Se face liniste in mine

by Ana Blandiana

Din când în când se face liniște în mine

ca și cum istoria s-ar fi oprit.

E ca o lumină imensă

pe o câmpie fără sfârșit,

un amestec de bucurie și spaimă

ca în fața lui Dumnezeu.

Știu că ține doar o secundă, dar simt

că așa ar putea fi mereu,

dacă aș avea destulă putere

să plec convinsă că vin înapoi,

cum pleacă păsările

în fiecare toamnă

spre viața lor de apoi.

Genres: Poetry, Romanian Literature

160 pages, Paperback

Published January 1, 2024

About the author

Ana Blandiana, pe numele ei civil Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timișoara) este o scriitoare și luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasă disidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceaușescu prin declarații publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă și unor publicații din străinătate.
Ana Blandiana s-a implicat în viața civică printr-o serie de acțiuni în cadrul Alianței Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema fenomenului totalitar.

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.
Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident de mașină în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică.
După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002.

Reviews

[Ioana · Rating 4 out of 5]

Dintr-o suflare am citit noul volum de poezii de la Ana Blandiana - "Se face liniște în mine" 💙
Versurile sunt desprinse dintr-o inimă ce bate pentru a scrie, fie că acest proces îi aduce bucurie sau nu ❤️ Este o muncă obligatorie, ce în anumite stadii este făcută cu ușurință, iar în altele cu prețul suprem 📖 Dar este un produs în care noi, cititorii, ne putem refugia, în care găsim înțelegere sau speranță 😌
Mai multe despre carte am scris într-un articol publicat pe blog ✍️

https://ciobanuldeazi.home.blog/2024/...

[Andrei Mocuţa · Rating 4 out of 5]

Zădărnicia, nimicul, deșertăciunea, singurătatea, resimțirea fragilității și a vulnerabilității sunt reperele lirismului auster cu care ne-a obișnuit Ana Blandiana, acum într-un nou volum de versuri apărut la Humanitas și intitulat Se face liniște în mine. De data aceasta, verbul calm și discursul netulburat și sceptic au drept simbol retragerea în tăcere, după cum și titlul o sugerează. Volumul conține multe elemente ale spaimei existențiale, deduse din reaua alcătuire a lumii, în propoziții calme și cuvinte simple care apoi reverberează tulburând apele spiritului, întunecând vederea și provocând convulsii la nivelul limbajului. În știința poemului Anei Blandiana și a concepției sceptice despre lume intră și acest principiu al inutilității cunoașterii prin rațiune. De unde și nevoia de a găsi și alte căi de atac, ascunse în irațional și sensibilitate. Frica, îndoiala și durerea alternează cu starea de fericire. E, de fapt, bucuria de a înțelege spectacolul lumii și de a găsi sensuri acolo unde nimeni nu s-ar fi așteptat.

Recenzia completă, aici: https://www.criticarad.ro/cartea-sapt...

[Stefannnn · Rating 4 out of 5]

"Se face liniste in mine" e cu siguranta un volum de poezie care lasa de gandit.
O flacara care se stinge? O resemnare? O acceptare? O celebrare a vietii? O confirmare a longevitatii? O promisiune a eternitatii? Sau doar o faza?
Primele cateva poezii mi-au umplut gura cu un gust dulce-amarui. Nu peiorativ. Poemele Anei Blandiana vin si te impresoara ca o imbratisare din partea unei rude pe care n-ai mai vazut-o din copilarie. E un sentiment echivoc: simti o caldura sufleteasca, dar imemoriala. Draga, dar din care te-ai smulge vehement.
Si odata ce incepeti sa conversati, lumina produsa de nostalgie ajunge fada. E acelasi om, aceeasi prezenta reconfortanta, dar timpul isi demonstreaza iminenta crunta. O efigie ce te umple de mila, dar si stima obscura.
E o instanta a poetei, clar adusa intr-un punct meditativ. Oarecum tragic. Laitmotivele uitarii, amintirilor deficitare, a varstei, a contemplarii asupra mortii, a confruntarii mortii, a unui moment de respiro existential, disperant de implacabil, alaturi de titlul in cauza, si coperta insotitoare. Nu pot decat sa asociez manuscrisul cu un cantec de lebada resemnat, insa plin de puterea mostenirii lasate, autosugerate, caci ceea ce e citit printre randuri, totusi, trimite spre aripile candva etalate grandios...

