu accente de roman polițist, care explorează o temă dureroasă și stringentă: abuzul asupra copiilor.
„Șoaptele urii”- roman publicat în 2025 la Editura pentru Artă și Literatură - s-a născut din succesul a două povestiri premiate la Concursul Național de Literatură SF & Fantasy „Renașterea Buzoiană”: „Hulita” (2022) și „Biruitorul lumii” (2024). Romanul este o ficțiune istorică cu o pregnantă tușă fantastică.
Sunt membru al Asociației Creatorilor de Ficțiune, Filiala Brașov.
Fiecare dintre romanele mele are o pagină dedicată pe Goodreads, unde poți descoperi o multitudine de recenzii din partea celor care le-au citit deja. Mai mult, numeroși bloggeri, cărora le mulțumesc, au scris despre cărțile mele, prin urmare, o simplă căutare pe internet îți va oferi o perspectivă cuprinzătoare.
Din păcate, majoritatea romanelor mele nu se mai găsesc în librării. De aceea, dacă dorești să obții un exemplar, te invit să mă contactezi direct prin intermediul rețelelor sociale. Nu ezita să o faci, nu mă vei deranja! Pentru tine scriu și doar cu ajutorul tău pot continua pe drumul acesta.
Mulțumesc!
Mă numesc Marius Albert Neguț și m-am născut pe 22 ianuarie 1976. Sunt (printre altele) romancier și am debutat în anul 2016 la editura Libris cu romanul „Îngeri rătăciți”, care a fost distins în 2017 cu Premiul Special al Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”.
„Inocența păcatului”, al doilea roman pe care l-am scris, a fost publicat în 2017 la aceeași editură.
În 2018, am publicat primul volum din seria „Din altă viață”, numit „Jurnal de copil”. În momentul de față, seria numără patru volume, la primul adăugându-se: „C.V. de golan” (2019), „Teleleu” (2020) și „Servesc patria” (2022).
În 2020 am lansat, la editura Polirom, romanul „Cerberus” - o ficțiune psihologică cu accente de thriller, care explorează traficul de ființe umane, limitele moralității și ale loialității într-un context tensionat, dominat de dileme etice.
În 2021, la editura Univers, am publicat romanul „1877: Portretul unei iubiri desăvârșite”.
În 2024 a apărut, tot sub oblăduirea editurii Univers, romanul „Chipurile lui Ahriman”, o ficțiune socială cu accente de roman polițist, care explorează o temă dureroasă și stringentă: abuzul asupra copiilor.
„Șoaptele urii”- roman publicat în 2025 la Editura pentru Artă și Literatură - s-a născut din succesul a două povestiri premiate la Concursul Național de Literatură SF & Fantasy „Renașterea Buzoiană”: „Hulita” (2022) și „Biruitorul lumii” (2024). Romanul este o ficțiune istorică cu o pregnantă tușă fantastică.
Sunt membru al Asociației Creatorilor de Ficțiune, Filiala Brașov.
Fiecare dintre romanele mele are o pagină dedicată pe Goodreads, unde poți descoperi o multitudine de recenzii din partea celor care le-au citit deja. Mai mult, numeroși bloggeri, cărora le mulțumesc, au scris despre cărțile mele, prin urmare, o simplă căutare pe internet îți va oferi o perspectivă cuprinzătoare.
Din păcate, majoritatea romanelor mele nu se mai găsesc în librării. De aceea, dacă dorești să obții un exemplar, te invit să mă contactezi direct prin intermediul rețelelor sociale. Nu ezita să o faci, nu mă vei deranja! Pentru tine scriu și doar cu ajutorul tău pot continua pe drumul acesta.
Mulțumesc!
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 32 reviews
September 24, 2024
Autorul a revenit de curând pe piață cu cartea Chipurile lui Ahriman , un titlu care ,recunosc, la început nu mi-a plăcut deloc. Citind însă cartea, am înțeles de unde s-a inspirat autorul și de abia apoi am considerat alegerea lui unică și deosebită.
Povestea asta este parcă vocea neauzită a sute de copii tratați așa cum nimeni nu merită pe pământ , un strigăt neputincios către sistemul găunos care nu face ( nici în 2024) nimic pt ei , care se face că nu vede, la fel ca mulți alții . Cel mai grav, la fel facem și noi, procedăm asemenea sistemului greșit pe care îl blamăm cu atâta patos.
Paralela dintre bine și rău a fost permanent simțită, a fost ca una caldă, una rece. Uneori am citit cu inima în gât rândurile și mai departe am zâmbit.
Mi-a pus la îndoiala judecata atunci când am fost de partea răufăcătorului. Iată că sunt la a doua carte zilele astea care mă pune la încercare din acest punct de vedere.
Care e răspunsul corect când citești despre abuzuri și violențe atât de grave?
O carte marca Neguț, a cărui amprentă și stil sunt inconfundabile, o carte altfel decât cele scrise până acum.
Mi-a plăcut și o recomand, am citit-o rapid și ușor(mi-ar fi plăcut să fie un pic mai voluminoasă, parcă prea repede am dat-o gata🙈)este o lectură recomandată pt toți cei care sunteți părinți ( și nu numai)trăgând un mare semnal de alarmă asupra felului în care copiii, aceste suflete inocente , ce nu cer să vină pe lume, sunt tratați sau ignorați.
Povestea asta este parcă vocea neauzită a sute de copii tratați așa cum nimeni nu merită pe pământ , un strigăt neputincios către sistemul găunos care nu face ( nici în 2024) nimic pt ei , care se face că nu vede, la fel ca mulți alții . Cel mai grav, la fel facem și noi, procedăm asemenea sistemului greșit pe care îl blamăm cu atâta patos.
Paralela dintre bine și rău a fost permanent simțită, a fost ca una caldă, una rece. Uneori am citit cu inima în gât rândurile și mai departe am zâmbit.
Mi-a pus la îndoiala judecata atunci când am fost de partea răufăcătorului. Iată că sunt la a doua carte zilele astea care mă pune la încercare din acest punct de vedere.
Care e răspunsul corect când citești despre abuzuri și violențe atât de grave?
O carte marca Neguț, a cărui amprentă și stil sunt inconfundabile, o carte altfel decât cele scrise până acum.
Mi-a plăcut și o recomand, am citit-o rapid și ușor(mi-ar fi plăcut să fie un pic mai voluminoasă, parcă prea repede am dat-o gata🙈)este o lectură recomandată pt toți cei care sunteți părinți ( și nu numai)trăgând un mare semnal de alarmă asupra felului în care copiii, aceste suflete inocente , ce nu cer să vină pe lume, sunt tratați sau ignorați.
December 28, 2024
Un roman profund, alert și care-ți taie răsuflarea. Chiar de la primele pagini te lași cuprins de curiozitate și te trezești cu inima-n gât citind.
Recenzia mea completă o găsiți aici:
https://justreadingmybooks.wordpress....
Recenzia mea completă o găsiți aici:
https://justreadingmybooks.wordpress....
August 30, 2024
Nu dezamăgește deloc autorul! Îți sfâșie sufletul cu fiecare pagină, dar te alină la final...
Tare, tare mult mi-a plăcut! O să tot recitesc toate romanele semnate Marius Albert Neguț, fără absolut niciun regret!
Tare, tare mult mi-a plăcut! O să tot recitesc toate romanele semnate Marius Albert Neguț, fără absolut niciun regret!
