What do you think?
Rate this book
Diana cu Vanilie
Cartea de față este dedicată Dianei Sorescu (1987-2013), o talentată jurnalistă, plecată dintre noi prea devreme, la doar 26 de ani. Nu puțini au fost cei profund impresionați de destinul ei tragic, atât apropiați, cât și cei care nu o cunoșteau, dar care au auzit de povestea ei. Cu o experiență de 7 ani în domeniu, Diana a debutat în lumea presei încă din adolescență, știind că acesta este drumul pe care vrea să-l urmeze.
De-a lungul timpului, ea a lucrat la diferite publicații din presa scrisă sau online precum Unica, Tonica, Miresici, www.feminis.ro, www.divahair.ro, dar și în cadrul posturilor Pro Tv și Antena 3. Ea era cunoscută de cititori și prieteni drept Diana cu Vanilie, numele sub care scria, cu vervă și franchețe, un blog despre oameni și viață, despre lumea din jurul ei. Această carte reunește gândurile împărtășite de Diana cu Vanilie pe blogul ei, grupate în trei capitole ,,Începuturi”, ,,Oameni” și ,,Nebuloase”, precum și 18 poezii ale autoarei.
„Scriu aceste rânduri într-un avion, înainte de decolare, între două drumuri. Cam așa e mereu viața mea. Și mă gândesc adesea, înainte să urc printre nori, că orice astfel de moment e un exercițiu, o frântură din drumul pe care îl voi face odată, ca orice om, către cer, fără bilet de întoarcere. Nu e nimic dramatic sau trist în acest sentiment. Poate să pară ciudat, dar nici un pic de teamă nu mă încearcă atunci când știu că va veni momentul să mă înalț. Să întâlnesc acolo oameni ce mi-au zâmbit odată, aici, pe pământ, și care sunt Îngeri de-o vreme. Ca și mama mea odinioară, Diana și-a luat zborul lăsând în urmă zâmbet de femeie tânără, licărire de talent, inspirație și ceva în plus: mireasmă de vanilie.
Ea nu a plecat de tot. Versurile ei îi trădează prezența suavă printre noi. Le voi așeza cuminte pe noptiera mea, revenind la ele de câte ori valul vieții mă face să uit ce înseamnă a trăi frumos, atât cât ți-e dat. Ce înseamnă feminitate. Mulțumesc, Diana, draga mea dragă!” Andreea Marin
De-a lungul timpului, ea a lucrat la diferite publicații din presa scrisă sau online precum Unica, Tonica, Miresici, www.feminis.ro, www.divahair.ro, dar și în cadrul posturilor Pro Tv și Antena 3. Ea era cunoscută de cititori și prieteni drept Diana cu Vanilie, numele sub care scria, cu vervă și franchețe, un blog despre oameni și viață, despre lumea din jurul ei. Această carte reunește gândurile împărtășite de Diana cu Vanilie pe blogul ei, grupate în trei capitole ,,Începuturi”, ,,Oameni” și ,,Nebuloase”, precum și 18 poezii ale autoarei.
„Scriu aceste rânduri într-un avion, înainte de decolare, între două drumuri. Cam așa e mereu viața mea. Și mă gândesc adesea, înainte să urc printre nori, că orice astfel de moment e un exercițiu, o frântură din drumul pe care îl voi face odată, ca orice om, către cer, fără bilet de întoarcere. Nu e nimic dramatic sau trist în acest sentiment. Poate să pară ciudat, dar nici un pic de teamă nu mă încearcă atunci când știu că va veni momentul să mă înalț. Să întâlnesc acolo oameni ce mi-au zâmbit odată, aici, pe pământ, și care sunt Îngeri de-o vreme. Ca și mama mea odinioară, Diana și-a luat zborul lăsând în urmă zâmbet de femeie tânără, licărire de talent, inspirație și ceva în plus: mireasmă de vanilie.
Ea nu a plecat de tot. Versurile ei îi trădează prezența suavă printre noi. Le voi așeza cuminte pe noptiera mea, revenind la ele de câte ori valul vieții mă face să uit ce înseamnă a trăi frumos, atât cât ți-e dat. Ce înseamnă feminitate. Mulțumesc, Diana, draga mea dragă!” Andreea Marin
176 pages, Paperback
First published May 26, 2014
11 people are currently reading
232 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 38 reviews
February 20, 2018
Book review:
Diana cu vanilie nu este scriitoare. Cartea e o antologie de articole culese de pe blog, care din punctul meu de vedere, acolo ar fi trebuit să rămână.