... Apoi cinati, si pentru un moment, timpul inca sta pe loc. Inca are rabdare. Si totul pare inca atat de firesc. "Resemnarea" o sesizezi ca fiind de fapt o constatare a drumului batatorit pana aici. Si inca zambesti, stiind ca nici amenintarea timpului nu va profana bucuria clipelor petrecute impreuna.


"Tu, care toate cărțile le scrii,
apleacă-ți ochiul unic să mă vezi
prea neînsemnată pentru tine și
pierdută printre ierburi și cirezi

de care nu vreau să mă-ndepărtez,
chiar dacă astfel mai aproape-ar fi
de mine taina ce întruchipezi,
Tu, care toate cărțile le scrii.

Privește-mă cu ochiul tău lăsat
catapetesmei vârf anume
să poți citi întregul meu păcat,

cum l-am visat și-aievea cum e
caligrafiat cu grijă pe curat,
având nu sens și rost, ci nume." - "Invocație"

[citesc_cu_sufletul · Rating 4 out of 5]

"Din când în când se face liniște în mine
ca și cum istoria s-ar fi oprit.
E ca o lumină intensă
pe o câmpie fără sfârșit,
un amestec se bucurie și spaimă
ca în fața lui Dumnezeu.
Știu că ține doar o secundă, dar simt
că așa ar putea fi mereu,
dacă aș avea destulă putere
să plec convinsă că vin înapoi,
cum pleacă păsările
în fiecare toamnă
spre viața lor de apoi."

[Giani Bănățeanu · Rating 5 out of 5]

Nu semăn cu nimeni,
Nu aparțin nimănui.
Mă mișc printre ceilalți
ca printre oglinzi ondulate
în care nu mă recunosc.
Orice pas într-o parte sau alta
mă schimbă și mă îndepărtează
fără să mă apropie de ceva,
mă neagă:
mai străină de mine
decât de ceilalți.

(Ana Blandiana, „Nu semăn cu nimeni”)

[Mario · Rating 5 out of 5]

oh, da! Ca de obicei, scriitura Anei Blandiana nu m a dezamăgit.

"...Îmi amintesc cum mă rugam să cresc mai repede
și apoi, dimpotrivă, să nu ajung niciodată adult,
o continuă inadecvare încercând să se lepede
de un capăt sau altul al timpului
prea puțin sau prea mult.

...Îmi amintesc tinerețea, nesfârșita câmpie
sub soarele nemișcat ca o lespede
în mijlocul cerului de demult.

...Apoi, ca înotul în mare,
beatitudine, dar disperare,
în sfârșit limpede
minunata uitare
pe care-o ascult..."

INADECVARE

[Andreea Antonache · Rating 4 out of 5]

Desi am facut o medie a notelor pe care le am dat fiecarei poezii, aceasta reflectand o nota de 3 stele, totusi voi lasa 4 stele datorita starii avute cand am citit, dar si a starii de final cand am inchis cartea.

Au fost poezii si de 10. Au fost si poezii care nu mi-au adus prea multe batai de inima. As adauga in nota si o multumire editiei acestei carti - pentru felul cum sunt asezate poeziile in pagina.

Poeziile de 10 pentru mine sunt:

Din cand in cand
Doua tuneluri
Mi-ar fi placut
De dimineata pana seara
Nu seman cu nimeni

—

[Evelina Rustem · Rating 5 out of 5]

Mi-au plăcut mult poeziile din volumul àsta, ba chiar mi-am notat cateva spre care sa mai revin si cu alta ocazie: Fragmentele, Umbra, Barcă, la sfarsitul lui august

[alexandra · Rating 5 out of 5]

impecabil

[claroquesi · Rating 5 out of 5]

"Înlocuire

Ce de cuvinte de care nu am nevoie!
Prea multe cuvinte
mișcându-se, mișunând
ca niște gândaci de bucătărie,
împerechindu-se,
înmulțindu-se,
împresurându-mă,
încercând să se suie pe mine,
umplându-mă de oroare
în timp ce mă acoperă
până ce nu mă mai văd
și îmi iau locul."