January 29, 2025
Am citit acest roman cu mare interes și singurul lucru care nu mi-a plăcut este ca l-am terminat prea repede, mi-aș fi dorit să fie mult mai lung.
Tema romanului este una dureroasă, despre abuzurile părinților asupra copiilor în perioada comunista, dar și imediat după terminarea ei. Mi-a plăcut că este atât ficțiune socială, cât și român polițist, a fost interesanta aceasta combinație.
Autorul surprinde foarte bine perioada de după 90' cu toate problemele și minusurile din sistem, lipsa de acțiune, dar și lipsa empatiei fata de semeni.
E trist sa vezi ca unii parinti din acea perioada se foloseau de religie pentru a-și justifica violenta asupra copiilor. Sper doar ca am evoluat suficient de atunci și ca am scăpat de acea credință populara ce spunea ca "bătaia este ruptă din rai".
Recomand acest roman tuturor, merita citit cu siguranță.
Tema romanului este una dureroasă, despre abuzurile părinților asupra copiilor în perioada comunista, dar și imediat după terminarea ei. Mi-a plăcut că este atât ficțiune socială, cât și român polițist, a fost interesanta aceasta combinație.
Autorul surprinde foarte bine perioada de după 90' cu toate problemele și minusurile din sistem, lipsa de acțiune, dar și lipsa empatiei fata de semeni.
E trist sa vezi ca unii parinti din acea perioada se foloseau de religie pentru a-și justifica violenta asupra copiilor. Sper doar ca am evoluat suficient de atunci și ca am scăpat de acea credință populara ce spunea ca "bătaia este ruptă din rai".
Recomand acest roman tuturor, merita citit cu siguranță.
September 1, 2024
Un thriller psihologic excepțional, o poveste cu povești cutremurătoare și dureroase, un început de toamnă extraordinar! 🥳♥️
"Chipurile lui Ahriman" ne dezvăluie destinele unor copii abuzați, maltratați și manipulați de propriiii părinți, mai ales de mame, acele ființe care ar trebui să le ofere copiilor iubire și afecțiune, de la naștere și până la moarte. Dar, aceste mame, trădate și înșelate de soți sau chiar de sicietate, ajung să-și proiecteze durerea și suferința în propriile odrasle, comportamentul lor conducând la dezvoltarea unor monștri sau psihopați.
Marius Albert Neguț nu se dezminte nici de data aceasta, creionând cu măiestrie, personaje puternice, bine ancorate în realitățile vieții politice și sociale ale vremurilor, într-o Românie încă indiferentă și ignorantă. Ca un veritabil psiholog, autorul sondează psihicul uman, scoțând la iveală umbrele sufletului și "chipurile lui Ahriman". 😥
Vald Dragu, locotenent în poliția română și Luca Alexandru, psiholog în cadrul Serviciului de Asistență Socială al primăriei București, împart un trecut comun și revin în prezent, cu o poveste cutremurătoare.
Descoperiți povestea dintre copertele acestei cărți minunate! ♥️♥️♥️♥️♥️
"Chipurile lui Ahriman" ne dezvăluie destinele unor copii abuzați, maltratați și manipulați de propriiii părinți, mai ales de mame, acele ființe care ar trebui să le ofere copiilor iubire și afecțiune, de la naștere și până la moarte. Dar, aceste mame, trădate și înșelate de soți sau chiar de sicietate, ajung să-și proiecteze durerea și suferința în propriile odrasle, comportamentul lor conducând la dezvoltarea unor monștri sau psihopați.
Marius Albert Neguț nu se dezminte nici de data aceasta, creionând cu măiestrie, personaje puternice, bine ancorate în realitățile vieții politice și sociale ale vremurilor, într-o Românie încă indiferentă și ignorantă. Ca un veritabil psiholog, autorul sondează psihicul uman, scoțând la iveală umbrele sufletului și "chipurile lui Ahriman". 😥
Vald Dragu, locotenent în poliția română și Luca Alexandru, psiholog în cadrul Serviciului de Asistență Socială al primăriei București, împart un trecut comun și revin în prezent, cu o poveste cutremurătoare.
Descoperiți povestea dintre copertele acestei cărți minunate! ♥️♥️♥️♥️♥️
August 9, 2025
Un roman bine scris, din punct de vedere al actiunii, atat politienesc cat si psihologic.
o carte despre secrete sufletesti, secrete ale familiilor ce par normale.
surprinde cazuri din viata reala, relatii dintre parinti cu probleme si copiii lor.
o carte despre secrete sufletesti, secrete ale familiilor ce par normale.
surprinde cazuri din viata reala, relatii dintre parinti cu probleme si copiii lor.
February 1, 2025
Genul polițist nu se regăsește în preferințele mele literare dar am citit cartea pentru că am apreciat foarte mult celelalte cărți ale autorului și felul lui de a scrie. E o abordare interesantă a efectelor pe care le au traumele din copilărie asupra viitorilor adulți. Cartea e și o reafirmare a faptului că lipsa de dragoste din copilărie nu înseamnă condamnare definitivă, oamenii întâlniți de-a lungul vieții pot schimba destine.
Foarte interesant finalul!
Foarte interesant finalul!
September 11, 2024
Mărturisesc cinstit că încă de când am văzut coperta cărții, m-am gândit ca subiectul nu poate fi altul decât abuzul asupra copiilor. Asta în primul rănd.
În al doilea rând, cred că dacă aș fi fost mamă la momentul ăsta, as fi aruncat cu cartea de pământ toată ziua. Pentru ca da, din nou mi-a luat doar câteva ore să citesc cartea asta.
Am pornit de dimineață de la gândul ca voi citi doar puțin... și sfârșesc acum, cu cartea terminată și cu revolta în suflet, cumva.
Ma așteptam să fie o carte dură pentru ca asa m-am obișnuit sa scrie autorul, însă parca de data asta a fost apogeul. Asa am simțit, poate greșesc, însă cred că lui Marius nu i-a fost ușor sa scrie asemenea povestea.
Are un iz de roman polițist, dar eu personal nu m-am concentrat pe asta, deși detaliile crimelor au fost greu de digerat. Ce m-a uluit a fost modul în care a construit profilul criminalului și de la ce anume a pornit toată povestea.
Este greu de crezut ca încă din copilărie se poate declanșa dorinta de a ucide. Mama ar trebui sa ne fie tuturor exemplu de bunătate. Însă, din păcate pentru unii, mama nu este întruchiparea binelui, ci dimpotrivă. Din cauza ei, unii pot deveni călăi de neoprit.
Este puțin spus că m-a revoltat cartea, as fi curioasă sa aflu ce l-a făcut pe autor sa scrie despre asa ceva pentru ca am avut senzația pe tot parcursul lecturii ca scrie/vorbește din experiența. Altfel nu îmi explic cum a reușit sa-mi transmită atâta indignare, revolta și neputință. Sau poate analizez eu prea mult lucrurile. 😁
O spun ca de fiecare dată că Marius are un talent în a pune cuvintele pe foaie de uiți cât e ceasul.
Cu toate că nu trezește sentimente plăcute povestea, dimpotrivă, finalul este unul optimist. Cred ca oricum speranța la mai bine nu piere niciodată, indiferent de cât rău avem în jur.
Important e sa conștientizăm de unde vine dorinta de a face rău și să încercăm să îl transformăm în bine. Chiar dacă ușor nu este.
