Brăţară pe glezna ta

by Radu Paraschivescu

Filip e om de televiziune, Sonia e scriitoare. Cei doi îşi trăiesc o vreme iubirea prin scrisori. Fiecare scrisoare a lui către ea e deschisă de un vers dintr-o piesă pop, rock sau de muzică uşoară. Fiecare răspuns al ei e prefaţat de un citat dintr-o carte. El străbate Europa şi revede locuri dragi, ea rămâne acasă şi lucrează la un nou roman. Geografia tandreţei prinde toate formele de relief într-un dans epistolar pe care nimic nu pare să-l poată întrerupe. Asta până când neprevăzutul dă buzna şi schimbă decorul. Ce începuse ca o sărbătoare a culorilor, a gândurilor şi a trăirilor continuă ca străbatere a unei Sahare personale. O Sahară în care e ger şi întuneric în toiul zilei. Un deşert prin care pasul devine şovăielnic, iar amintirile ard. Un pustiu fără orizont, fără lacrimi şi fără sfârşit. La capăt de drum se trage cortina. Poate peste un pat dintr-o rezervă de spital. Poate peste o viaţă în care nu poţi grăbi durerea. Sau poate peste nişte speranţe năruite de o furtună a sorţii.

Genres: Romance, Fiction, Romania

224 pages, Paperback

Published November 1, 2024

About the author

Radu Paraschivescu was born in 1960 in Bucharest, and grew up in Lugoj (Timiş), where he suffered a severe regime on home made chocolate, sugar candy and Doboş cake; he was accustomed to the idea that life is sweet and must be greedily crunched.

He is a translator and co-author of two reference works in the sports literature (Larousse Encyclopedia of footbal and Athens Olympic Games in Athens: 1896-2004). He translated nearly sixty books of English, American, Canadian and French authors.

He published two novels (Efemeriada şi Balul fantomelor), a volume of stories about Bucharest (Bazar bizar) and one essay about dishonesty in sports (Fanionul roșu - 2005), for which he received the "Ioan Chirilă" National Award for best sports book of the year.

He also wrote:
Mi-e rău la cap, mă doare mintea - 2007
Fie-ne tranziţia uşoară - Perle româneşti - 2006
Ghidul nesimţitului - 2006
Dintre sute de clişee - 2009

Reviews

[Jovi Ene · Rating 4 out of 5]

Re-citire. Cert este că mi-a plăcut chiar mai mult decât prima dată, am înțeles mai multe nuanțe, am privit cu mai multă atenție și îngăduință relația dintre Sonia și Filip, am aprofundat felul în care Radu Paraschivescu a ales să ne plimbe prin lume pentru a înțelege mai bine nu numai sentimentele celor doi, ci și lumea literară, cea scriitoricească, dar și lumea televiziunii:

Iată ce spuneam acum patru luni:
„Ea este o scriitoare de succes. El are o emisiune culturală de succes la televiziune. Ea nu este pasionată de călătorii și se închide mai mereu în apartament, palatul ei de cleștar. El călătorește des în locuri incredibil de frumoase din Europa. Ea nu-și mărturisește sentimentele și este adeseori prea rece, el este expansiv și îi spune aproape mereu „te iubesc”. Ea are 37 de ani, el 50.
Pe baza acestor doi oameni atât de diferiți și „despreunați” (un cuvânt cheie în carte), Radu Paraschivescu construiește un roman de dragoste inedit, atipic, sub forma unei convenții între cei doi, care-și vor scrie o lungă perioadă de timp scrisori electronice, fără să se vadă, fără să comunice altfel, fără să-și trimită fotografii. O istorie a cuplului în formă epistolară, dar aici nu e doar dragoste, ci și prietenie, și durere, și singurătate, și realitate românească, dar mai ales multe emoții.”

[wordsofluss · Rating 5 out of 5]

Prima mea întâlnire cu stimabilul Radu Paraschivescu a fost una la superlativ! 📖

Că mi-a plăcut BOOKuria aceasta e puțin spus, efectiv profunzimea rândurilor așternute de autor ✍️ mi-au hrănit sufletul.