Multe pasaje unde se contrazice ea cu ea. Truisme. Fraze gen "femeile în ziua de azi nu pot rămâne însărcinate pentru că copiii nu vor să vină pe lumea aceasta crudă bla bla bla". Că depresia nu se tratează medicamentos şi la psiholog, ci cu post/rugăciune. Că femeile sunt puternice şi nu au nevoie de un iubi. Că ea e foarte bine crescută şi că e tolerantă (dar urăşte oamenii nu ştii cum şi țiganii). Câteva încercări de a a scrie o poveste de dragoste, unde femeia fatală întâlneşte bărbatul iubit şi perfect, dar se desparte de acesta pentru că are sărutul "otrăvit", apoi boceşte că-l vede fericit cu alta.
Poeziile de la sfârşit nu mi-au trezit nicio emoție, nu exprimă nimic.
Cred că Diana este atât de apreciată doar pentru că nu mai este, nu pentru că ar fi o scriitoare talentată. Nu mi se pare o femeie matură, ci o adolescentă care se crede mai bună şi mai deşteaptă decât colegele ei.
O bloggeriță alături de care să îți petreci o pauză de țigară, da. Dar nu o scriitoare.
Diana cu vanilie nu este scriitoare. Cartea e o antologie de articole culese de pe blog, care din punctul meu de vedere, acolo ar fi trebuit să rămână.
Multe pasaje unde se contrazice ea cu ea. Truisme. Fraze gen "femeile în ziua de azi nu pot rămâne însărcinate pentru că copiii nu vor să vină pe lumea aceasta crudă bla bla bla". Că depresia nu se tratează medicamentos şi la psiholog, ci cu post/rugăciune. Că femeile sunt puternice şi nu au nevoie de un iubi. Că ea e foarte bine crescută şi că e tolerantă (dar urăşte oamenii nu ştii cum şi țiganii). Câteva încercări de a a scrie o poveste de dragoste, unde femeia fatală întâlneşte bărbatul iubit şi perfect, dar se desparte de acesta pentru că are sărutul "otrăvit", apoi boceşte că-l vede fericit cu alta.
Poeziile de la sfârşit nu mi-au trezit nicio emoție, nu exprimă nimic.
Cred că Diana este atât de apreciată doar pentru că nu mai este, nu pentru că ar fi o scriitoare talentată. Nu mi se pare o femeie matură, ci o adolescentă care se crede mai bună şi mai deşteaptă decât colegele ei.
O bloggeriță alături de care să îți petreci o pauză de țigară, da. Dar nu o scriitoare.
November 26, 2015
În momentul în care am câştigat pe blog-ul Ralucăi (mulţumesc mult!) cartea Diana cu vanilie de Diana Sorescu am fost foarte bucuroasă şi am simţit că aveam să primesc o carte interesantă pentru lecturat. Pot spune cu sinceritate că nu m-am înşelat!
Am citit această carte de-a lungul mai multor zile (cu toate că se putea citi şi într-o singură zi) şi speram să nu se mai termine. Cartea a fost cu adevărat minunată şi m-a atins într-un fel în care nu au mai făcut-o alte cărţi. Aceasta este structurată în patru părţi, trei dintre acestea cuprinzând postări de pe blog-ul autoarei iar ultima parte cuprinde câteva poezii.
Primele trei părţi au fost cele care m-au impresionat cel mai mult şi am regăsit atât de multe adevăruri în vorbele pe care Diana le-a scris odată pe blog-ul său (în cazul în care nu ştiaţi, aceasta nu mai este printre noi). Autoarea surprinde foarte bine cât de încâlcite sunt sentimentele şi vieţile oamenilor, cât de repede ne putem pierde în iubiri fără sens şi cât de uşor putem fi răniţi de cei din jur care se prefac că sunt prietenii noştri.
Dacă doriţi să vă regăsiţi în vorbele Dianei şi să învăţaţi anumite lucruri vă recomand să citiţi această carte. :) Aflaţi mai multe despre ceea ce înseamnă să fi un om înconjurat de oameni.
Citate:
Am citit această carte de-a lungul mai multor zile (cu toate că se putea citi şi într-o singură zi) şi speram să nu se mai termine. Cartea a fost cu adevărat minunată şi m-a atins într-un fel în care nu au mai făcut-o alte cărţi. Aceasta este structurată în patru părţi, trei dintre acestea cuprinzând postări de pe blog-ul autoarei iar ultima parte cuprinde câteva poezii.