[Vonnie · Rating 3 out of 5]

Wasn’t impressed with the writing, a lot of poems kind of fall into each other and don’t say much. There’s a few I liked but even then, I’ve read better from Ana Blandiana.

[wordsofluss · Rating 4 out of 5]

“Se face liniște în mine” 📖🦢, un volum de poezie care te cutremură. Un volum de poezie care scoate la lumină cele mai ascunse umbre ale sufletului, acele umbre pe care mulți dintre noi le purtăm, dar pe care nu vrem ca vreo rază de lumină să le atingă.

🔖 Dacă ar fi să mă întrebați pe mine, am simțit intense accente bacoviene aici. Multă angoasă, durere, neînțelegere, singurătate, fragilitate și vulnerabilitate. Am descoperit un discurs netulburat, un discurs care mi-a vorbit despre viață, despre moarte și despre trecerea timpului, toate tratate într-o notă nostalgică, plină de versuri calme.

🔖 Honestly, nu înțeleg de ce am încetat să citesc poezie, pentru că îmi place al naibii de mult. Îmi place mai ales prin prisma faptului că fiecare dintre noi e liber să-și construiască ipoteze și lumi paralele cu cea a poetului, e liber să-și lase imaginația să zburde într-un acord perfect cu notele din interior.

Liniștea care s-a lăsat peste Ana Blandiana a scos la suprafață un spectacol divin de versuri. 📝🎼 Un spectacol care mi-a făcut sufletul să vibreze și la care vă invit și pe voi să participați! 🤍

“Și totuși, ce liniște bună,
n-aștept nimic de la nimeni,
singurătatea n-a fost
mai plină de sens vreodată,
ca un fruct uscat de tăcere,
rămas numai sâmbure,
fără cuvinte, lumea e mai curată.”

[Tudose Vasilică · Rating 5 out of 5]

poruncă de horoscop
copaci-gratii-închisoare
soarele care se face că piere

[C. · Rating 3 out of 5]

●Timpul și frumosul sunt indirect proporționate.

●,, ...și când mă doare ceva/ se așază pe locul dureros/ și se așază când scriu/ pe locul dureros/ al paginii albe."

[Pop Ariana · Rating 5 out of 5]

Un volum ce merita citit, chiar il recomand

Să stai să aştepţi
ceva ce nu știi dacă o să vină
pentru că, de fapt, nu ştii
dacă există
nici, în caz că există, ce e;

să stai să aştepți,
simţind cum timpul se scurge
ca sângele dintr-o rană
despre care nu știi
de ce și de cine a fost facută,

nici dacă îl poţi aştepta
să se întoarcă
să te găsească în viaţă
și să te rănească din nou...

[Cristina Pop · Rating 5 out of 5]

Library
Comută la ciornă
Previzualizează
Actualizează




Adaugă titlu
Se face liniște în mine - Ana Blandiana
Invocație

Tu, care toate cărțile le scrii,

apleacă-ți ochiul unic să mă vezi

prea neînsemnată pentru tine și

pierdută printre ierburi și cirezi

de care nu vreau să mă-ndepărtez,

chiar dacă astfel mai aproape-ar fi

de mine taina ce întruchipezi,

Tu, care toate cărțile le scrii.

Privește-mă cu ochiul tău lăsat

catapetesmei vârf anume

să poți citi întregul meu păcat,

cum l-am visat și-aievea cum e

caligrafiat cu grijă pe curat,

având nu sens și rost, ci nume.

"Se face linişte în mine", cel mai recent volum de poezie semnat Ana Blandiana, o imersiune în taina dumnezeiescului din om, mi-a fost ghid în Sâmbăta Mare spre liniştea în care s-a cufundat universul înaintea Învierii. Departe de tumultul unui oraş dezlănțuit prin polifonia turistică, răscolit de turişti ce tulbură liniştea pioșilor cruciați martori ai fațadelor sau ascunşi sub paşii ce calcă pietrele funerare zidite pentru eternitate în solul bisericilor, paginile pe care rândurile autoarei odihnesc s-au aliniat unui sentiment al aşteptării absolute. În trupul catedralei, cuvintele din mână mă purtau spre viața din spatele icoanelor şi picturilor, al tapițeriilor şi heraldicii privite de cei ce se perindau într-o Europă de altădată în această catedrală a Mântuitorului (Sint Salvator).