🔖 “Brățară pe glezna ta” este un roman de dragoste inedit, atipic, construit în mare parte pe fundamentul scrisorilor dintre EL și EA.

Pe de-o parte EL (Filip - om de televiziune) își începe fiecare scrisoare cu câte un vers dintr-o melodie. Pe cealaltă parte EA (Sonia - scriitoare) așterne câte un citat dintr-o carte în fiecare scrisoare trimisă.

🔖 Filip călătorește în toată Europa și umple pagini întregi cu experiențele sale fascinante. Sonia, o campioană a solitudinii nocturne, preferă să-și scrie romanul în intimitatea apartamentului ei cu vedere la lac. Amândoi trăiesc în lumea cuvintelor - EL mai mult le rostește, EA mai mult le scrie.

🔖 Povestea lor m-a purtat prin toate stările. Mi-a fost încălzit sufletul cu emoții vibrante și trăiri intense, pentru ca mai apoi să îl stingă cu durere, boală și neputință.

📖 “Brățară pe glezna ta” e o capodoperă, o carte de o profunzime nemaintâlnită. Încă mă întreb de ce au trebuit să treacă atâția ani din călătoria vieții mele pentru a ajunge la scrierea lui Radu Paraschivescu?! Cu siguranță nu mă voi opri aici.

Stimabile, mă înclin în fața ta!

[Alexandru Gogoașă · Rating 5 out of 5]

O carte în primul rând cu mult strat cultural, o carte inteligentă. Mi-au plăcut referințele din muzica, din literatura, periplul turistic și gastronomic, dar și desfășurarea firului narativ.
Mi-a plăcut și mi-a făcut poftă de literatura modernă autohtonă.
Recomand!

[Luana Rizea · Rating 3 out of 5]

Foarte mult timp m-am ferit de a-l citi pe Radu Paraschivescu, fără un motiv real sau concret. Pur și simplu. Apoi am văzut cam peste tot Brățară pe glezna ta. Și am zis hai!
Prima impresie a fost "ce bine scrie omul! Curat, decent, smart...îmi place!" Deși un subiect poate...banal...obișnuit...bine...hai un subiect de zi cu zi, mi-a plăcut felul inteligent în care este scris. Dar apoi...a lipsit ceva sau a fost prea mult ceva...nu aș putea spune exact. Poate el iubea prea mult și sufocant pentru un bărbat sau poate era prea disperat, deși de înțeles - ea era mai tânără, el puțin mai (prea) în vârstă (pentru ea). Ori poate ea era prea închistată...neverosimilă...nu aș putea spune exact...ceva nu s-a aliniat unde și cum trebuie pentru mine. Însă cartea mi-a plăcut. M-a atras stilul, mi-au plăcut descrierile orașelor cutreierate de Filip. Mi-a plăcut el în prima parte, apoi devine puțin cam siropos pentru gustul meu. Ea...cam ciudăţică. Sau poate îmi sunt mie ciudați oamenii ăștia care nu vor să călătorească...
Anyway, cartea e faină, merită atenția. Dar se poate trăi și fără ea.😁

[Casiana]

La parterul paradisului m-am simțit citind această carte. Un paradis în care iubirea este matură, puternică, statornică și sigură. O iubire în care oamenii pot trăi despreună (așa cum îi place lui Filip să descrie relația dintre el și Sonia), și totuși să își fie ancore.

O iubire trăită ca o mare prietenie, în care schimbul de gânduri este o relație la fel de intimă ca și apropierea fizică. O iubire care nu te scutește de durere și singurătate, pentru că nu poate promite fericirea. O iubire care rămâne, pentru că, până la urmă, nu asta ne dorim cu toții? Ceva stabil, într-o mare de lucruri care vin și pleacă.

Am scris mai multe pe asasunt.eu - https://asasunt.eu/bratara-pe-glezna-...

[Madalina · Rating 3 out of 5]

De o vreme încoace mă tot atrage ideea de roman epistolar. Mă încântă să trag un pic cu ochiul în viața oamenilor. Acesta este și motivul pentru care am decis să citesc această carte. O carte, de altfel, relaxantă, dar cu un dram de durere.