Primele trei părţi au fost cele care m-au impresionat cel mai mult şi am regăsit atât de multe adevăruri în vorbele pe care Diana le-a scris odată pe blog-ul său (în cazul în care nu ştiaţi, aceasta nu mai este printre noi). Autoarea surprinde foarte bine cât de încâlcite sunt sentimentele şi vieţile oamenilor, cât de repede ne putem pierde în iubiri fără sens şi cât de uşor putem fi răniţi de cei din jur care se prefac că sunt prietenii noştri.
Dacă doriţi să vă regăsiţi în vorbele Dianei şi să învăţaţi anumite lucruri vă recomand să citiţi această carte. :) Aflaţi mai multe despre ceea ce înseamnă să fi un om înconjurat de oameni.
Citate:
"Eşti cee ce eşti în secunda asta datorită alegerilor pe care le-ai făcut în viaţă. Alegeri responsabile, mature, asumate, calculate şi drepte, alteor copilăreşti, impulsive, nebuneşti, greşite, idioate, fără cap. Dar toate sunt ale tale. Şi în momentul în care vei învăţa să le accepţi, o să te iubeşti. Şi nu o să ai regrete."
"E o afacere mai bună. Te măriţi când găseşti bărbatul potrivit, când iubeşti matur şi profund, nu frugal. Când simţi că Dumnezeu şi-a pus mâna pe creştetele voastre şi v-a legat. Nu când simţi fluturi şi bezele, ca o adolescentă disperată."
September 6, 2015
E greu tare s-o judeci ca pe o carte când citești niște postări de pe un blog. Certitudinea mea e doar că Diana, plecată prea devreme, ar fi scris o carte care se putea să-mi fi plăcut, dar volumul ăsta nu m-a dat pe spate. L-am citit în vreo două nopți, pe telefon. Au fost texte care m-au făcut să zâmbesc, dar și texte care mi-au arătat o tipă puțin cam frustrată care servește scuza că "toţi bărbaţii e porci". Poeziile de la final nu mi-au plăcut absolut deloc.
November 8, 2015
Demult am vrut sa citesc aceasta carte, întâlneam mereu citate atât de frumoase, încât mi-am dorit cu orice preț sa o citesc. M-am întristat puțin, nu ma așteptam sa fie așa... In aceasta carte dedicată Dianei nu este nimic altceva decât scrierile ei de pe blog + câteva poezii, un fel de jurnal virtual in care își spunea deschis orice frustrare. Sunt texte care te fac sa zambesti, texte reale. E imposibil sa nu te regăsești in aceste vorbe. Surprinde foarte bine adevarul vieții, cât de ușor putem fi răniți de cei din jur, care se prefac ca sunt prietenii noștri. Nu pot sa spun nimic altceva decât sa "dai si tu un ochi" peste aceasta carte, sa o cunosti si tu pe Diana, care nu mai e lângă noi.
June 19, 2014
"Ai oglindă în casă? D-aia mare, să te vezi plan întreg? Sigur ai. Stai 5 minute în faţa oglinzii şi uită-te atent la tine. Eşti o sumă. Suma alegerilor tale. (...)
Eşti ceea ce eşti în secunda asta datorită alegerilor pe care le-ai făcut în viaţă. Alegeri responsabile, mature, asumate, calculate şi drepte, alteori copilăreşti, impulsive, nebuneşti, greşite, idioate, fără cap. Dar toate sunt ale tale. Şi în momentul în care vei învăţa să le accepţi, o să te iubeşti. Şi nu o să ai regrete."
"Sunt curioasă...tu ai simţit vreodată că te scurgi în braţele cuiva? Că aerul dintre voi se striveşte, că pulsul duduie şi-l auzi ca la Ipod?
Eu da."
Eşti ceea ce eşti în secunda asta datorită alegerilor pe care le-ai făcut în viaţă. Alegeri responsabile, mature, asumate, calculate şi drepte, alteori copilăreşti, impulsive, nebuneşti, greşite, idioate, fără cap. Dar toate sunt ale tale. Şi în momentul în care vei învăţa să le accepţi, o să te iubeşti. Şi nu o să ai regrete."
"Sunt curioasă...tu ai simţit vreodată că te scurgi în braţele cuiva? Că aerul dintre voi se striveşte, că pulsul duduie şi-l auzi ca la Ipod?
