Antologia de față cuprinde 23 de texte care abordează feminismul contemporan și actualitatea necesității acestuia. Veți regăsi aici 23 de unghiuri deopotrivă personale și profesionale, povești de formare, de conștientizare, de solidaritate. Istorii personale, îmbinate cu expertize din domenii diverse (justiție, activism, academic, literar, publicitar, jurnalistic, cercetare, artele spectacolului, etc.) care vin cu o optică proaspătă, articulată, vitală.
„Ne-am dorit un volum în care conceptele și teoretizările să fie transpuse în experiențe de viață, tocmai pentru a arăta că feminismul este (și) despre lumea de astăzi, despre noi, căutările, nevoile și speranțele noastre. Autoarele au răspuns generos acestei provocări: este mult mai greu să vorbești la persoana întâi și despre viața ta, de multe ori ne ascundem în spatele conceptelor pentru a nu ne dezvălui vulnerabilitățile. Or partea aceasta este esențială pentru feminism: nu doar că producerea de cunoaștere este de fapt foarte legată de poziția și experiența fiecărei autoare (așa cum a subliniat epistemologia feministă de câteva decenii încoace), dar pentru înțelegerea feminismului la nivel societal aceste povestiri/istorii despre experiențele fetelor și femeilor sunt indispensabile. Sperăm că acest volum va contribui la o producere de cunoaștere feministă despre societatea românească și va ajuta la sporirea solidarităților feministe.“
Această antologie nu este un manual de feminism. Și oricum feminismul este un concept care pare simplu, dar este mult prea complex pentru a fi conținut într-o singură carte. În schimb, colecția coordonată de Emanuela Ignățoiu-Sora și Ionela Băluță reprezintă un set de experiențe personale care au condus autoarele pe drumul spre propria variantă de feminism, fie ca reprezentante ale mediului academic, fie ca participante în politică sau în diverse roluri în mediul privat.
Este o carte despre multiplele fațete ale feminismului. Doamnele care au semnat eseurile din această colecție vorbesc despre ce înseamnă să fii femeie în România și abordează teme dintre cele mai diferite, de la rolurile de gen în familie, la mamele adolescente (unde stăm extrem de prost), la contribuția, deseori omisă, a femeilor în istorie și știință, la misoginia instituțională sau intersecțională, la femeia văzută ca obiect, educație, hărțuire sexuală, identitatea feminină.
M-am regăsit în majoritatea textelor, într-un fel sau altul. Sunt puternice, dezbrăcate de cosmetizări inutile, impudice, amuzante, triste, frustrante. Sunt texte de la femei care nu s-au complăcut, care și-au făcut vocile auzite.
Mi-a plăcut, pe de o parte, alegerea doamnelor care au semnat textele din această colecție - nu avem voci „faimoase”, ci voci raționale, persoane care vin din mediul academic, profesoare, scriitoare, profesioniste. Ce pot spune că mi-a lipsit a fost vocea minorităților (de orice fel), singura dintre autoare care vorbește despre rasism fiind Roxana-Magdalena Oprea, a cărei poezie despre comunitatea Roma m-a sensibilizat profund.
Avem nevoie de astfel de cărți, avem nevoie ca ele să nu se limiteze la scrierile academice de proveniență SNSPA, să vorbească pe limba oricui - și a mea, și a bunicii mele, și a femeilor casnice care nu au avut luxul educației, poate și pe limba bărbaților care își doresc să învețe despre lumea interioară a femeilor cu care împart planeta.
Salut de fiecare dată cu mult entuziasm (cine ar fi crezut?) poziționările feministe asumate în totalitate din interiorul unei societăți care a anatemizat cuvântul "feminism". Este important să avem astfel de contribuții teoretice (și nu numai) la mișcarea feministă din România, ce este în continuare chestionată de oameni care se mulțumesc să rămână în falsa umbră protectoare a post-feminismului neo-liberal.