Sonia și Filip, "despreună" (apropo, Sonia, și pe mine m-a enervat acest cuvânt 🤭), așa cum sunt ei, decid să își trăiască povestea de iubire la distanță, prin intermediul e-mail-urilor.

Ea rămasă în București, lucrează la noul roman, iar el, călătorește și ii descrie locurile prin care trece. Pe lângă acest jurnal de călătorie, cei doi discută și despre pierderea oamenilor, despre boli, despre o grămadă de alte lucruri. Uneori mi s-au părut prea multe detalii.

Partea amuzantă e că deși nu mi-a plăcut de Sonia, m-am identificat pe alocuri cu ea. 🙈
În ceea ce-l privește pe Filip, sunt convinsă că fiecare dintre noi a întâlnit această tipologie, mult prea siropoasă pentru gustul meu. M-au deranjat și frazele de genul "mă dădeam huța pe Facebook"🙈. Cine zice asta?! 🤭

Povestea dintre cei doi mi s-a părut teribil de dureroasă - nu numai din cauza finalului, dar cred că există asemenea povești și, până la urmă, au farmecul lor.

[Irina Baciu · Rating 3 out of 5]

Roman epistolar, un amestec de cuvinte, trăiri, locuri, frustrare, răzvrătire, instrainare, despreună, carapace, dovezi de dorință.
Din păcate, acest roman nu m-a prins la fel de tare ca alte romane ale lui Radu, cu mai multă profunzime și o poveste mult mai solidă.
Filip și Sonia sunt personaje conturate destul de slab prin prisma acestor scrisori, despre care mi-aș fi dorit să știu mai mult.
Apar și frânturi autobiografice nu tocmai fericit inserate în text.
La nivel emoțional, nu am tresărit cu această poveste de viață si de dragoste.
Mi-a adus aminte in anumite pasaje de “Fericirea conjugală” a lui Tahar Ben Jelloun, însă nu este suficient de puternică.
Are ceva chiar și din “Muzeul inocenței” a lui Pamuk.
Mi-au atras atenția citatele și problematica morții, dar aș fi vrut mult mai mult.
Un roman cu potențial nefructificat.

[Ioana · Rating 3 out of 5]

3 ⭐️
Am ales cu destul entuziasm aceasta carte din librarie: urmaream sa o citesc de ceva vreme si parea o poveste de dragoste pe placul meu: eram in special atrasa de locurile din Europa unde avea sa calatoreasca Filip si muzica pe care avea sa o aleaga pentru scrisorile lui.

Din pacate, povestea asta mi-a displacut inca de la primele pagini. Odata ce am inceput sa sesizez ca dinamica dintre Filip si Sonia este una anxioasa-evitanta (‘o privesc procentual, asteptand si uneori chiar pretinzand simetrii contributive, ceea ce n-ar trebui sa faca nici un om in toate mintile’ - asa este!), pentru mine tot schimbul acesta de scrisori intre ei a devenit enervant. Desigur, opinia mea este subiectiva si clar bazata pe experientele mele de viata legata de astfel de stiluri de atasament. Am incercat sa pun deoparte acest aspect si sa ma bucur de restul cartii, dar m-am simtit mult prea trigger-uita de aceasta dinamica si n-am putut sa ma bucur de carte asa cum mi-as fi dorit. M-am surprins fiind mai entuziasmata sa citesc scrisorile Soniei decat ale lui Filip, cele care imi starnisera curiozitatea initiala. Scrisorile lui au tot trezit in mine un sentiment de mila si de neputinta pentru el, bietul, care era atat de indragostit de femeia aceasta care nu il lasa in ‘palatul ei de clestar’.

Poate pana la urma asta a fost dorinta autorului: nu sa scrie 200 de pagini care sa debordeze de romantism siropos intre doi amorezi dintr-o relatie aparent perfecta, ‘cum vezi numai in filme’(sau in carti - pentru ca eu cam asa o poveste ma asteptam sa citesc), ci sa provoace cititorul sa reflecteze asupra formelor pe care dragostea le poate lua uneori, mai mult sau mai putin sanatoase, dar reale si uneori dureroase.