Eu da."
June 23, 2016
Tare amuzanta si realista a mai fost Diana asta, care mai mirosea si a vanilie.
October 7, 2016
Changed my mind. I will give it a rating. I really liked this book. Beautifully written.
Nu cred ca as putea sa dau un rating cartii. De aceea o sa ramana fara.
Este o culegere de viata, as spune, o carte pe care as rasfoi-o cand vreau ceva vesel sau doar sa stiu ca nu sunt singura care gandeste asa. Sunt scrierile unei persoane care doar isi spunea parerea, care incerca sa schimbe viziuni prin exemple simple, care incerca sa faca lumea mai buna. Nu asta ne dorim toti?
Eu recomand cartea,pentru textele simple si sinceritatea Dianei. Daca nu sunteti convinsi aruncati macar un ochi pe blogul Dianei, pe care puteti citi aceste texte frumose.
Nu cred ca as putea sa dau un rating cartii. De aceea o sa ramana fara.
Este o culegere de viata, as spune, o carte pe care as rasfoi-o cand vreau ceva vesel sau doar sa stiu ca nu sunt singura care gandeste asa. Sunt scrierile unei persoane care doar isi spunea parerea, care incerca sa schimbe viziuni prin exemple simple, care incerca sa faca lumea mai buna. Nu asta ne dorim toti?
Eu recomand cartea,pentru textele simple si sinceritatea Dianei. Daca nu sunteti convinsi aruncati macar un ochi pe blogul Dianei, pe care puteti citi aceste texte frumose.
January 7, 2018
"Eşti ceea ce eşti în secunda asta datorită alegerilor pe care le-ai făcut în viaţă. Alegeri responsabile, mature, asumate, calculate şi drepte, alteor copilăreşti, impulsive, nebuneşti, greşite, idioate, fără cap. Dar toate sunt ale tale. Şi în momentul în care vei învăţa să le accepţi, o să te iubeşti. Şi nu o să ai regrete."
Culori din sufletul unui om frumos. Fragmente de viață despre toate și, totodată, despre nimic anume. Despre dorințe, împliniri și bucăți de fericire, dar și despre regrete, eșecuri și tristețe. Despre iubire și abandon. Despre prietenie și familie. E despre cine am fost și despre cine ne-am dori să fim. E despre cine nu suntem și despre cine suntem acum. Temeri, riscuri și neputință. Curaj, încredere și speranță. Măști, minciuni și jumătăți de adevăr. Trecut, prezent și viitor. Suflete pierdute și (re)găsire. Despre ei. Despre noi. Despre oameni.
Culori din sufletul unui om frumos. Fragmente de viață despre toate și, totodată, despre nimic anume. Despre dorințe, împliniri și bucăți de fericire, dar și despre regrete, eșecuri și tristețe. Despre iubire și abandon. Despre prietenie și familie. E despre cine am fost și despre cine ne-am dori să fim. E despre cine nu suntem și despre cine suntem acum. Temeri, riscuri și neputință. Curaj, încredere și speranță. Măști, minciuni și jumătăți de adevăr. Trecut, prezent și viitor. Suflete pierdute și (re)găsire. Despre ei. Despre noi. Despre oameni.
November 4, 2018
Am citit aceasta carte cand lucram la BookCity.
Autoarea nu mai este, insa tot ceea ce a publicat aceasta pe blogul pe care il detinea a fost transpus in aceasta carte. Diana era o persoana interesanta si am observat ca trecea prin greutati. Se observa o tensiune in articolele ei pe masura ce ma apropiam de finalul cartii. Mi-ar fi placut sa o fi cunoscut personal.
4 stelute.
Autoarea nu mai este, insa tot ceea ce a publicat aceasta pe blogul pe care il detinea a fost transpus in aceasta carte. Diana era o persoana interesanta si am observat ca trecea prin greutati. Se observa o tensiune in articolele ei pe masura ce ma apropiam de finalul cartii. Mi-ar fi placut sa o fi cunoscut personal.
4 stelute.
August 15, 2016
"Inveti ca nimic nu e pentru totdeauna si ca viata are prostul obicei sa faca surprize: uneori de vis, alteori de cosmar.
Inveti ca oricat ai invata, inca nu ai invatat nimic."
Inveti ca oricat ai invata, inca nu ai invatat nimic."
