Powrót barbarzyńskich czasów. O zaślepieniu Zachodu i nieodrobionych lekcjach z przeszłości

by Thierry Wolton, Justyna Nowakowska (Translator)

„Oskarżam!”. Francuski pisarz rozlicza Zachód z naiwności wobec Rosji

Skąd na Zachodzie to zdziwienie w momencie inwazji Rosji na Ukrainę? Skąd oburzenie, gdy wyszło na jaw barbarzyńskie postępowanie najeźdźców, skoro sekwencja zdarzeń była nie tylko prawdopodobna, ale wręcz przewidziana przez tych, którzy zwracali uwagę na charakter władzy zainstalowanej w Rosji przed ćwierć wieku?

Takie pytania stawia w swej krótkiej i błyskotliwej książce francuski pisarz, dziennikarz i wykładowca Thierry Wolton. Analizuje kolejne etapy relacji z Rosją, potępia obłudę polityków i ślepotę mediów, bez ogródek oskarża Zachód – zwłaszcza Francję – o współudział w katastrofie.

Reżim, który uciska swój naród, zawsze stanowi zagrożenie dla najbliższej zagranicy – mówi autor. To nie rozszerzenie NATO przeraża rosyjskiego dyktatora, ale bliskość wolnych społeczeństw, których powodzenie może podsuwać rządzonym autokratycznie poddanym wywrotowe pomysły. Podobny strach odczuwają przywódcy Chin, postrzegający tajwańską demokrację jako swojego największego wroga.

W pełnej polemicznej pasji książce Wolton przekonuje, że 24 lutego 2022 roku świat popadł w konflikt o globalnej skali. Konfrontują się ze sobą dwie koncepcje rządzenia, dwa zestawy wartości, dwa sposoby pojmowania stosunków międzynarodowych. Autor wzywa do tego, aby odrobić lekcje z przeszłości, zrozumieć nadchodzące zagrożenie i stawić mu czoło – tym razem bez strachu i naiwności.

Genres: History, Nonfiction, France

240 pages, Hardcover

Published November 27, 2024

Reviews

[Jovi Ene · Rating 4 out of 5]

„Un vânt prevestitor de rău s-a abătut asupra lumii.”

O radiografie excelentă, pe scurt, a ultimelor patru decenii, plecând de la „Mirajul Gorbaciov”, cu un accent deosebit asupra dorinței Rusiei de a domina Europa și a celei a Chinei de a domina lumea. Mi-a plăcut mult structura și foarte multele informații detaliate despre tot ce a reprezentat URSS-ul ultimilor ani, Rusia post-1991 și China ultimelor două decenii, care oferă suficientă punere în context a realităților de azi chiar și pentru cei mai puțini interesați de istorie sau de politica lumii.
Thierry Wolton ajunge la concluzia că ne aflăm în timpul unui nou război de 100 de ani, că vremurile barbare s-au întors și nu mai este mult până la izbucnirea unui nou conflict european sau mondial, mai ales avându-se în vedere capriciile lui Putin și apetența autocrațiilor pentru acapararea puterii mondiale.

[Christina · Rating 5 out of 5]

" Întoarcerea vremurilor barbare: De la un război la altul" este o lectură scrisă într-un mod accesibil și pentru cei care sunt mai puțin familiarizați cu istoria și prezintă o analiză clară asupra pericolelor la care se expune democrația modernă, vulnerabilitățile Occidentului, ascensiunea Chinei și a Rusiei.

[Swiezakksiazkowy · Rating 5 out of 5]

Czy można napisać coś nowego na temat Rosji nie popadając w przyjęte schematy podyktowane wydarzeniami 2022 roku? Jest to dość trudne zadanie, jednak autorowi się udało.

Nie tylko przedstawia on hipokryzję zachodniego świata na przykładzie Francji, Niemiec czy Wielkiej Brytanii, ale także stara się prześledzić perspektywę Europy środkowo-wschodniej w starciu z rosyjskim gigantem. Przyznam się, że logika wywodów nie pozostawia złudzeń, że świat jak zwykle zareagował za późno i zachodni liberalizm, który stwarza bardzo dogodne warunki życia w państwach opiekuńczych zawodzi w starciu z jakże bezwzględną machiną jaką jest Rosja. Niestety wg. autora nie można oczekiwać, że wschód będzie się dostosowywał do dyplomacji zachodu.
Ponadto duże pole oddane jest również Chinom i analizie ich wzrostu oraz obecnej pozycji na arenie międzynarodowej.

Mnie usatysfakcjonowała ta pozycja połączeniem przeszłości, i teraźniejszości w jedną całość i ukazaniem konfliktu z szerszej perspektywy współczesnej polityki i historii kontynentu i świata. Wzbogacająca lektura, która pozwala połączyć fakty i dodać brakujące puzle obecnej sytuacji politycznej w Europie i na świecie. Autor nie boi się jawnej krytyki zachodu i pokazuje słabe punkty wcześniejszej polityki państw bloku demokratycznego.

Polecam.

Dziękuję wydawnictwu za egzemplarz książki.