Si un citat dragut:

Mi-ai spus ca nimic nu inlocuieste un prieten de nadejde, si ti-am raspuns ca o bagheta cu unt sarat inlocuieste absolut orice, in afara de alta bagheta

[Roxana Chirilă · Rating 2 out of 5]

O carte care ar fi putut fi de 3 stele, dar m-a dezamăgit foarte mult finalul. Nu, nu deznodământul poveștii - partea cu interviul insipid care îți taie și orice brumă de emoție rămasă.

Filip (50 de ani) face emisiuni culturale la televizor și invită scriitori, ceea ce dintr-un motiv care-mi scapă l-ar face să nu prea le știe cu cărțile (?). Sonia (37 de ani) e scriitoare și știe multe despre cărți.

Cei doi sunt într-o relație. Filip vrea mult mai mult de la ea, Sonia vrea să-și păstreze libertatea. Filip pleacă în excursie în Europa, Sonia rămâne acasă. Își promit să-și scrie doar e-mailuri, fără alte tipuri de contact. Doar că amândoi scriu cam la fel și nu au prea multe de discutat, dacă stau să iau cartea la bani mărunți.

Apoi ne întristăm puțin, dar nu prea tare (acțiunea e tristă, dar stilul nu neapărat) și încheiem cu un interviu insipid.

[a n a · Rating 4 out of 5]

Pentru mine, probabil, are un alt impact cartea, amintirile mele influențează părerea mea asupra cărții. Descrierea străzilor din Nantes și ale Dinan-ului le-am revăzut alături de el, într-o perioadă care nu promitea nimic. Melancolia care m-a răzbătut odată cu această lectură, amplificată de ușurința cu care scrie Radu Paraschivescu – el scrie așa cum vorbește: liber, fluent, calm – printre rânduri se simt și angoasele lui, nesiguranțele și provocările unei minți destul de tulburi. Toate acestea au contribuit la dorința de a-l urmări mai îndeaproape pe R. Paraschivescu.

Povestea celor doi, distanța – veșnica distanță care apropie – și așteptările, aceste maltratări care te obosesc psihic, stârnirea interpretărilor libere prin neclaritatea unui mesaj, lăsată intenționat de celălalt, se provoace gânduri, un joc voit menit să amplifice frământările la distanță a celuilalt.

Mi-a adus aminte de cartea lui Alfredo Bryce Echenique, Amigdalita lui Tarzan

[Raluca Nelepcu · Rating 5 out of 5]

N-as fi crezut ca o poveste ce reiese doar din niste scrisori poate fi atat de palpitanta. Imi place cum curge scriitura, imi place stilul autorului. Am cam intuit relativ rapid finalul, dar nu-i nimic, tot e faina cartea!

[Adriana Ionescu]

De data aceasta, am vrut să nu dau steluțe. Pentru că nu aș fi găsit justificare niciuneia. Să dau una, ar fi prea puțin. Să dau cinci, poate prea mult, așteptările mele au fost altele. Două, trei, de ce?
Trăim o poveste dintre două suflete literare, doi oameni care scriu, Filip Aronescu și Sonia Ispravnic, o piesă în două acte cu final tragic. Sonia, 37. Filip, 50. Maturi și totuși imaturi. care aleg să-și trăiască iubirea prin scrisori( trimise sub formă de email.uri) Până când această corespondență capătă un punct.

[Adina · Rating 3 out of 5]

Mi-aș fi dorit să mă captiveze mai tare aceasta carte. De fapt, m-a captivat și m-a emoționat, dar de abia în ultima parte. Au fost destule cărți care m-au fascinat la început și spre final mi-am pierdut interesul. In cazul de față, a fost invers. E și ăsta un lucru bun.
Daca scrisorile (sau, mai degrabă. emailurile) între cele două personaje ar fi ceva mai revelatoare despre ei, despre relația lor, despre ce anume face relația lor specială, m-aș fi simțit mai atașată de personaje.