April 26, 2019
Citind cartea e ca si cum nu am citi jurnalul unei prietene, ci exact ca si cum am sta de vorba cu ea, ca si cum ne-ar impartasi din experienta ei. Situatiile despre care scrie sunt situatii n care ajungem cu totii. Are observatii intuitive de psihologia relatiilor de dragoste sau de prietenie, si in acelasi timp este o persoana placuta, pe alocuri lirica, pe alocuri serioasa, pe alocuri glumeata.
Citate:
“Mi-e frica de inaltime si tocmai d-aia ador sa zbor cu avionul.” (p. 19)
“E un spatiu atemporal, o lume intima, la care te intorci doar pentru ca vrei. […] Blogul meu e despre viata, cu sinceritate.” (p. 27)
“Intotdeauna am fost un bun psiholog pentru prietenii mei. […] Si asta nu pentru ca am citit eu carti de specialitate, ci pentru ca ma implic in povestile lor […]” (p. 124)
Citate:
“Mi-e frica de inaltime si tocmai d-aia ador sa zbor cu avionul.” (p. 19)
“E un spatiu atemporal, o lume intima, la care te intorci doar pentru ca vrei. […] Blogul meu e despre viata, cu sinceritate.” (p. 27)
“Intotdeauna am fost un bun psiholog pentru prietenii mei. […] Si asta nu pentru ca am citit eu carti de specialitate, ci pentru ca ma implic in povestile lor […]” (p. 124)
July 20, 2019
Am început cartea în luna ianuarie. Acum suntem în luna iulie...
Începutul a fost greu, recunosc că nu m-a prins deloc cartea. Nu am înțeles ce-i cu aceste articole dintr-un blog puse într-o carte... Dar azi dimineață m-am trezit la 06.00 cu chef să o termin. Nu știu de ce. Pur și simplu. Și am citit-o pe nerăsuflate!
Unele articole au devenit o lecție, altele m-au lăsat rece, dar mi-au plăcut. Sâmbătă dimineața la șase mi-au plăcut!
Am rămas cu un sentiment de regret că un suflet așa frumos a plecat atât de devreme dintre noi...
Începutul a fost greu, recunosc că nu m-a prins deloc cartea. Nu am înțeles ce-i cu aceste articole dintr-un blog puse într-o carte... Dar azi dimineață m-am trezit la 06.00 cu chef să o termin. Nu știu de ce. Pur și simplu. Și am citit-o pe nerăsuflate!
Unele articole au devenit o lecție, altele m-au lăsat rece, dar mi-au plăcut. Sâmbătă dimineața la șase mi-au plăcut!
Am rămas cu un sentiment de regret că un suflet așa frumos a plecat atât de devreme dintre noi...
December 8, 2017
This is that kind of book that you read at the end of a full day, when you’re too tired to really put your mind on it. In fact, it is not a real book, but some thoughts that the author posted on her blog. It put a smile on my face, I liked it.
*if you are looking for a similar book, but much much better, try reading “Femeile vin de pe Venus, bărbații vin de la băut”. Man, I laughed hard with this one!
*if you are looking for a similar book, but much much better, try reading “Femeile vin de pe Venus, bărbații vin de la băut”. Man, I laughed hard with this one!
May 4, 2019
Diana cu vanilie-Diana Sorescu
Este genul de carte pe care-l recomand celor pesimiști,triști...este o gură de apă rece,de trezire la realitate...
Citind-o nu ai cum sa nu găsești fragmente in care sa te identifici cu ea,nu as sti cum sa descriu mai bine aceasta carte,de aceea am optat sa pun fragmente:
"2012 un an al minunilor,un an in care Dumnezeu m-a îmbrățișat cu dragoste,dar m-a si urechea de vreo 2x ,părintește,, anul in care am inteles ca unii oameni au plecat din viata ta ca sa lase locul altora care îl merită cu adevărat.Am invatat ca nici un vis nu e prea îndrăzneț,ca tot ce iti doresti se poate împlini.......................................................................................................................................................
am invatat ca prietenii adevărați rămân,chiar dacă locuiesc în cealalt capat al lumii( te contrazic ,aici).Si ca unii nu au fost niciodată. Mi-am dat seama ca si oamenii bogați plâng,iar fericirea nu are nicio legătură cu milioanele de euro din conturi......
În 2012 am invatat ca dragostea nu se povestește,se trăiește.
Sunt zile în care ma intreb de ce oamenii au uitat sa fie oameni, de ce "prieten" a devenit doar un cuvânt din Dex.Si mai sunt zile ca cea de azi,cand ma bucur.