As mai avea multe de spus, este o carte la care îmi va rămâne gândul mult timp de acum înainte, o carte dură, revoltătoare, dar și plină de învățăminte. A fi părinte e lucru mare, însă nu contează doar sa fii, ci și sa poți și mai ales sa vrei sa o faci: cu blândețe și iubire, nu cu ură și dispreț.
În al doilea rând, cred că dacă aș fi fost mamă la momentul ăsta, as fi aruncat cu cartea de pământ toată ziua. Pentru ca da, din nou mi-a luat doar câteva ore să citesc cartea asta.
Am pornit de dimineață de la gândul ca voi citi doar puțin... și sfârșesc acum, cu cartea terminată și cu revolta în suflet, cumva.
Ma așteptam să fie o carte dură pentru ca asa m-am obișnuit sa scrie autorul, însă parca de data asta a fost apogeul. Asa am simțit, poate greșesc, însă cred că lui Marius nu i-a fost ușor sa scrie asemenea povestea.
Are un iz de roman polițist, dar eu personal nu m-am concentrat pe asta, deși detaliile crimelor au fost greu de digerat. Ce m-a uluit a fost modul în care a construit profilul criminalului și de la ce anume a pornit toată povestea.
Este greu de crezut ca încă din copilărie se poate declanșa dorinta de a ucide. Mama ar trebui sa ne fie tuturor exemplu de bunătate. Însă, din păcate pentru unii, mama nu este întruchiparea binelui, ci dimpotrivă. Din cauza ei, unii pot deveni călăi de neoprit.
Este puțin spus că m-a revoltat cartea, as fi curioasă sa aflu ce l-a făcut pe autor sa scrie despre asa ceva pentru ca am avut senzația pe tot parcursul lecturii ca scrie/vorbește din experiența. Altfel nu îmi explic cum a reușit sa-mi transmită atâta indignare, revolta și neputință. Sau poate analizez eu prea mult lucrurile. 😁
O spun ca de fiecare dată că Marius are un talent în a pune cuvintele pe foaie de uiți cât e ceasul.
Cu toate că nu trezește sentimente plăcute povestea, dimpotrivă, finalul este unul optimist. Cred ca oricum speranța la mai bine nu piere niciodată, indiferent de cât rău avem în jur.
Important e sa conștientizăm de unde vine dorinta de a face rău și să încercăm să îl transformăm în bine. Chiar dacă ușor nu este.
As mai avea multe de spus, este o carte la care îmi va rămâne gândul mult timp de acum înainte, o carte dură, revoltătoare, dar și plină de învățăminte. A fi părinte e lucru mare, însă nu contează doar sa fii, ci și sa poți și mai ales sa vrei sa o faci: cu blândețe și iubire, nu cu ură și dispreț.
October 7, 2024
Cum altfel decât 5 stele?!!! Cartea asta m-a ținut cu sufletul la gură încă de la primele pagini, nu am mai putut-o lăsa din mână! Asta numesc eu o carte bună! Felicitări scriitorului! Ca de obicei, ne-a întrecut așteptările!
November 10, 2024
O carte minunată! Felicitări autorului!👏👏👏
October 11, 2024
V‐ați întrebat vreodată ce poveste se ascunde în spatele unui cerșetor? Ce drum l‐a adus în acel punct? De ce este el mai prejos decât voi?
Eu, da. De multe ori merg pe stradă și încerc să zăresc pe sub hainele ponosite și chipul murdar, copilul ce a fost.
Și acum vine Marius-Albert Neguț cu cartea asta și îmi creează scenarii dintre cele mai oribile!
O floare pentru toți copiii care "s‐au dus" din neglijența și nepăsarea celor care ar fi trebuit să îi ocrotească și să îi iubească...
Un înger care să vegheze asupra celor care sunt.
Și lacrimi cu duiumul.
Despre poveste ce pot sa zic? Este o carte semnată Neguț. Deci... cu asta spun totul!
Un strigăt! Asta este cartea! Un strigăt și o privire din trecut spre viitor! Consecințe! Orice vorbă, faptă, gest poate declanșa un uragan în timp!
Copiii sunt viitorul nostru! Dar cum ne clădim noi acest viitor? Ce punem la temelie? Cu ce hrănim? Cât suntem de asumați? Cât se pierde din omenie de‐a lungul vremii?
Vă recomand să citiți cartea! Nu mă interesează care vă sunt preferințele, dar pe asta trebuie să o citiți! Veți cunoaște povestea unor copii abuzați care, devenind adulți, se confruntă cu monștri trecutului. Ce repercursiuni au experiențele adunate în perioada copilăriei? Suntem sau nu responsabili pentru cei din jurul nostru? Ce amprentă lăsăm noi pe unde trecem?
Perioada comunista. Cutremurul din '77. Perioada postdecembrista.
Povești care taie în suflet.
Marius, felicitări!
.......și mulțumesc!
Eu, da. De multe ori merg pe stradă și încerc să zăresc pe sub hainele ponosite și chipul murdar, copilul ce a fost.
Și acum vine Marius-Albert Neguț cu cartea asta și îmi creează scenarii dintre cele mai oribile!
O floare pentru toți copiii care "s‐au dus" din neglijența și nepăsarea celor care ar fi trebuit să îi ocrotească și să îi iubească...
Un înger care să vegheze asupra celor care sunt.
Și lacrimi cu duiumul.
Despre poveste ce pot sa zic? Este o carte semnată Neguț. Deci... cu asta spun totul!
Un strigăt! Asta este cartea! Un strigăt și o privire din trecut spre viitor! Consecințe! Orice vorbă, faptă, gest poate declanșa un uragan în timp!
Copiii sunt viitorul nostru! Dar cum ne clădim noi acest viitor? Ce punem la temelie? Cu ce hrănim? Cât suntem de asumați? Cât se pierde din omenie de‐a lungul vremii?
Vă recomand să citiți cartea! Nu mă interesează care vă sunt preferințele, dar pe asta trebuie să o citiți! Veți cunoaște povestea unor copii abuzați care, devenind adulți, se confruntă cu monștri trecutului. Ce repercursiuni au experiențele adunate în perioada copilăriei? Suntem sau nu responsabili pentru cei din jurul nostru? Ce amprentă lăsăm noi pe unde trecem?
Perioada comunista. Cutremurul din '77. Perioada postdecembrista.
Povești care taie în suflet.
Marius, felicitări!
.......și mulțumesc!
December 18, 2024
„Chipurile lui Ahriman” este cel mai nou roman scris de Marius Albert Neguț, care explorează teme profunde, cum ar fi: relațiile dintre părinți și copii în societatea românească de dinainte și de după revoluție, traumele copilăriei și modul în care acestea influențează personalitatea viitorului adult, corupția din instituțiile statului, viața la limita subzistenței din cartierele de la periferia capitalei.
Personajele sunt bine conturate, fiecare având un rol semnificativ în explorarea conceptului de moralitate. Autorul reușește să evite stereotipurile, aducând în prim-plan complexitatea psihologică a fiecăruia. Personajele sunt deseori puse în situații limită care le testează principiile morale. Marius Albert Neguț subliniază impactul alegerilor fiecărui personaj asupra lumii din jurul său.
Ahriman devine o metaforă pentru tentațiile și influențele negative care amenință să domine spiritul uman. Simbolistica este profundă, iar Ahriman nu este doar un personaj sau o forță, ci un concept ce reflectă fragilitatea umană și dualitatea morală.