[Maria · Rating 5 out of 5]

Prima carte a domnului Radu Paraschivescu ce mi-a bucurat așteptările și simt că a dat un sens existenței mele. Nu este o poveste grea; dacă se poate spune așa, este o poveste liniștitoare din pricina exprimării autorului. De multe ori m-am regăsit gândindu-mă că sigur sunt persoane reale, că empatizez atât cu Filip, cât și cu Sonia dar cred că e mai bine că nu este o poveste reală, dar desigur, undeva în lume există o poveste asemănătoare și faptul că aceasta a fost o lectură, o ficțiune, mi-a oferit atât liniște, cât și o încredere care pentru moment, nu știu unde îi este locul.

Apreciez foarte mult faptul că deși a fost multă descriere, nu a fost una care să mă enerveze, ba din contră, am întâlnit multe cuvinte ce nu îmi erau cunoscute și m-am bucurat.

[Dana · Rating 5 out of 5]

Sad, touching love story about reasons why people need sometimes to keep a distance and why we shouldn't take IT personally. You may even know the reasons, but this will not allow you to also feel the burden.

[Virginia Petric · Rating 3 out of 5]

O carte nostalgică despre o iubire ca un dar al vieții.

[Andreea Contu · Rating 5 out of 5]

📖 Brățară pe glezna ta - Radu Paraschivescu

🩷 Un roman de dragoste, o poveste de iubire neobișnuită unei ere agitate și tot mai tehnologizate.

🙎🙎‍♀️EL și EA. Filip, un cunoscut om de televiziune care vorbește despre cărți. Sonia, o persoană foarte cunoscută prin prisma cărților scrise de ea. Filip, iubește să călătorească prin lume. Sonia, iubește solitudinea și mereu preferă să se ascundă în palatul său de cleștar. Și totuși, doi oameni care au parte de iubire enigmatică și profundă.

📬 În ciuda unei epoci tehnologizate, cei doi fac un pact: să își trimită doar scrisori atâta timp cât sunt departe unul de celălalt. Fără apeluri sau fotografii. El își va începe fiecare scrisoare cu câte un vers din diferite melodii, în timp ce ea, va așterne un citat din cărțile sale de suflet. Prin ochii lui Filip vom descoperi locuri și experiențe frumoase din Europa, în timp ce Sonia preferă să își redacteze romanul în apartamentul său liniștit, cu vedere spre lac.

💌 Chiar dacă ambii iubesc să se exprime, EL prin viu grai, EA prin scris, Filip este cel care își va exprima mai des sentimentele, în timp ce Sonia va fi mai rezervată în a face orice tip de declarație.

📚 Un roman profund, cu discuții sincere și prietenie adevărată. O iubire autentică cu declarații sincere.


🖋 ”Aș vrea să fiu o formă de relief în geografia vieții tale. Un râu cu ape limpezi, o pajiște pe care să stai la soare, un decor de basm, în care să ți se topească frumusețea.”

[Adrian Manea · Rating 3 out of 5]

Mi-a plăcut premisa acestei povești, limitările pe care și le impun cei doi, atît pe parcursul călătoriei lui Filip, cît și modul în care a evoluat relația lor. Am simțit-o ca pe o dragoste consumată într-un stil aparte, care m-a captivat.

Totuși, sînt cîteva elemente care mă împiedică să apreciez mai mult romanul, ca de exemplu:

* Tot legat de premisă: din moment ce Soniei nu-i plac călătoriile, nu văd de ce Filip i-ar scrie atît de mult despre traseul și obiectivele pe care le vizitează. În general, de fapt, nu văd rostul prezentării în atîta detaliu al unor peisaje urbane și monumente dacă întreaga carte nu este un jurnal de călătorie în sine (gen care-mi displace). În plus, dacă-l urmăriți pe autor pe Facebook, veți regăsi cîteva trasee pe care le-a făcut în realitate vara aceasta.

* Autorul a separat stilurile celor doi conform cu carierele lor, dar aș zice că nu prea se simte diferența. Dimpotrivă, Filip este mult mai bun cunoscător al limbii și literaturii decît ar trebui, zic eu.

* „Intriga“ și finalul mi s-au părut pripite. Poate am fost eu prea absorbit de carte, dar m-am trezit dintr-o dată cu o răsturnare de situație cu fitil foarte scurt.