Volumul "Se face linişte în mine" de Ana Blandiana va fi tradus în limbile italiană şi spaniolă în cadrul programului Translation and Publication Support, în Sesiunea 2025 a programelor de finanțare Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, de către traducătorii Bruno Mazzoni pentru LIT Edizioni (Italia), respectiv Viorica Patea și Natalia Carbajosa pentru Visor Libros (Spania). Întâlnire a omului creator cu Creatorul în spațiul poeziei, volumul poartă amprenta unei interogații lirice asupra pertinenței 'dreptului de autor' atribuit acelui "Tu, care toate cărțile le scrii".

Ana Blandiana, pe numele său Otilia Valeria Coman, prin volumul său, îmi transmite înrudirea noastră simbolică, atât prin numele Coman pe care îl împărtăşim prin naştere şi prin poezia ascunderii tainelor în recipientele mici, cu coperte, ale înțelegerii umanității, cât şi prin prelungirea individuală a omului în sensul sărbătorii, învăluitor şi deopotrivă surprinzător.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1000053874-768x1024.jpg
Cuvântul "Poièsis" gravat pe banca din fața statuii poetului belgian Guido Gezelle, interpus între Sint-Salvator Kathedraal şi volumul păzit vizual de albul şi negrul lebedelor de pe copertă, fusesea pecetea unei lecturi la lumina unui paus universal.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1000053875-768x1024.jpg
Pe ocrotitorul oraşului Bruges şi implicit al catedralei, Sfântul Donatian de Reims, al secolului al IV-lea, martirizat la Nantes, aveam să îl descopăr ulterior în altarul unei biserici ortodoxe. Săptămâna Luminată avea rostul de a aşeza aşadar liniştea şi lumina lui Hristos în moduri tainice şi în limbaje inteligibile. "Se face linişte în mine" este sintagma unui puls continuu, de la Creație, de la "Hristos a Înviat!", în acel "Mojar" al umanității, precum poezia finală conchide:

"Aşa cum materia

în imaginația savanților se sfarmă

în părticele tot mai mici,

tot mai imposibil de văzut,

nu doar invizibile,

ci poate chiar inexistente -

înțelesurile construite din propoziții şi fraze

se rup în cuvinte, apoi în silabe,

apoi în fragmente tot mai mici de sens,

mărunțite, măcinate,

pisate-n mojarul esenței

până când nu mai rămâne

nicio bănuială de noimă,

doar taina."


https://portal.revistatimpul.ro/timpu...

[Răzvan · Rating 5 out of 5]

citEști „Se face liniște în mine”, de Ana Blandiana: Un premiu pentru liniște
„Din când în când se face liniște în mine/ Ca și cum istoria s-ar fi oprit.” (p.5) Ana Blandiana, „Se face liniște în mine”, Humanitas, 2024
https://youtu.be/wgsZjZOCOQg
Când te apropii de jumătatea lui ianuarie n-ai de unde să știi, dar pe 13 este Ziua Pauzei de Poezie. Teoretic e dedicată momentului în care lași poetul din tine să se facă auzit. Dar în seria de recomandări citEști dedicată în ianuarie autorilor premiați și celor cu cele mai bune vânzări îți deschid volumul „Se face liniște în mine”. Este cea mai nouă carte semnată de Ana Blandiana. Înainte să asculți povești despre istoria literaturii îți amintesc eu că Blandiana este din 2024 primul autor român din România premiat cu distincția pentru literatură a Prințesei de Asturia. La un an după ce distincția a primit-o Haruki Murakami și la patru după Anne Carson.
„Sub ochii mei/ de când mă știu/ timpul nu e în stare să se hotărască/ în ce direcție va curge” (p.11) Ana Blandiana, „Se face liniște în mine”, Humanitas, 2024

[Maria Nichita · Rating 4 out of 5]

„Se face liniște în mine” este unul dintre cele mai intime volume ale Anei Blandiana. Scris și publicat la vârsta maturității, volumul arată o Blandiana plină de sensibilitate care trece dincolo de canonul poetic actual și oferă prin excelență un sentiment de odihnă care persistă și călătorește cu cititorul prin fiecare pagină, titlu, vers și cuvânt.
Voi reveni mereu cu drag și entuziasm la scriitura ei, care mereu te cuprinde și ajungi, fără să îți dai seama, să te identifici măcar într-una din poezii, cu sufletul, cu trupul și cu toate gândurile pe care ea le colectează și ca un arhitect le pune într-o formă gnomică.