„Chipurile lui Ahriman” este o carte care provoacă cititorul să-și reevalueze înțelegerea despre bine și rău și să reflecteze asupra propriei sale naturi. Prin complexitatea sa tematică și profunzimea psihologică, romanul se remarcă drept o operă de valoare în literatura rom��nă contemporană.
Recomand această carte celor care își doresc o lectură provocatoare, care te face să îți pui întrebări esențiale despre lumea în care trăim și despre noi înșine.
De la mine primește doar 3,5 ⭐ deoarece m-a cam obosit perfectul simplu 🙈, uneori, trecerea de la un plan la altul m-a bulversat astfel încât nu mai știam despre cine este vorba, iar finalul mi s-a părut cam grăbit. Însă eu sunt doar un cititor amator, care abia reușește să scrie câteva rânduri despre o carte, așa că nu vă luați după mine, ci dați o șansă cărții. Cred că și eu o voi reciti la un moment dat, poate acum nu a fost o perioadă propice pentru ea. Simt că nu am înțeles-o deplin.
Vreau să îl felicit pe Marius-Albert Neguț pentru curajul de a scormoni în zone atât de pestilențiale și de a scoate la suprafață mizerii care de obicei se vor a fi băgate sub preș!
🌲 "Ce folos să poți recunoaște RĂUL care copleșește lumea, dacă ești prea laș pentru a lupta împotriva lui? Ignorarea răului, sau, mai grav, conviețuirea cu el prin complacere, ce altceva poate semnifica decât că ești corupt, la rândul tău, până în măduva oaselor?...".(citatul e mai lung, dar vă las să îl descoperiți singuri.🥺)
Personajele sunt bine conturate, fiecare având un rol semnificativ în explorarea conceptului de moralitate. Autorul reușește să evite stereotipurile, aducând în prim-plan complexitatea psihologică a fiecăruia. Personajele sunt deseori puse în situații limită care le testează principiile morale. Marius Albert Neguț subliniază impactul alegerilor fiecărui personaj asupra lumii din jurul său.
Ahriman devine o metaforă pentru tentațiile și influențele negative care amenință să domine spiritul uman. Simbolistica este profundă, iar Ahriman nu este doar un personaj sau o forță, ci un concept ce reflectă fragilitatea umană și dualitatea morală.
„Chipurile lui Ahriman” este o carte care provoacă cititorul să-și reevalueze înțelegerea despre bine și rău și să reflecteze asupra propriei sale naturi. Prin complexitatea sa tematică și profunzimea psihologică, romanul se remarcă drept o operă de valoare în literatura rom��nă contemporană.
Recomand această carte celor care își doresc o lectură provocatoare, care te face să îți pui întrebări esențiale despre lumea în care trăim și despre noi înșine.
De la mine primește doar 3,5 ⭐ deoarece m-a cam obosit perfectul simplu 🙈, uneori, trecerea de la un plan la altul m-a bulversat astfel încât nu mai știam despre cine este vorba, iar finalul mi s-a părut cam grăbit. Însă eu sunt doar un cititor amator, care abia reușește să scrie câteva rânduri despre o carte, așa că nu vă luați după mine, ci dați o șansă cărții. Cred că și eu o voi reciti la un moment dat, poate acum nu a fost o perioadă propice pentru ea. Simt că nu am înțeles-o deplin.
Vreau să îl felicit pe Marius-Albert Neguț pentru curajul de a scormoni în zone atât de pestilențiale și de a scoate la suprafață mizerii care de obicei se vor a fi băgate sub preș!
🌲 "Ce folos să poți recunoaște RĂUL care copleșește lumea, dacă ești prea laș pentru a lupta împotriva lui? Ignorarea răului, sau, mai grav, conviețuirea cu el prin complacere, ce altceva poate semnifica decât că ești corupt, la rândul tău, până în măduva oaselor?...".(citatul e mai lung, dar vă las să îl descoperiți singuri.🥺)
December 29, 2024
O carte care m-a tinut cu sufletul la gura, o carte care m-a trecut prin toate starile, o carte al carui final m-a lasat sa zambesc (putin).
Este cumplit sa realizez ca asta a fost si (de ce nu) este realitatea in care traim! O realitate in care omul care ar trebui sa fie capabil de iubire, recunostinta, gandire, remuscare este mai rau si mai urat decat o fiara.
Cartea ne aduce in prim plan ce efect au relatiile parinte copil asupra intelectului si crearea personalitatii tanarului in devenire, la ce este posibil sa asistam nestiind sau ignorand abuzul asupra unui copil. Ca mama a fost inselata sau ca a fost parasita sau ca a trebuit sa creasca copilul singura, mereu vor exista motive si mereu copilul, care nu a cerut sa se nasca intr-o societate atat de toxica si de gresita, va avea de suferit.
Este cumplit sa realizezi cati copii sunt abuzati din nefericirea de a se naste in familia gresita si cate femei isi doresc un copil dar din motive fizice (sau nu) le este imposibil sa devina mame.
Sunt trista insa bucuroasa (stiu ca nu face mult sens) ca am citit aceasta carte!
De la mine 5❄️ si va las mai jos citatul meu preferat:
“Eu cred ca blasfemia nu e atunci cand iei numele Domnului in desert, ci cand iti bati joc de darurile sale, iar cel mai de pret dintre acestea este farama de viata pe care chiar El o pune in tine. Multi oameni, prea multi se cred dumnezei, insa singurul moment in care sunt cu adevarat este acela cand, iubindu-se, creeaza viata! Tu iti dai seama? Toate religiile propovaduiesc iubirea, venerand zei care au puterea de a da viata! Or, noi putem face asta! Putem zamisli, iubind!”
Este cumplit sa realizez ca asta a fost si (de ce nu) este realitatea in care traim! O realitate in care omul care ar trebui sa fie capabil de iubire, recunostinta, gandire, remuscare este mai rau si mai urat decat o fiara.
Cartea ne aduce in prim plan ce efect au relatiile parinte copil asupra intelectului si crearea personalitatii tanarului in devenire, la ce este posibil sa asistam nestiind sau ignorand abuzul asupra unui copil. Ca mama a fost inselata sau ca a fost parasita sau ca a trebuit sa creasca copilul singura, mereu vor exista motive si mereu copilul, care nu a cerut sa se nasca intr-o societate atat de toxica si de gresita, va avea de suferit.
Este cumplit sa realizezi cati copii sunt abuzati din nefericirea de a se naste in familia gresita si cate femei isi doresc un copil dar din motive fizice (sau nu) le este imposibil sa devina mame.
Sunt trista insa bucuroasa (stiu ca nu face mult sens) ca am citit aceasta carte!
De la mine 5❄️ si va las mai jos citatul meu preferat:
“Eu cred ca blasfemia nu e atunci cand iei numele Domnului in desert, ci cand iti bati joc de darurile sale, iar cel mai de pret dintre acestea este farama de viata pe care chiar El o pune in tine. Multi oameni, prea multi se cred dumnezei, insa singurul moment in care sunt cu adevarat este acela cand, iubindu-se, creeaza viata! Tu iti dai seama? Toate religiile propovaduiesc iubirea, venerand zei care au puterea de a da viata! Or, noi putem face asta! Putem zamisli, iubind!”
October 14, 2024
Chipurile lui Ahriman
Am citit cartea în ziua în care am primit-o, dar nu m-am grăbit la scris recenzia. După ce am terminat-o, i-am scris imediat lui Marius: "m-ai trecut prin toate stările, m-ai făcut să plâng, să înjur, să zâmbesc spre final și, încă, am un nod în gât".