Și, în fine, o critică mai generală pe care o am pentru dl Paraschivescu: îl apreciez foarte mult ca intelectual public, are un vocabular și o claritate în gîndire și exprimare cum rar găsești. Totuși, în toate cărțile pe care le-a scris, ficțiune sau „comentarii sociale“, mi se pare că abordează teme și stiluri prea facile. Inclusiv aici, aduce în discuție ziceri de-ale lui Ion Țiriac și alți colegi de platou pe care i-a mai avut în emisiunile sale sportive. Chiar mi-ar plăcea să citesc ceva mai profund din partea dumnealui.

În total: o carte bunicică, dar chiar cred că putea mai mult ― și autorul, și tema propusă.

[Andreea Antonache · Rating 4 out of 5]

Nici nu am prea multe cuvinte pentru această carte. A lăsat în mine o durere mută, una pe care trebuie acum s-o mângâi, încet. De la un punct în viață, din ani, când începi să iubești ca adult, iubirea se simte altfel. Timpul devine mai greu, mai intens, mai aproape de adevăr. Dar în același timp, începi să crezi mai greu în iubire. Iar când unul sau altul rămâne cu dureri din trecut nevindecate, sau greu de vindecat, parcă totul se complică.

M-a atras cartea încă de la titlu, de la copertă. Apoi, când am citit puțin despre subiect, m-a prins și mai tare. Eram curioasă cum, prin intermediul unor scrisori, o legătură emoțională poate deveni și mai puternică. Ce se întâmplă cu doi oameni care își pun timp între ei?

A doua parte mi-a plăcut cel mai mult. M-a emoționat. M-a durut. A lăsat acea tristețe care vine din ceva real, nu doar dintr-un film sau o poveste de carte.

Mi-a fost greu să urmăresc toate simbolurile culturale și trimiterile la alte cărți, dar le-am notat. O să caut mai multe despre ele.

[Răzvan · Rating 5 out of 5]

citEști „Brățară pe glezna ta” de Radu Paraschivescu: Scrisori intense
„Deși aveam o cheie, n-o folosisem niciodată până atunci, la fel cum nici ea nu folosise cheia de la apartamentul meu.” p.196 Radu Paraschivescu, „Brățară pe glezna ta”, Humanitas, 2024
https://www.youtube.com/watch?v=NZYnQ...
Cum ți se pare? Ți se termină prima săptămână din martie, sau îți începe a doua? Cât îți răspunzi răsfoiește și „Brățară pe glezna ta”, de Radu Paraschivescu. Este un roman în care povestea este o pledoarie pentru scris. Mai exact pentru scrisori. Știu că îți vine mai greu să te gândești la scrisori când poșta electronică ori mesajele scurte sunt la îndemână. Am mereu rețineri față de autorii care știu să scrie prea bine. Dar povestea lui Filip și a Soniei îți arată și cât de traumatic sau de fericit complică apropierea scrisul ca dispozitiv de depășire a distanțelor.
„Și uite cum alunecă prezentul în trecut și cum se întrepătrund planurile vieții, fiindcă tot vorbeam de apusuri”. p.77 Radu Paraschivescu, „Brățară pe glezna ta”, Humanitas, 2024

[Taisia Crudu · Rating 4 out of 5]

#2025#31
O poveste de dragoste mai puțin oridinară. El, om de televiziune care are o emisiune dedicată scriitorilor. Ea, o scriitoare destul de cunoscută. El, îndrăgostit până peste urechi, deși are 50 de ani, căci dragostea nu are vârstă, nu-i așa? Ea, deși mai tânără, ascunsă sub o carapace, rigidă și distantă. El, iubește călătoriile. Ea, preferă singurătatea în palatul ei de cleştar. Stranie combinație.

Filip pleacă să viziteze Europa, iar Sonia rămâne să lucreze la ultimul său roman. Cei doi au și o înțelegere pe durata acestei perioade să comunice doar prin scrisori, varianta modernă fiind emailurile.