[Ruxandra · Rating 4 out of 5]

Relațiile franco-sovietice --- Relația cu URSS rămâne principala grijă a lui Mitterand, prin necesitatea de a păstra, pentru Rusia, un rol de contragreutate în sistemul geopolitic al Europei și al lumii. Aversiunea tipic franceză față de americani, altoită în cazul lui Mitterand pe vechiul fond antiimperialist al stângii, stă la baza acestei alegeri. După de Gaulle, Franța a privit încontinuu spre Răsărit în încercarea de a-și croi o prestanță internațională. Relațiile franco-sovietice sunt un instrument de afirmare importanței Franței în Europa și în lume. Dispariția imperiului sovietic are însemna dispariția rolului de releu între Est și Vest, pe care responsabilii politici francezi au vrut să-l joace dintotdeauna în relațiile internaționale la o scară mai mare decât permite statutul politic și economic propriu-zis al țării. Mitterand posedă aceeași optică, cu atât mai mult cu cât în Europa Centrală și de Est se prefigurează un vid de putere. Diplomația franceză se teme că Germania ar putea profita de propria reunificare pentru a deveni stăpâna bătrânului continent. Mitterand vrea să înfrâneze procesul în speranța că o formă democratică de socialism va apărea în fostul bloc sovietic, încununată de o Rusie cu un regim comunist reformat, care ar constitui o contrapondere la hegemonia americană și la recrudescența mondială a liberalismului. Din aceste motive, Mitterand este cel mai mare aliat al lui Gorbaciov (un pseudo reformat) în Europa.

Relațiile franco-ruse --- Față în față cu valul de amenințări geopolitice ale prezentului, Emmanuel Macron a subscris, pentru început, la viziunea tradițională asupra Rusiei cultivată de predecesorii săi: de Gaulle nu voia să vadă în URSS decât eterna Rusie; Valery Giscard d’Estaing s-a jucat de-a „micul telegrafist de la Varșovia,” pentru a prelua formula lui Mitterand, după întâlnirea cu Brejnev din capitala Poloniei, imediat după invazia sovietică în Afganistan din 1979, în speranța naivă de a deveni un mediator între Est și Vest; Jacques Chirac a minimalizat războiul criminal al Rusiei în Cecenia, în ciuda celor 200.000 de morți ai săi, reducându-l la un simplu incident intern; Nicolas Sarkozy a vândut Moscovei două Mistraluri, floarea marinei de război franceze, în epoca în care trupele Moscovei nu ieșiseră încă din Georgia, încălcând acordurile pe care el însuși le girase în 2008 (6PA), pe vremea când prezida (provizoriu) Consiliul Uniunii Europene. Ca reacție la invazia Crimeii din 2014, Putin a fost exclus din G8, însă, înaintea summitului de la Biarritz din 2018, Macron a pledat pentru reintegrarea Rusiei în G8. Exclusă în 2014 și din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei – supraveghetor al respectării drepturilor omului, democrației și primatului legii – Rusia și-a recâștigat în 2019 locul în PACE grație Franței. După întrevederea din 2019 de la Bregancon, Macron i-a propus lui Putin să conceapă împreună „o nouă arhitectură de securitate pentru Europa.” Macron nu s-a dezmințit, cel puțin până în februarie 2022 – războiul din Ucraina a sfârșit prin a deschide ochii francezilor și a pune capăt iluziilor.

Axa Beijing-Moscova-Iran --- Ajutorul furnizat de regimul mullahilor iranieni Rusiei aflate în război, ca și susținerea oferită de Moscova și Beijing Hamasului și Hezbollahului pornesc de la convergența între islamism și nostalgia comunistă, care se transformă într-un întreg sudat de aceeași ură față de modelul democratic letal pentru regimurile și ideologiile totalitare.

[Cajva · Rating 5 out of 5]

O lectura care un unele momente iti poate sădi un sâmbure de speranță iar in altele te poate usca de deznădejde. Consider ca autorul face o treaba excelentă in explica ideologiile, mentalitățile si tensiunile pe plan global, sub o forma ușor de digerat si inteles.

Te face sa te intrebi in multe momente, daca tu ca si cititor, esti de partea buna a lucrurilor, desi in majoritatea situațiilor nu pare sa existe o parte buna. Un fel de "business as usual".

[Paula · Rating 5 out of 5]

Świetnie opisany obraz sytuacji geopolitycznej i zgrabne podsumowanie - jak my się tu znaleźliśmy i co nas czeka. Alternatywa dla tych, którzy nie chcą wspierać plagaciarza Bartosiaka, a chcą poczytać głębszą analizę spraw międzynarodowych w ostatnim stuleciu.

[Tomasz · Rating 2 out of 5]

Wolton nie umie w głębsze rozważania, przy naparzaniu w Hamas "zapomniał" o tym, jak Izraelczycy pompowali to ugrupowanie, żeby okiwać OWP, a na dodatek nie umie też nie labidzić, jeju jeju olaboga. Cóż, kupiłem, to cierpię.

[Ratratrat · Rating 3 out of 5]

difficilmente lo tradurranno in italiano.. e così chi non legge il francese perderà un'interessante occasione di rileggere la storia degli ultimi anni fuori da una prospettiva italocentrica