Da, aceasta este starea după ce citești cartea - îți rămâne un nod în gât, și mai plângi, și mai înjuri personajele...
Marius are talentul de a scrie foarte bine, are personaje bine conturate și...scrie din realitate; scrie despre relația părinți și copii. O relație nu întotdeauna cea mai fericită și mai potrivită.
Despre ce veți mai citi în carte?! Despre crimele unui criminal în serie și un tânăr polițist ce încearcă să descopere identitatea criminalului.
Mai spun doar atât: citiți cartea! Nu veți regreta!
Iar pentru Marius: mă înclin! Să nu te oprești din scris!
Am citit cartea în ziua în care am primit-o, dar nu m-am grăbit la scris recenzia. După ce am terminat-o, i-am scris imediat lui Marius: "m-ai trecut prin toate stările, m-ai făcut să plâng, să înjur, să zâmbesc spre final și, încă, am un nod în gât".
Da, aceasta este starea după ce citești cartea - îți rămâne un nod în gât, și mai plângi, și mai înjuri personajele...
Marius are talentul de a scrie foarte bine, are personaje bine conturate și...scrie din realitate; scrie despre relația părinți și copii. O relație nu întotdeauna cea mai fericită și mai potrivită.
Despre ce veți mai citi în carte?! Despre crimele unui criminal în serie și un tânăr polițist ce încearcă să descopere identitatea criminalului.
Mai spun doar atât: citiți cartea! Nu veți regreta!
Iar pentru Marius: mă înclin! Să nu te oprești din scris!
September 13, 2024
5⭐ cu felicitări! Nu am putut lăsa cartea din mână, m-a captivat de la prima până la ultima pagină, chiar dacă a fost o lectură greu de digerat, cu un subiect sensibil și anume abuzul fizic și emoțional asupra copiilor, cu impact puternic asupra dezvoltării acestora, afectând de cele mai multe ori iremediabil psihicul copiilor. Meseria de părinte, din păcate, nu este pentru oricine. 😥
October 9, 2024
O carte minunată!! Am citit cartea cu inima strânsă, cu tristețe, cu furie. Coperta a fost foarte bine aleasă, reprezintă inocența spulberată a copiilor, inocența spulberată de către cei care ar trebui să îi ocrotească, să-i iubească, să le dea aripi. Pe tot parcursul cărții mi-a fost greu să aleg o tabără, uneori am rezonat cu criminalul, nu am putut să îl judec, am privit dincolo de aparențe.
O carte extraordinară, singurul minus este acela că este prea scurtă, citindu-l pe Marius iti doresti ca, cărțile lui să fie cât mai mari.
5 stele sunt prea puține.
O carte extraordinară, singurul minus este acela că este prea scurtă, citindu-l pe Marius iti doresti ca, cărțile lui să fie cât mai mari.
5 stele sunt prea puține.
November 7, 2024
#oCarteRecentCumparata #ProvocareNoiembrie
Un thriller de exceptie...🥳🥰Locotenent Vlad Dragu are parte de o copilarie foarte grea, insa viata ii scoate in cale o buna prietena, careia ii datoreaza si viata. Dupa ce ajunge locotenent si o crima se intampla in razia sectorului unde lucreaza si locuieste de astfel, viata lui i-a o tunura impresionanta. Totul incepe cu o odioasa crima, iar de aici totul devine o aventura primejdioasa. Cine este criminalul?? Aflati doar daca ve-ti citi "Chipurile lui Ahriman"😘🤗📚
Un thriller de exceptie...🥳🥰Locotenent Vlad Dragu are parte de o copilarie foarte grea, insa viata ii scoate in cale o buna prietena, careia ii datoreaza si viata. Dupa ce ajunge locotenent si o crima se intampla in razia sectorului unde lucreaza si locuieste de astfel, viata lui i-a o tunura impresionanta. Totul incepe cu o odioasa crima, iar de aici totul devine o aventura primejdioasa. Cine este criminalul?? Aflati doar daca ve-ti citi "Chipurile lui Ahriman"😘🤗📚
September 15, 2024
Inca o splendoare de roman marca Negut! Un roman ce te trece prin toate stările posibile și care te pune să îți pui întrebarea ,, eu ce fel de părinte sunt în ochii copilului meu?” . Felicitari Marius!
September 23, 2024
Aceasta carte desi taie in carne vie si te trece printr-o multitudine de stari se citeste dintr-o singura suflare la fel ca toate celelalte carti scrise de Marius Negut.... Multumesc, si abia astept urmatoarea carte!
December 14, 2024
Superba! 😍
January 10, 2025
Fără milă sau rețineri.
June 28, 2025
un roman politist si psihologic totodata.
prezinta fata binelui si a raului.
prezinta fata binelui si a raului.
September 29, 2024
Mi-a plăcut cum a conturat personajele, dar și subiectele abordate care nu sunt ușor nici de scris, nici de citit. M-a ținut în suspans, însă nu un suspans plictisitor, împletind pasajele de thriller cu cele în care trebuie sa te oprești să cugeți și să mulțumești lui Dumnezeu că nu ai trecut prin așa traume. Întotdeauna am apreciat felul în care m-a făcut să văd istoria cu alți ochi.
Se simte o nevoie de continuare a poveștii. M-aș bucura să fie așa!
Se simte o nevoie de continuare a poveștii. M-aș bucura să fie așa!
December 27, 2024
Am început cartea cu un nod în gât, fiind convinsă că mă va răvăși, că îmi va aduce lacrimi în ochi, ceea ce s-a și întâmplat. Marius nu cosmetizează realitatea, ci o descrie așa cum este ea, fără figuri de stil sau cuvinte pompoase, ceea ce face scrierile lui să fie atât de profunde și sensibile, să ți se lipească de suflet și să îți dorești să poți face ceva pentru cei năpăstuiți de soartă.
Din păcate, întâlnim deseori femei care ar trebui să își apere copiii cu propria viață, însă nu toate femeile sunt făcute să fie mame, de cele mai multe ori, ajungând să fie chiar călăii propriilor copii.
Dacă în "Cerberus" am văzut cum poate un tată să lupte pentru fiica lui, aici avem parte de un alt scenariu, revoltător și inuman, întâlnim mame care își abuzează copiii, care îi distrug și îi transformă în monștri.
Suntem purtați prin anii dinaintea Revoluției, dar și a anilor dificili de după, când viața pare a fi devenit și mai grea. Toată lumea a avut de suferit în acea perioadă, dar unii copiii au fost victimele cele mai afectate ale sistemului. Mi se întâmplă deseori să trec pe lângă oamenii străzii și să mă întreb ce i-a adus în acel punct tragic al vieții, cât i-a afectat trecutul, știind că fiecare om are în spate un trecut care l-a modelat.
Personajele din carte sunt puternic influențate de trecut, fiecare alegându-și felul în care își vor construi viitorul. Avem de-a face cu un criminal și cu un locotenent, cei doi având în comun copilăria plină de abuzuri și durere. Însă diferența dintre cei doi este modul în care aleg să facă dreptate, dar sunt influențați și de cei din jurul lor.
Criminalul nu ucide la întâmplare, își alege cu grijă victimele, fiind sătul de sistemul românesc care e indiferent față de copiii abuzați. Acest sistem a făcut ca puritatea unor copii să se transforme în monstruozitate, a distrus zeci de vieți fără ca cei vinovați să plătească. Și acum întreb, poate fi judecat atât de tare criminalul pentru felul în care a ales să facă dreptate unor copii?