Mo(un robotel) Mie nu mi-i ciuda că-s eu supărat,mie mi-i ciuda ca- s alții fericiti
Cand iubesti asa mult femeia de lângă tine,de ce n ai ma tupeu sa-i tii piept lui ₩@!@ ființei suave care te!a zamislit.
Suntem răi.O,da! Noi,oamenii, suntem răi,foarte răi, ai naibii de răi....Am fost rea si sunt.Raspund cu aceasi moneda pentru ca ,din pacate,inca nu sunt suficient de înțeleaptă,inițiată,iubitoare de oameni si ascuktatoare de Dumnezeu sa părea un pumn cu un zambet.
În concluzie,fetele bune ajung in Rai,fetemle rele ajung unde vor ele.
Ne schimbam.Ne transformam.Ne metamorfozam. Orice eveniment,fericit sau dureros,își lasă amprenta iremediabil asupra ființei noastre.Suntem un aluat frământat de mâinile vieții.
Mi-e milă de copiii noștri.Ai tai,ai voștri,ai mei,nennascuti inca.Mi-e milă pentru ca vor crește intr o lume turbată,o lume alterată si periculoasă,plină de oameni prefăcut ,obraznici ,fără scrupule. Ei vor fi obligați intai sa învețe să supraviețuiască, ca apoi să-și permită luxul sa trăiască.
Prietenul e un fel de Moș Crăciun:e fain sa crezi in el,dar....nu exista.
Mi-au placut si doua dintre poeziile ei...
Consider că a fost,este o femeie/față puternică,matură, o adevărată luptătoare, ce doar a pierdut o lupta cu viata ,pentru a câștiga Împărăția Cerurilor.
Este genul de carte pe care-l recomand celor pesimiști,triști...este o gură de apă rece,de trezire la realitate...
Citind-o nu ai cum sa nu găsești fragmente in care sa te identifici cu ea,nu as sti cum sa descriu mai bine aceasta carte,de aceea am optat sa pun fragmente:
"2012 un an al minunilor,un an in care Dumnezeu m-a îmbrățișat cu dragoste,dar m-a si urechea de vreo 2x ,părintește,, anul in care am inteles ca unii oameni au plecat din viata ta ca sa lase locul altora care îl merită cu adevărat.Am invatat ca nici un vis nu e prea îndrăzneț,ca tot ce iti doresti se poate împlini.......................................................................................................................................................
am invatat ca prietenii adevărați rămân,chiar dacă locuiesc în cealalt capat al lumii( te contrazic ,aici).Si ca unii nu au fost niciodată. Mi-am dat seama ca si oamenii bogați plâng,iar fericirea nu are nicio legătură cu milioanele de euro din conturi......
În 2012 am invatat ca dragostea nu se povestește,se trăiește.
Sunt zile în care ma intreb de ce oamenii au uitat sa fie oameni, de ce "prieten" a devenit doar un cuvânt din Dex.Si mai sunt zile ca cea de azi,cand ma bucur.
Mo(un robotel) Mie nu mi-i ciuda că-s eu supărat,mie mi-i ciuda ca- s alții fericiti
Cand iubesti asa mult femeia de lângă tine,de ce n ai ma tupeu sa-i tii piept lui ₩@!@ ființei suave care te!a zamislit.
Suntem răi.O,da! Noi,oamenii, suntem răi,foarte răi, ai naibii de răi....Am fost rea si sunt.Raspund cu aceasi moneda pentru ca ,din pacate,inca nu sunt suficient de înțeleaptă,inițiată,iubitoare de oameni si ascuktatoare de Dumnezeu sa părea un pumn cu un zambet.
În concluzie,fetele bune ajung in Rai,fetemle rele ajung unde vor ele.
Ne schimbam.Ne transformam.Ne metamorfozam. Orice eveniment,fericit sau dureros,își lasă amprenta iremediabil asupra ființei noastre.Suntem un aluat frământat de mâinile vieții.
Mi-e milă de copiii noștri.Ai tai,ai voștri,ai mei,nennascuti inca.Mi-e milă pentru ca vor crește intr o lume turbată,o lume alterată si periculoasă,plină de oameni prefăcut ,obraznici ,fără scrupule. Ei vor fi obligați intai sa învețe să supraviețuiască, ca apoi să-și permită luxul sa trăiască.
Prietenul e un fel de Moș Crăciun:e fain sa crezi in el,dar....nu exista.