„Nestrăină nici eu de tot ce uit
și mi-e dor
înaintez prin clorofilă ușor
ca printr-un păcat
din care se zămislește
atât de uimitoare uitarea
trecutului neterminat. ” - Ca două oglinzi

[Stelian F. · Rating 5 out of 5]

Poezia Anei Blandiana este terapie pentru suflet. Ea este unul dintre puținii artiști arhetipali, având cuvânt curat din duh limpede.

Vârste

Am vârsta ta, de care o să trec
Cu o mirare ruptă din întreg
ca dintr-un fruct partea cu viermi.
Înaintez, chiar dacă nu mă chemi,

pe-același drum și te voi depăși
fără să vreau și fără să mă știi.
Oricum, mă schimb mereu, nu sper
să mă mai recunoști în cer,

presupunând că vom ajunge amândoi
pe-același țărm al vieții de apoi,
și nici nu știu de voi putea în schimbul
vieții să îmi iau cu mine nimbul.

Căruntă ca un glob de păpădie,
ca să mă seamăn, mă voi risipi,
pe când, rămas în urmă, tu vei fi,
mai tânăr decât mine în vecie.

[Tessa · Rating 3 out of 5]

O carte frumoasa cu multe poezi de suflet, din pacate preferinta mea pentru poezia cu rima se pastreaza. Se simte talentul si sensibilitatea autoarei in paginile acestei carti, iar editarea ei e geniala. Fiecare poezie are o pagina alba dedicata doar ei, o pagina pe care poti sa iti asterni gandurile si simtirile in timp ce citesti poezia sau pur si simplu sa las albul sa te inspire. Nu stiu de ce, dar mi-a placut mult design-ul. Felicitari editurii sau cui a venit cu ideea :D .

[tudor · Rating 5 out of 5]

Ana Blandiana rămâne una dintre poetele mele preferate. Este un volum sublim, plin de însemnătate, pe care cred că-l voi reciti și reciti. Mă bucur ca l-am parcurs acum, înainte de marea întâlnire cu Ioana Nicolaie, pentru că a devenit o sursă de inspirație pentru discursul de săptămâna viitoare. Vi-l recomand cu tot dragul!

[MS · Rating 3 out of 5]

Nu știu ce să zic, m-a derutat un pic volumul ăsta. N-am mai citit de mult poezie cu rimă, cred că m-am obișnuit cu versurile albe și complicate din poezia românească modernă (atât cât am citit eu). Prin prisma asta, mi s-au părut simple, desuete, chiar naive, dar recunosc că muzicalitatea lor mi-a plăcut.

[Carmen Badea · Rating 5 out of 5]

“Stau intre două irealitati despre care nu stiu nimic: cea din care vin si cea n care mã voi duce.
Intre aceste puncte fixe naintez cu grija ca pe o sârmã intinsă
legat de singurele mele certitudini, pe care nu le înteleg.”

[Golea Ana-Maria · Rating 5 out of 5]

Deja îmi e dor de ea....

[Elena · Rating 5 out of 5]

NU ȘTIU

Nu știu ce e poezia
și nu sunt în stare
să-l definesc pe Dumnezeu -
două văzduhuri în care
încerc de o viață să zbor
fără să fiu sigură că am aripi.

[Gheorghe · Rating 5 out of 5]

Doamne, plecăciune felului ei de-a fi vers în poezie!

[Lavinia · Rating 5 out of 5]

"Cerul ținit pe umăr de-un pom/Doar eu mereu stânjenită că-s om"

[Stoica_cristina · Rating 5 out of 5]

5⭐️

[Lea Stefan · Rating 5 out of 5]

Superb ;)

[Bianca Dragan · Rating 4 out of 5]

Senzația de eternitate

Îmi amintesc din adolescență
Senzația de eternitate,
felul în care lăsam timpul să treacă
ca și cum mi-ar fi prisosit (...)