Deși sunt obișnuită cu stilul autorului, cu modul abrupt de a înfățișa realitatea, tot am fost șocată de poveste, de durerea personajelor, durere pe care am resimțit-o cu fiecare pagină dată.
Recomand din toată inima cartea, dar pregătiți-vă să fiți furioși, revoltați.
"Sărăcia destrăma familii, lovind mai presus de orice în copii și provocând înmulțirea exponențială a cazurilor de abuzuri fizice și sexuale - cele psihice nefiind măcar băgate în seamă. Deveniseră normalitate exploatarea minorilor prin cerșetorie, vagabondajul, abuzul de droguri, în special aurolac, abuz care împingea copiii spre delincvență și prostituție. Prin urmare, la doi ani de la revoluția care ar fi trebuit să schimbe totul în bine, numărul minorilor abandonați era același, dacă nu mai mare."
"Era conștient că, dacă își va pune în aplicare planul, pentru o vreme, copilul va suferi de dor. În același timp, însă, credea cu tărie că doar astfel îi poate oferi un viitor. Într-o lume ideală, pentru Petrică s-ar fi putut găsi și alte soluții. În România cea fără de legi și instituții, cea populată de orbi, surzi și muți, niciodată."
"Copiii sunt o filă albă, pe care adulții o mânjesc cu cerneală, în cercul acesta veșnic al coruperii divinului de către cei care, astfel, renunță să mai tânjească spre cer. Eu cred că blasfemia nu e atunci când iei numele Domnului în deșert, ci când îți bați joc de darurile sale, iar cel mai de preț dintre acestea este fărâma de viață pe care chiar El o pune în tine."
Din păcate, întâlnim deseori femei care ar trebui să își apere copiii cu propria viață, însă nu toate femeile sunt făcute să fie mame, de cele mai multe ori, ajungând să fie chiar călăii propriilor copii.
Dacă în "Cerberus" am văzut cum poate un tată să lupte pentru fiica lui, aici avem parte de un alt scenariu, revoltător și inuman, întâlnim mame care își abuzează copiii, care îi distrug și îi transformă în monștri.
Suntem purtați prin anii dinaintea Revoluției, dar și a anilor dificili de după, când viața pare a fi devenit și mai grea. Toată lumea a avut de suferit în acea perioadă, dar unii copiii au fost victimele cele mai afectate ale sistemului. Mi se întâmplă deseori să trec pe lângă oamenii străzii și să mă întreb ce i-a adus în acel punct tragic al vieții, cât i-a afectat trecutul, știind că fiecare om are în spate un trecut care l-a modelat.
Personajele din carte sunt puternic influențate de trecut, fiecare alegându-și felul în care își vor construi viitorul. Avem de-a face cu un criminal și cu un locotenent, cei doi având în comun copilăria plină de abuzuri și durere. Însă diferența dintre cei doi este modul în care aleg să facă dreptate, dar sunt influențați și de cei din jurul lor.
Criminalul nu ucide la întâmplare, își alege cu grijă victimele, fiind sătul de sistemul românesc care e indiferent față de copiii abuzați. Acest sistem a făcut ca puritatea unor copii să se transforme în monstruozitate, a distrus zeci de vieți fără ca cei vinovați să plătească. Și acum întreb, poate fi judecat atât de tare criminalul pentru felul în care a ales să facă dreptate unor copii?
Deși sunt obișnuită cu stilul autorului, cu modul abrupt de a înfățișa realitatea, tot am fost șocată de poveste, de durerea personajelor, durere pe care am resimțit-o cu fiecare pagină dată.
Recomand din toată inima cartea, dar pregătiți-vă să fiți furioși, revoltați.
"Sărăcia destrăma familii, lovind mai presus de orice în copii și provocând înmulțirea exponențială a cazurilor de abuzuri fizice și sexuale - cele psihice nefiind măcar băgate în seamă. Deveniseră normalitate exploatarea minorilor prin cerșetorie, vagabondajul, abuzul de droguri, în special aurolac, abuz care împingea copiii spre delincvență și prostituție. Prin urmare, la doi ani de la revoluția care ar fi trebuit să schimbe totul în bine, numărul minorilor abandonați era același, dacă nu mai mare."
"Era conștient că, dacă își va pune în aplicare planul, pentru o vreme, copilul va suferi de dor. În același timp, însă, credea cu tărie că doar astfel îi poate oferi un viitor. Într-o lume ideală, pentru Petrică s-ar fi putut găsi și alte soluții. În România cea fără de legi și instituții, cea populată de orbi, surzi și muți, niciodată."
"Copiii sunt o filă albă, pe care adulții o mânjesc cu cerneală, în cercul acesta veșnic al coruperii divinului de către cei care, astfel, renunță să mai tânjească spre cer. Eu cred că blasfemia nu e atunci când iei numele Domnului în deșert, ci când îți bați joc de darurile sale, iar cel mai de preț dintre acestea este fărâma de viață pe care chiar El o pune în tine."
Read
February 17, 2026"Lumea poate fi schimbată doar modelând copiii."
"Sărăcia destrăma familii, lovind mai presus de orice în copii ��i provocând înmulțirea exponențială a cazurilor de abuzuri fizice și sexuale - cele psihice nefiind măcar băgate în seamă."
Cartea asta este toată doar durere și rană deschisă, care chiar îți răvășește sufletul. Eu cred că fiecare adult are traume din copilărie, totul este cât de adânci sunt aceste traume și cât de periculoase pot fi pentru tine, dar și pentru societate.
Toți copiii își iubesc părinții, chiar și acei maltratați de către cei care le-au dat viața și care se presupune că ar trebui să-i iubească și să-i protejeze, adică de părinți. Marea dramă este că aceste maltratări vin, de multe ori, din convingerea că "așa trebuie" sau "să fac om din el". Iarăși la fel de trist că cele descrise în carte chiar au fost trăite de către unii copii, poate mai mulți decât am vrea să credem.
Sincer, nici nu știu ce să scriu că am citit în carte atât de greu și sensibil, fiind subiectul. 🙈 Niște femei asasinate, se pare, de un criminal în serie. Criminal care, de fapt, își dă seama de gravitatea acțiunilor sale, ba mai mult, foarte bine știe cum a ajuns aici.
Pe lângă criminal avem, bineînțeles, și polițistul care încearcă să-l găsească, polițistul la rândul său, având și el la rândul său o copilărie marcată de cutremurul din '77.
Ce m-a șocat și indignat (nu că ar fi noutate) a fost ipocrizia serviciilor sociale, de fapt nici că mai pot spune ceva...un fel de nu am cuvinte, doar emoții și un mare nod în gât, nod care după ce am terminat de citit cartea a mai stat acolo câteva zile.
"Copiii știu să mintă cu vorba, dar nefericirea li se citește in ochi."
"Sărăcia destrăma familii, lovind mai presus de orice în copii ��i provocând înmulțirea exponențială a cazurilor de abuzuri fizice și sexuale - cele psihice nefiind măcar băgate în seamă."
Cartea asta este toată doar durere și rană deschisă, care chiar îți răvășește sufletul. Eu cred că fiecare adult are traume din copilărie, totul este cât de adânci sunt aceste traume și cât de periculoase pot fi pentru tine, dar și pentru societate.