Cititorul parcă se simte un intrus citind o corespondență străină. Și deși am fost prezentă și am urmărit cu ciriozitate toate emailurile, finalul a venit brusc și parcă aşteptam ceva ce nu s-a întâmplat. Totuși, am recunoscut talentul scriitoricesc al autorului.

Un roman epistolar care îi va face pe unii să vadă dragostea cu alți ochi, poate cu mai multă îngăduință și cu inima deschisă. Căci cu siguranță dragostea nu este văzută și simțită de fiecare la fel.

“Brățară pe glezna ta” de Radu Paraschivescu

[ung_fla · Rating 4 out of 5]

Inițial am luat acesta carte fără nicio așteptare si fără a nu știi nici măcar despre ce e vorba , a fost o combinație de preț decent plus copertă interesantă (da, am judecat cartea după coperta).
De la primele pagini am fost captivat de scrisorile trimise de Sonia și Filip și de profunzimea conținutul lor.
Mi-au plăcut foarte mult micile înțepături la adresa societății și a clasei politice actuale, au fost foarte on point și cu bun simț făcute:)
Chiar dacă diferența dintre cele 2 personaje mi s-a părut puțin forțată la un moment dat, per total a fost o lectura plăcută și chiar aș vrea sa citesc mai mult de la Radu Paraschivescu

[Ana Schiopu · Rating 3 out of 5]

Subiectul cartii m-a antrenat, insa exprimarea e uneori prea pompoasa, schimbul de scrisori are uneori prea multa efaza (mai ales la inceput), facandu-le sa para scrisori schimbare intre 2 adolescenti extrem de cititi, care vor sa isi demonstreze unul altuia bagajul de cultura. A doua parte mi-a placut mai mult, a fost neasteptata si mult mai umana si mai temperat scrisa.

[Oana Boeru · Rating 2 out of 5]

Am luat-o cu mare curiozitate si dor de ceva intim si delicat si romantic, asa cum promite titlul. M-a pierdut rapid. Pretiozitatea aproape academica a scriiturii intr-un format ce parea ca se vrea intim, direct, personal, m-a intristat. Am simtit ca e ceva nenatural si fortat, si parca mai mult despre scriitor decat despre personaj.

[Liviu Szoke · Rating 5 out of 5]

Foarte mult mi-a plăcut acest prim roman scris de Radu Paraschivescu pe care l-am citit (pentru întâlnirea de la Câmpina cu autorul). O poveste de dragoste tragică ambalată foarte frumos într-un roman cu și despre călătorii, cu și despre relații complicate, cu și despre oameni, iubire și multe, multe altele. Recomandată!

[Raluca N. · Rating 4 out of 5]

Stilistic foarte bună, cum mă și așteptam de la Radu Paraschivescu, o lectură foarte plăcută, care curge. Personaje interesante și convingătoare. Povestea însă mi s-a părut mai puțin atractivă, la fel ca și construcția romanului.

[Andrei Alexandru · Rating 4 out of 5]

Cred că va trebui sa o mai citesc odată până sa scriu un review util cuiva
. Prima mea carte a domnului Paraschivescu însă pare să confirme admirația mea pentru talentul dânsului, o picătură de forma frumoasa fata de marea de fond inexpresiv a publicațiilor contemporane românești

[Andreea Cordos · Rating 4 out of 5]

Ceva m-a triggeruit în dinamica celor două personaje. nu rezonez cu răceala ei și nici cu puseurile lui de afecțiune. N-au fost egali în economia dragostei lor, dar ce carte❤️ splendide metafore. o geografie inedită a deziluziei și suferinței

[Sanda Drăgușin · Rating 4 out of 5]

" As vrea să fiu brățară pe glezna ta"
Mi-a plăcut acest roman epistolar de dragoste, de mult timp n-am mai citit un roman de dragoste. Paginile cărții m-au purtat în calatorie prin diverse locuri din Europa și am citit extrem de ușor această carte.

[Adelina Poetelea · Rating 5 out of 5]

Mi-a plăcut acest roman pentru că relația dintre cei doi nu urmează tiparul clasic al unei povești de dragoste. Filip și Sonia dau dovadă de o maturitate rară, deși distanța îi separă, fiecare își continuă viața, își urmărește visurile și realizările.