E un vis frumos să nu fii nevoit să justifici în permanență importanța studiilor de gen într-o țară care a demonstrat de curând cât de conservatoare și patriarhală a rămas în gândire. Cred în feminismul intersecțional care stă la baza unei democrații sănătoase și care luptă pentru afirmarea egalității dintre cetățeni (nu doar la nivel lingvistic).
A introductory lecture into feminism illustrated as a collection of stories written about women from women to the whole world. It is rather rare that I get to gain so much knowledge on a subject from only one book as I gained from this one. From a bad feminist to all the good feminists who do the work so we can walk freely.
A great collection of texts written by women in different fields, answering the question of how and when they became feminists. It’s a super relatable book and as a woman, you probably will find that you were in a lot of the same situations as our authors. The book creates a full image of all the struggles that women face on a regular basis. It showcases a lot of reasons of why someone would be a feminist (or needs to be one), each story acting like a piece of the puzzle that makes up the whole picture. This book combines personal stories with feminist theory and statistics from Romania and EU, so not only is it captivating to read each experience, but it also reinforces feminist principles when you look at the data that supports it.
Și eu am fost hărțuită sexual (verbal și nonverbal) și nu am știut că se poate vorbi despre asta, că se poate depune plângere, că te poți face auzită și înțeleasă. Problema multora dintre noi a fost că noi credeam că e comportamentul normal față de această anomalie. Nesiguranța care ne înconjoară ne face să nu luptăm, ci să înghețăm sau să fugim. Am făcut cadou această antologie unor femei dragi mie, apropiate, pe care le-am crezut mereu puternice, vocale, feministe. Sper să treacă prin mâinile multor cititoare care să conștientizeze prin ce au trecut sau trec și să apeleze cu încredere la specialiști.
Sunt atât de mândră de toate femeile care au participat și au scris această antologie. Este o carte extrem de importantă, pentru ca este accesibilă și poate ajunge la mai multe persoane și grupuri sociale. I love it so muchhh, am recomandat-o tuturor.
Înainte să fiu o persoană nesuferită și să mă vait 😅 o să spun ca mă bucur ca exista cărți de genul ăsta, sper să apară tot mai multe, o să le citesc în continuare, le respect și pe apreciez enorm pe toate cele care au scris și doar faptul ca exista discuția asta în timpul vieții mele și apuc să o aud și să o citesc mă bucur enorm. Cu toate astea o sa am niște smiorcăieli care vin din faptul ca îmi pasă foarte mult și vreau mai mult și sper la mai mult 💖 Majoritatea poveștilor au fost femei cu mult success în cariera și în general foarte multe profesoare sau se vede persoane foarte educate. E normal cumva ca o sa fie femei cunoscute dar pentru mine a fost cam alienant cum a fost mereu feminismul în România academic, intelectualizat și elitist. Sper să facem un efort să îl facem mai accesibil pentru a invita și oameni mai puțin academici în discuție. M-a durut puțin ca nu am relațional prea mult, sperăm să fie măcar o persoană acolo care să îmi semen și mie. Ca mi-a luat până la 29 de ani să mă declar feminist dar apoi am mers full speed în intersectionalitare, socialism, economie etc sperăm să văd pe pagini și haosul din capul meu sau măcar povești care să semene cu feministele din viața mea. Poate dată viitoare. Poate aveam nevoie de piatră asta făcută din persoane respectabile pentru ca pătura feministă să devină mai largă. Nu vreau să pară ca sunt doomer îmi place direcția în care ne îndreptăm doar mă așteptam la mult mai mult așa cum face întotdeauna când avem prea mult respect și admirație pentru cineva.
O antalogie de texte care raspund intrebarii cum am devenit feminista?
Apreciez temele abordate, nu am agreat stilul academic si faptul ca in texte apare doar varianta in care femeile nu au functii de conducere proportional cu barbatii datorita discriminarii de gen.
Mi se pare o lectura interesanta pentru cei deschisi sa inteleaga mai mult zona de feminism si cuprinde referinte utile pentru cei care vor sa aprofundeze subiectul.