Toți copiii își iubesc părinții, chiar și acei maltratați de către cei care le-au dat viața și care se presupune că ar trebui să-i iubească și să-i protejeze, adică de părinți. Marea dramă este că aceste maltratări vin, de multe ori, din convingerea că "așa trebuie" sau "să fac om din el". Iarăși la fel de trist că cele descrise în carte chiar au fost trăite de către unii copii, poate mai mulți decât am vrea să credem.
Sincer, nici nu știu ce să scriu că am citit în carte atât de greu și sensibil, fiind subiectul. 🙈 Niște femei asasinate, se pare, de un criminal în serie. Criminal care, de fapt, își dă seama de gravitatea acțiunilor sale, ba mai mult, foarte bine știe cum a ajuns aici.
Pe lângă criminal avem, bineînțeles, și polițistul care încearcă să-l găsească, polițistul la rândul său, având și el la rândul său o copilărie marcată de cutremurul din '77.
Ce m-a șocat și indignat (nu că ar fi noutate) a fost ipocrizia serviciilor sociale, de fapt nici că mai pot spune ceva...un fel de nu am cuvinte, doar emoții și un mare nod în gât, nod care după ce am terminat de citit cartea a mai stat acolo câteva zile.
"Copiii știu să mintă cu vorba, dar nefericirea li se citește in ochi."
April 14, 2025
Chipurile lui Ahriman- Marius Albert Neguț
Ce mică e lumea s-ar potrivi perfect pentru descrierea acestei cărți. Ca de fiecare dată când citesc ceva de la Marius Neguț am rămas fără cuvinte și a trebuit să stau puțin să reflectez.
În Chipurile lui Ahriman ne sunt prezentate neregulile sistemului de după '89, dar și traumele copiilor crescuți în dictatură.
Este o carte care efectiv te face să reflectezi. Avem poveștile mai multor copii abuzați pe care sistemul se face că nu-i vede, iar cei care le știu povestea sunt învățați să-și vadă de ale lor.
Avem povestea lui Vlad Dragu, rămas orfan la cutremurul din '77 și povestea lui Alexandru Luca, copil crescut doar de mama care vede în el doar chipul celui care a părăsit-o și a lăsat-o singură cu un copil de crescut.
Vlad Dragu, ajuns la vârsta maturității, este locotenent la departamentul de omoruri și ii este încredințat un caz în care o tânără mama este găsită în curtea unei biserici cu venele tăiate. Vlad pornește în căutarea psihopatului care omoară femei. Când apare si un al doilea cadavru, Vlad devine sigur de ceea ce credea de la început: criminalul nu se va opri.
Alexandru Luca este specializat pe psihologie și psihiatrie infantilă, astfel că acum lucrează la primărie la secția de asistență socială. Astfel descoperă și studiază cazurile de abuz familial care zac într-un sertar și nimeni nu se ocupa de ele.
Care este legătura dintre Luca și Vlad nu o să vă spun, dar ce mică este lumea aceasta mare.
O carte de 5⭐️
Ce mică e lumea s-ar potrivi perfect pentru descrierea acestei cărți. Ca de fiecare dată când citesc ceva de la Marius Neguț am rămas fără cuvinte și a trebuit să stau puțin să reflectez.
În Chipurile lui Ahriman ne sunt prezentate neregulile sistemului de după '89, dar și traumele copiilor crescuți în dictatură.
Este o carte care efectiv te face să reflectezi. Avem poveștile mai multor copii abuzați pe care sistemul se face că nu-i vede, iar cei care le știu povestea sunt învățați să-și vadă de ale lor.
Avem povestea lui Vlad Dragu, rămas orfan la cutremurul din '77 și povestea lui Alexandru Luca, copil crescut doar de mama care vede în el doar chipul celui care a părăsit-o și a lăsat-o singură cu un copil de crescut.
Vlad Dragu, ajuns la vârsta maturității, este locotenent la departamentul de omoruri și ii este încredințat un caz în care o tânără mama este găsită în curtea unei biserici cu venele tăiate. Vlad pornește în căutarea psihopatului care omoară femei. Când apare si un al doilea cadavru, Vlad devine sigur de ceea ce credea de la început: criminalul nu se va opri.
Alexandru Luca este specializat pe psihologie și psihiatrie infantilă, astfel că acum lucrează la primărie la secția de asistență socială. Astfel descoperă și studiază cazurile de abuz familial care zac într-un sertar și nimeni nu se ocupa de ele.
Care este legătura dintre Luca și Vlad nu o să vă spun, dar ce mică este lumea aceasta mare.
O carte de 5⭐️
February 3, 2025
Am avut nevoie de timp pentru a ma aduna si scrie aceasta recenzie. Povestea m-a purtat in trecut si mi-a trezit amintiri pe care le credeam uitate. Copilaria mi-a fost umbrita de un eveniment tragic. Am regasit in Luca un vecin care nu a putut trece peste traumele copilariei si intr-un moment de furie si-a ucis sotia doar pentru o pedepsi asa cum ea il pedepsise pe baiatul lor, iar apoi s-a sinucis lasandu-si copilul orfan. 😔
Romanul este foarte bine documentat si sub chipurile lui Ahriman se ascund mai multe personaje: parintii care isi abuzeaza copiii, functionari publici nepasatori si lipsiti de empatie, copiii ai strazi si adulti ce poarta in suflet traume ale copilariei.
Stiam ca autorul este un maestru in a contura tipologii intalnite in viata de zi cu zi, dar nu m-am gandit niciodata ca ma voi lovi de trecut. Ma asteptam sa gasesc o poveste alerta cu politisti, focuri de arma, un Hannibal Lecter ce ucide pentru a-si potoli fanteziile, dar nu ma asteptam ca povestea sa ma loveasca precum un trasnet. A fost un cutit intors in rana, dar si o trezire pentru ca am rememorat acele clipe prin ochii unui adult si acel sentiment de ura pe care l-am simtit cand eram copil s-a transformat in mila.
Felicitari, Marius! Si iti multumesc impreuna cu ultima pagina a romanul am inchis si un capitol din viata. Nu cred ca as fi reflectat asupra trecutului daca nu as fi citit romanul.
Romanul este foarte bine documentat si sub chipurile lui Ahriman se ascund mai multe personaje: parintii care isi abuzeaza copiii, functionari publici nepasatori si lipsiti de empatie, copiii ai strazi si adulti ce poarta in suflet traume ale copilariei.
Stiam ca autorul este un maestru in a contura tipologii intalnite in viata de zi cu zi, dar nu m-am gandit niciodata ca ma voi lovi de trecut. Ma asteptam sa gasesc o poveste alerta cu politisti, focuri de arma, un Hannibal Lecter ce ucide pentru a-si potoli fanteziile, dar nu ma asteptam ca povestea sa ma loveasca precum un trasnet. A fost un cutit intors in rana, dar si o trezire pentru ca am rememorat acele clipe prin ochii unui adult si acel sentiment de ura pe care l-am simtit cand eram copil s-a transformat in mila.
Felicitari, Marius! Si iti multumesc impreuna cu ultima pagina a romanul am inchis si un capitol din viata. Nu cred ca as fi reflectat asupra trecutului daca nu as fi citit romanul.
September 17, 2024
Chiar daca am citi cartea foarte repede mi-a fost destul de greu să mă apuc de această recenzie. Subiecul este unul destul de greu de digerat, dar extrem de frecvent în vremea comunismului, printre copii din generația cu cheia la gât, dar nu numai. Normal că am întrebat-o și pe mama, care apropos a citit-o și ea cartea, iar raspunsul ei m-a frapat, așa au fost timpurile.