Mi-au placut si doua dintre poeziile ei...
Consider că a fost,este o femeie/față puternică,matură, o adevărată luptătoare, ce doar a pierdut o lupta cu viata ,pentru a câștiga Împărăția Cerurilor.
June 7, 2021
* Am învățat că dragostea nu se povestește, se trăiește .
* Indiferent de cum ești, ce job ai, cum îl cheamă pe tac-tu, câți bani ai sau nu ai în cont, ce știi să faci, ce școli ai urmat, ești bârfit. E mult mai simplu să distrugi decât să construiești, să rănești un suflet decât să-l pansezi.
* Iubirea este o ciudățenie, e un caleidoscop cu un milion de fațete, poți să iubești într-un miliard de feluri. Iubești cu patimă, iubești sălbatic, iubești rațional, iubești monoton, nebun, fără explicație, inocent, murdar, ilegal, mai presus de cuvinte, mai prejos de reguli.
* Cred că iubirea e o tâmpenie leșinător de dulce și înfiorător de amară, în același timp.
* Fiecare despărțire e un dans macabru al iubirii.
* Înveți că in viața aste te poți baza întotdeauna pe Dumnezeu. Uneori pe tine. De prea puține ori pe alții. Înveți să nu mai crezi în ”Voi veni mâine cu siguranță” și nici în promisiuni. Înveți că ”te iubesc” e de tinichea când e prea ușor spus, de neprețuit când e șoptit după ani.
* Înveți că este un mozaic compus din alegerile și faptele tale, că ești sculptorul propriei tale ființe. Înveți că oamenii care vorbesc mult fac puțin, și că nu întotdeauna cuvintele lor au substanță.
* Indiferent de cum ești, ce job ai, cum îl cheamă pe tac-tu, câți bani ai sau nu ai în cont, ce știi să faci, ce școli ai urmat, ești bârfit. E mult mai simplu să distrugi decât să construiești, să rănești un suflet decât să-l pansezi.
* Iubirea este o ciudățenie, e un caleidoscop cu un milion de fațete, poți să iubești într-un miliard de feluri. Iubești cu patimă, iubești sălbatic, iubești rațional, iubești monoton, nebun, fără explicație, inocent, murdar, ilegal, mai presus de cuvinte, mai prejos de reguli.
* Cred că iubirea e o tâmpenie leșinător de dulce și înfiorător de amară, în același timp.
* Fiecare despărțire e un dans macabru al iubirii.
* Înveți că in viața aste te poți baza întotdeauna pe Dumnezeu. Uneori pe tine. De prea puține ori pe alții. Înveți să nu mai crezi în ”Voi veni mâine cu siguranță” și nici în promisiuni. Înveți că ”te iubesc” e de tinichea când e prea ușor spus, de neprețuit când e șoptit după ani.
* Înveți că este un mozaic compus din alegerile și faptele tale, că ești sculptorul propriei tale ființe. Înveți că oamenii care vorbesc mult fac puțin, și că nu întotdeauna cuvintele lor au substanță.
March 3, 2019
„Diana cu vanilie„ de Diana Sorescu mi-a picat în mâini acum ceva ani, după trecerea în neființă și mult prea devreme a autoarei. Aveam schița făcută imediat după lecturarea cărții însă o public abia acum pentru că simt că acum i-a venit vremea. Volumul este structurat în patru părți:
1. Începuturi.
2. Oameni.
3. Nebuloase.
4. Poezii.
Cartea mi-a fost recomandată, des, de persoane cu care nu mai sunt în contact acum. Îmi spuneau că mi s-ar potrivi pentru că și eu am un tip de scriere asemănător și că mi-ar plăcea. Și sunt momentele acelea în care ești tânăr și nesigur și nu vrei să superi pe nimeni și spui că o vei citi. Nici nu vrei să pleci la drum cu vreo idee creaţă, dar în același timp știi că e o carte publicată post-mortem și iar nu vrei să cazi în vreo dramă.
https://funions.ro/recenzii/diana-cu-...
1. Începuturi.
2. Oameni.
3. Nebuloase.
4. Poezii.
Cartea mi-a fost recomandată, des, de persoane cu care nu mai sunt în contact acum. Îmi spuneau că mi s-ar potrivi pentru că și eu am un tip de scriere asemănător și că mi-ar plăcea. Și sunt momentele acelea în care ești tânăr și nesigur și nu vrei să superi pe nimeni și spui că o vei citi. Nici nu vrei să pleci la drum cu vreo idee creaţă, dar în același timp știi că e o carte publicată post-mortem și iar nu vrei să cazi în vreo dramă.
https://funions.ro/recenzii/diana-cu-...