Volumul conține un cârlig puternic chiar în prima pagină: ”E ca și cum ai spune că nu mai trebuie să vorbim despre democrație, gata, am făcut-o(că doar e înscrisă în Constituție), am încheiat discuția.” Tragic de adevărat și incredibil de actual.. 🙁 Acest text a fost scris înainte de șocul electoral de la finalul anului și iată cât de bine ne arată cum dinamica socială ne amorțește vigilența și cum putem risca să pierdem un lucru pe care-l credeam statornic, puternic, ”rezolvat”.. Tocmai de aceea am vrut să subliniez cât de bună este comparația aceasta cu tema vizată de acest volum. Din start trebuie să recunosc că oarecum mă încadram, până de curând, în acea categorie largă care atunci când întâlnea această temă în spațiul public, prima reacție superficială era: ”dar mai este asta o temă? Nu aproape ”s-au rezolvat” aceste probleme? 🙁. Am spus oarecum mai sus pentru că de fapt mereu am purtat acest blestem al spiritului justițiar social care îmi dă bătăi de cap de când mă știu și care a reacționat mereu și atunci când am dat și peste cazuri clare de discriminare, agresiune… Această ”stare” de amorțeală socială și de superficialitate în a judeca, se detașează din multe dintre textele citite ca fiind cei mai periculoși inamici ai acestei stări de lucruri (nu am vrut să spun luptă, demers… pentru că acestea sunt doar reacții la o stare de fapt).
Volumul conține 23 de texte, de eseuri, multe dintre ele având la mijloc experiențele personale, dar și preocupări sau studii pe care le-au derulat și le derulează autoarele care semnează aceste texte. Sunt atinse multe paliere și fațete care se văd, se știu sau pe care de cele mai multe ori refuzăm sau neglijăm să le vedem când vine vorba despre problematica discriminării, agresiunii, marginalizării, inegalității. Am să punctez doar câteva texte. Dar toate celelalte din volum aduc câte o bucățică de imagine ce formează la final un puzzle menit să trezească un pic acea amorțeală despre care spuneam mai sus. Textul doamnei Ema Prisca, care tratează manifestările din domeniul publicității, conține un pasaj de jumătate de pagină care adună la un loc un puternic ”repertoriu” de abuzuri pentru o aspirantă în publicitate. Cred că m-am oprit de câteva ori pe parcursul lecturării lui…
Eseul doamnei Camelia Proca a conținut, în perspectiva mea, cele mai puternice trei exemple și experiențe personale din întreg volumul. Atât din prisma faptului că ele au putut fi scrise și expuse public, dar și pentru că s-au întâmplat în spații la care nu te aștepți și mai ales că au implicat persoane care în mod normal trebuiau să lucreze împreună pentru reducerea unui fenomen atât de dăunător. Eseul doamnei Elena Brodeală aduce și un exemplu de așa da, sau mai bine-zis de normalitate, prin experiențele și descrierea situației din țările nordice. Textul doamnei Silvia Burcea aduce poate cel mai trist tablou. El subliniază consecințele care se văd în statisticile referitoare la mamele adolescente din România.
M-am întins mult. Nu m-am așteptat să mă prindă atât de mult volumul. Credeam poate că voi citi despre lucruri pe care cu siguranță le știu, dar tratate din altă perspectivă… nu a fost așa. Vă recomand cartea.
Cum am devenit feministă is a compelling anthology that showcases personal narratives from academics, activists, and thinkers who trace the diverse paths they took toward embracing feminism in Romania. Through intimate reflections, each contributor illuminates the specific experiences—whether rooted in family history, education, activism, or unexpected challenges—that shaped their feminist consciousness. This deeply personal approach renders the book not just an academic exercise but a relatable tapestry of voices that speak to the fluid, multifaceted nature of feminist identity.