Pe scurt sectorul 5 al capitalei se confruntă cu o serie de crime, femei, mame de copii abuzați. Vlad Dagu este locotenentul care se ocupă de investigarea cazurilor, având la rândul lui o copilărie nefericită, rămânând orfan în urma cutremurului din '77.
Mi-a plăcut construcția romanului în două planuri temporale, trecură copilăria lui Vlad, dar și a lui Luca. Felul im care aceste vieții de întrepătrund, dar și inversarea de roluri...
“Ce folos să poți recunoaște RĂUL care copleșește lumea, dacă ești prea laș pentru a lupta împotriva lui? Ignorarea răului, sau, mai grav, conviețuirea cu el prin complacere, ce altceva poate semnifica, decât că ești corupt, la rândul tău, până în măduva oaselor? Da, poate că nu participi în mod direct la înfăptuirea lui, însă, cu certitudine ești complice. Cum? Fiind pasiv și permițându-i să existe, cu speranța deșartă că nu te va afecta pe tine. De ce să te amesteci în casa vecinului care își bate copilul? Pentru că acel copil abuzat va pune în aplicare ce a învățat de la părinți! Pentru că, poate îți va bate fiul, poate îți va viola fiica, sau cine știe, poate te va ucide noaptea când dormi liniștit, ca omul fără păcate, pentru a-ți fura pensia.”
Cred că citatul de mai sus ar trebui sa-l aplicam în viata de zi cu zi, doar că uneori trebuie să știm când și pentru ce anume intervenim. Aceasta carte ar putea fi un strigat de ajutor, da te simți indignat și revoltat în fața acestor fapte, dar și a consecințelor lor, dar vine intrebarea: Tu ce faci? Cum te implicit, dacă te impici.
Pe scurt sectorul 5 al capitalei se confruntă cu o serie de crime, femei, mame de copii abuzați. Vlad Dagu este locotenentul care se ocupă de investigarea cazurilor, având la rândul lui o copilărie nefericită, rămânând orfan în urma cutremurului din '77.
Mi-a plăcut construcția romanului în două planuri temporale, trecură copilăria lui Vlad, dar și a lui Luca. Felul im care aceste vieții de întrepătrund, dar și inversarea de roluri...
“Ce folos să poți recunoaște RĂUL care copleșește lumea, dacă ești prea laș pentru a lupta împotriva lui? Ignorarea răului, sau, mai grav, conviețuirea cu el prin complacere, ce altceva poate semnifica, decât că ești corupt, la rândul tău, până în măduva oaselor? Da, poate că nu participi în mod direct la înfăptuirea lui, însă, cu certitudine ești complice. Cum? Fiind pasiv și permițându-i să existe, cu speranța deșartă că nu te va afecta pe tine. De ce să te amesteci în casa vecinului care își bate copilul? Pentru că acel copil abuzat va pune în aplicare ce a învățat de la părinți! Pentru că, poate îți va bate fiul, poate îți va viola fiica, sau cine știe, poate te va ucide noaptea când dormi liniștit, ca omul fără păcate, pentru a-ți fura pensia.”
Cred că citatul de mai sus ar trebui sa-l aplicam în viata de zi cu zi, doar că uneori trebuie să știm când și pentru ce anume intervenim. Aceasta carte ar putea fi un strigat de ajutor, da te simți indignat și revoltat în fața acestor fapte, dar și a consecințelor lor, dar vine intrebarea: Tu ce faci? Cum te implicit, dacă te impici.
March 23, 2025
#2025 #11
Sunt la a treia carte a autorului Marius Albert Neguț (am toate cărțile în bibliotecă) și sunt surprinsă cât de diferit îl descopăr și de data aceasta. Ar fi careva similitudini cu scrierea din “Cerberus”, însă aici pe lângă partea de thriller, autorul a exploatat mai amănunțit latura psihologică. La fel ca și în “Cerberus” romanul de față poate fi considerat un roman social menit să tragă un semnal de alarmă asupra unei probleme de actualitate chiar și în secolul 21: abuzul asupra copiilor.
De multe ori atunci când auzim despre un caz de crimă violentă ne întrebăm ce ființă malefică ar fi în stare de astfel de fapte. Autorul a răspuns la această întrebare prin romanul său. Aflăm defapt care au fost premisele ce au clădit o asemenea ființă și la ce poate duce lipsa dragostei părintești și a umilirii continue.
Coperta aleasă este una sugestivă. Într-adevăr, personalitatea copilului este asemenea unei păpuși de porțelan - foarte fragilă și deci atunci când nu este mânuită cu grijă se poate strica în bucăți.
Puține romane am citit în care cunoașteam criminalul de la început și totuși să fiu curioasă să ajung la deznodământul istoriei. Răufăcătorul chiar parcă are și o scuză pentru faptele sale odioase. La un moment dat cititorul riscă să treacă în tabăra criminalului, atât de convingător este acesta. Cum este posibil așa ceva vă las să descoperiți citind romanul. Veți fi prinşi în istorie și nu veți lăsa cartea din mâini până nu o dați gata.
“Măștile lui Ahriman” de Marius Albert Neguț
Sunt la a treia carte a autorului Marius Albert Neguț (am toate cărțile în bibliotecă) și sunt surprinsă cât de diferit îl descopăr și de data aceasta. Ar fi careva similitudini cu scrierea din “Cerberus”, însă aici pe lângă partea de thriller, autorul a exploatat mai amănunțit latura psihologică. La fel ca și în “Cerberus” romanul de față poate fi considerat un roman social menit să tragă un semnal de alarmă asupra unei probleme de actualitate chiar și în secolul 21: abuzul asupra copiilor.
De multe ori atunci când auzim despre un caz de crimă violentă ne întrebăm ce ființă malefică ar fi în stare de astfel de fapte. Autorul a răspuns la această întrebare prin romanul său. Aflăm defapt care au fost premisele ce au clădit o asemenea ființă și la ce poate duce lipsa dragostei părintești și a umilirii continue.
Coperta aleasă este una sugestivă. Într-adevăr, personalitatea copilului este asemenea unei păpuși de porțelan - foarte fragilă și deci atunci când nu este mânuită cu grijă se poate strica în bucăți.
Puține romane am citit în care cunoașteam criminalul de la început și totuși să fiu curioasă să ajung la deznodământul istoriei. Răufăcătorul chiar parcă are și o scuză pentru faptele sale odioase. La un moment dat cititorul riscă să treacă în tabăra criminalului, atât de convingător este acesta. Cum este posibil așa ceva vă las să descoperiți citind romanul. Veți fi prinşi în istorie și nu veți lăsa cartea din mâini până nu o dați gata.
“Măștile lui Ahriman” de Marius Albert Neguț
October 9, 2024
Autor care nu dezamăgeşte niciodată, Marius Albert Neguţ construieşte situaţii şi personaje veridice, emoţionante şi vii, pe care - cu răbdarea şi minuţiozitatea unui ceasornicar - le pune să populeze cu naturaleţe multiplele planuri ale naraţiunii, amplificând subtil tensiunea dramatică până la limita suportabilităţii.
Cu siguranţă, cea mai bună carte pe care am citit-o anul acesta.
Cu siguranţă, cea mai bună carte pe care am citit-o anul acesta.
Displaying 1 - 30 of 32 reviews