Cu vremea, „luptător” („boreț” pe bulgărește) a ajuns să însemne mafiot.
Dar la fel s-a întâmplat și cu „om de afaceri”. Mai toți băieții eram solizi, plini de mușchi și tatuaje. Purtam costume negre, de la cele mai vestite firme, ochelari de soare, ne rădeam în cap și atârnam la gât lanțuri de aur de-un kil, două.
Nu mai zic de mașinile scumpe, cu numere duble. De ce duble? Ca să știe toată lumea cine suntem, normal. Nu ne păsa nici cât negru sub unghie.
Firește însă că toate au venit la pachet cu omorurile. Împușcăturile s-au întețit ca la nuntă. Un lunetist meseriaș cere între cinci mii și cincizeci de mii de lire sterline. Așadar, cu cât ești mai baștan, cu atât costă mai mult să te treacă pe lumea cealaltă.
Ce-i drept, nu era chiar o viață fără griji. Când oricine își permite prețurile și are de unde face rost de-o mitralieră, un pistol de firmă, o armă cu lunetă, ori chiar un lansator de grenade, trebuie să te-aștepți la orice, acolo, în vârf. Nu există asigurare pe viață în branșa asta. Și nici paznici perfecți.
Scriitor, jurnalist, scenarist, dramaturg, trainer de creative writing. Absolvent al Facultății de Energetică din București. A debutat în 1981, cu povestirea „Viață de familie”, în revista Știință și Tehnică. A publicat zeci de povestiri în reviste și almanahuri, numeroase scenarii de televiziune și radio. Este prezent în peste douăzeci de antologii și volume colective de povestiri, între care Anthology of European Speculative Fiction (2013), Bing, bing, Larisa (2013), Worlds and Beings (2015) etc. Textele sale au fost distinse cu numeroase premii.
Volume publicate Romane: Așteptând în Ghermana (science fiction, publicat în 1993, reeditat în 2010 și 2013, a câștigat Premiul RomCon 1994), Însemnările damei de silicon (2014, 2016, roman fantastic), Urme de sfinți (2014), Viața și faptele haiducului Tănase Vlăsia (2015, trofeul best seller al Editurii Tritonic 2016), Noaptea în oraș, fără părinți (publicat în 2016, a câștigat premiile pentru cel mai bun roman science fiction la RomCon 2017, AntareSFest 2017 și Sci + FI FEST 2017), Luna în orașul blestemat (distopie, 2017), Conspirația femeilor (2018) Experimentul Păpușa (2019).
Proză scurtă: Marilyn Monroe pe o curbă închisă (science fiction, publicat în 1993, reeditat în 2012), Români deja deștepți (2007, reeditat în 2013), Basme geostaționare (science fiction, 2008), Alți români deja deștepți (2013) Români în vorba goală (2016) Anatomic Grafitti (science fiction, 2016)
Non-fiction: Autor de unul singur – rețete pentru scrierea creativă (2016, trofeul best-seller al Editurii Tritonic 2017)
În colaborare cu Marian Truță Romane: Vegetal (2014 - Premiul Ion Hobana 2014), Mineral (2015 - Premiul Sci + FI FEST 2016) Proză scurtă: 12 povestiri fantastice (2018 - Premiul Ion Hobana 2019)
Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății Române de Science Fiction și Fantasy. Locuiește în București.
Îmi plac cărțile pe care poți să le citești din multiple perspective, pentru că ele scot la iveală straturi peste straturi. Cartea asta pare un roman polițist clasic, cu iz noir, a cărui acțiune este însă cumva molcomită, de parcă autorul s-a reținut să ofere unele detalii, ca și cum ar fi avut în gând să nu șocheze cititorul cu detalii prea dure sau prea sângeroase, pe care îl scutește astfel de groază, dar fără să-i ascundă adevărul, onest și cu o grijă aproape paternă. Nici nu e de mirare, pentru că sub stratul superficial al thrillerului polițist stau multe altele, pe care le-am simțit în felul în care sunt alese cuvintele și cum sunt scrise scenele: comentariul social, nostalgia tinereții pierdute, recunoștința pentru înțelepciunea dobândită în schimb, dar și avertismentul fin, părintesc, dat celor vulnerabili prin circumstanțe de viață și lipsa experienței cu relele lumii. Ca adult, mi-a oferit câteva ore plăcute. Ca părinte, o recomand celor ce au în casă tineri de peste 16 ani. Dacă vrei atragi atenția unui adolescent asupra pericolelor care stau la pândă, gata să exploateze naivitatea tinereții, dar nu vrei să-și dea ochii peste cap de plictiseală, e o idee bună să-i faci cadou această carte.
O tânără dintr-o casă de tip familial se îndrăgostește de un bărbat despre care habar n-are că este furnizorul unei rețele de prostituție bulgărești. Răpirea ei o alertează pe sora sa vitregă, care apelează la ajutorul fostului polițist, Luna. Dar mafia bulgărească nu este ceva cu care să te încurci, mai ales când e condusă de un individ căruia îi place să colecționeze ochi.
Dănuț Ungureanu creează, ca de obicei, un roman în care accentul e pus pe aspecte sociale, pe prezentarea unor tipologii, a unor colțuri de lume cu nuanțele lor mai luminoase sau mai întunecate. Ochiul jurnalistului surprinde aspecte menite să creeze cadre veridice, cu dramele lor mărunte, cu poveștile care, cu timpul, capătă diferite înflorituri, făcând dificil de separat adevărul de ficțiune.
Firul narativ principal parcurge toate aceste cadre, dar impresia continuă e aceea că el e elementul secundar, rolul său fiind doar acela de a le lega, de a oferi un element comun care să adune lucrurile laolaltă. Este una dintre caracteristicile scrierilor lui Dănuț Ungureanu, cu care trebuie să înveți să te obișnuiești pentru a descoperi farmecul operei sale.
Punctul culminant al acțiunii nu face excepție de la regulă. El e doar un alt episod, cel care rezolvă problema. Nu se bazează pe o creștere continuă a tensiunii, nu reprezintă punctul de convergență al tuturor elementelor anterioare lui. Citindu-l pe Dănuț Ungureanu ai impresia că mergi printr-o deltă, trecând de pe un canal pe altul, admirând ba un ostrov, ba altul. În cazul romanului de față, pe un ostrov îl zărim pe durul Luna și pe vecina sa, Luca, de care-i place. Pe altul, le vedem pe surorile Luca și Anișoara, cu cea dintâi dornică de a avea grijă de cealaltă. Mai încolo, îl vedem pe Viorel ducând-o pe credula Anișoara, zisă Gipsy, într-o călătorie pe meleaguri bulgărești. Meleaguri stăpânite de temutul Strah, Frica, colecționarul de globi oculari. Meleaguri de pe care a plecat, cândva, un ins pe care-l cunoaște acum Luna, prea bine chiar. Și în al cărui local, dintr-un ostrov românesc, se pun la cale planuri de a o salva de temutul Strah pe fata plecată în căutarea surorii sale.
O carte în stilul lui Dănuț Ungureanu, născută din povești întâlnite de el pe meleagurile bulgărești, pe care le vizitează periodic. Un volum care, sunt convins, nu-i va dezamăgi pe cei deja familiarizați cu opera sa. Pentru ceilalți, sper ca cele scrise de mine mai sus să reprezinte un posibil ghid de lectură.