At the same time, the anthology underscores the ways in which feminist thought intersects with broader social and political contexts, revealing the hurdles these authors faced while challenging gender norms. The editors, Ionela Băluță and Emanuela Ignăţoiu-Sora, have curated a collection that balances introspective storytelling with critical insight, inviting readers to question prevailing cultural assumptions about women’s roles. Whether one is familiar with feminist theory or simply curious about personal journeys of empowerment, Cum am devenit feministă offers a vibrant, honest, and necessary perspective on the evolving feminist landscape in Romania.
A minor shortcoming, however, is that the collection focuses predominantly on contributors already active within academic or activist circles, which can leave out voices from more marginalized or less formally recognized backgrounds. While the anthology emphasizes the importance of personal experiences, its emphasis on established feminist figures means that certain nuanced perspectives—especially from communities that may not self-identify openly as feminist—remain underrepresented. This does not detract from the book’s overall impact, but it does suggest that future projects might broaden the scope of contributors to capture an even richer diversity of feminist journeys.
Cum am devenit feministă este o colecție profund personală de texte. Ca bărbat, știu că perspectiva mea e inevitabil indirectă, dar am găsit aici un mozaic emoționant de lupte, revelații și transformări.
Cel mai mult m-a impresionat onestitatea intelectuală a autoarelor, care scriu despre durere, contradicții și descoperiri, iar textele provoacă empatie, reflecție și furie.
O pespectiva de clasă lipsește în mare parte. Posibil nu din neglijență, ci ca o reflexie automata a tăcerii societății față de acest subiect. Accentul cade pe trăiri individuale și pe parcursuri personale, mai degrabă decât pe acțiune colectivă sau schimbare structurală.
Aceasta este o carte importantă. Nu oferă răspunsuri definitive, dar deschide conversațiile necesare într-un context unde feminismul este adesea greșit înțeles sau respins. Și, cel mai important, ne invită să ascultăm cu mai multă atenție.
"Cum am devenit feministă" antologie de Ionela Băluță și Emanuela Ignatoiu -Sora care ce a apărut la Editura Nemira in colecția "n'autor" și în luna martie declar că sunt o feministă. Antologia cuprinde 23 de texte care abordează feminismul contemporan și actualitatea necesității acestuia. Cartea prezintă aceste povesti de viață atât profesionale cât și personale, povesti de formare, de conștientizare, de solidaritate. Chiar dacă cartea prezinta povesti contemporane să nu uitam importanta femeii de a lungul vremii și câte femei nu au ajuns să facă remarcate in istorie prin acțiunile lor. Aceasta antologia doresc autoarele să contribui la o producere de cunoaștere feminista și ajute la sporirea solidarității feministe.
Cum am devenit feministă începe cu promisiunea explicită că va fi pe înțelesul tuturor dar limbajul este foarte greoi, avem exemple pe fiecare pagină de limbă de lemn (feminism intersecțional, violență epistemică etc.) a jargonului woke. Lucru incredibil ținând cont de faptul că majoritatea autoarelor sunt angajate în universități de stat ceea ce implică faptul că se îndeletnicesc cu vorbitul cu studenții cu scopul de a le transmite informații. Trecând de aparenta incapacitate a unei exprimări normale, naturale apar numeroase aspecte de fond discutabile critic însă aleg să mă autocenzurez din motive evidente, acesta nefiind un spațiu sigur. Oricum, ideile exprimate sunt clișee reciclate, neoriginale.
O carte pe care consider că ar trebui să o citească toată lumea. Am rezonat cu unele dintre experiențele și motivele venite să răspundă la întrebarea: "Cum am devenit feminista?". Unele dintre răspunsuri sau aspecte au reprezentat lucruri la care nu m-am gândit inițial niciodată, însă mă bucur că am avut ocazia să le aflu și să descopăr astfel noi perspective.
o antologie super necesară pentru contextul actual și (aș spune: mai ales) pentru generațiile care se dezvoltă acum (și) sub influența unor personaje toxice din pop culture (subiect prezent și în interiorul textelor). reprezintă totodată o foarte bună “fișă bibliografică” de surse utile pentru a merge pe urmele feminismului teoretic prin intermediul lecturilor menționate de autoare.