May 11, 2015
Am nevoie sa respir. Cred ca pur si simplu m-am blocat. Doar pentru un moment. Stai asa. Diana a fost un om minunat. Un jurnalist si un blogger extraordinar care a stiut sa atinga vietile oamenilor pentru care scria cu atata patos. Diana a fost si ramane intr-adevar un om...cu vanilie... Un om care a ramas prin cartea sa o adevarata devoratoare a vietii si a povestilor. Multumesc.
July 13, 2015
Am avut un zâmbet permanent pe tot parcursul lecturii. Chiar are aromă de vanilie, de oameni, de iubire, de prietenie, de tine, de mine, de noi, de ea.
December 22, 2021
Ganduri si impresii despre viata in general si cateva poezii - a fost o lectura usurica, dar nu impresionanta.
April 3, 2022
🌸Ultimul weekend din luna martie mi l-am petrecut în compania unei cărți aparte, descoperită prin intermediul unui articol postat pe o rețea de socializare. Cartea despre care vreau să vă vorbesc are titlul „Diana cu vanilie” și este scrisă de regretata jurnalistă Diana Sorescu.
🌸Am zis că este aparte, deoarece cuprinde patru părți. Primele trei, și cele mai spumoase de altfel, sunt alcătuite din articole de pe blogul autoarei. (Pentru cei care nu știu, blogul poartă același nume cu titlul cărții). În ele, am găsit elementele pe care mi le doream de la o altfel de carte: naturalețe, simplitate și sinceritate.
🌸Fiind vorba despre un blog personal, am descoperit-o pe Diana, omul din spatele misiunii de jurnalist. Scria despre orice (temele sale acoperind diverse aspecte, precum iubirea, prietenia, relațiile cu oamenii din jurul nostru, bunătate), indiferent de prejudecățile pe care le stârneau articolele sale. Nu vreau să vă dau spoiler, dar o să râdeți mult la unele dintre ele. Limbajul pe care l-a folosit a fost cel comun, fără expresii pompoase și fără vreo exprimare din care nu înțelegi nimic. Drept urmare, lectura a mers destul de repede, reușind să termin cartea în câteva ore.
🌸Ce nu mi-a plăcut și ce nu am înțeles a fost ultima parte a cărții, adică cele 18 poezii. Nu sunt eu mare fană a acestei categorii (cam 5-6 cărți de acest gen citesc pe an), dar cu acestea nu am putut să mă împac. Nu m-au făcut să simt nimic și le-am simțit doar de umplutură. Aș fi preferat să fie înlocuite cu altceva.. poate alte articole. Ar mai fi ridicat un pic nota. Dar așa, mai mult nu am putut oferi.
🌸Per total, o carte simplă, amuzantă pe alocuri, care te învață că viața e mai frumoasă atunci când îi adaugi și puțină vanilie.
🌸Am zis că este aparte, deoarece cuprinde patru părți. Primele trei, și cele mai spumoase de altfel, sunt alcătuite din articole de pe blogul autoarei. (Pentru cei care nu știu, blogul poartă același nume cu titlul cărții). În ele, am găsit elementele pe care mi le doream de la o altfel de carte: naturalețe, simplitate și sinceritate.
🌸Fiind vorba despre un blog personal, am descoperit-o pe Diana, omul din spatele misiunii de jurnalist. Scria despre orice (temele sale acoperind diverse aspecte, precum iubirea, prietenia, relațiile cu oamenii din jurul nostru, bunătate), indiferent de prejudecățile pe care le stârneau articolele sale. Nu vreau să vă dau spoiler, dar o să râdeți mult la unele dintre ele. Limbajul pe care l-a folosit a fost cel comun, fără expresii pompoase și fără vreo exprimare din care nu înțelegi nimic. Drept urmare, lectura a mers destul de repede, reușind să termin cartea în câteva ore.
🌸Ce nu mi-a plăcut și ce nu am înțeles a fost ultima parte a cărții, adică cele 18 poezii. Nu sunt eu mare fană a acestei categorii (cam 5-6 cărți de acest gen citesc pe an), dar cu acestea nu am putut să mă împac. Nu m-au făcut să simt nimic și le-am simțit doar de umplutură. Aș fi preferat să fie înlocuite cu altceva.. poate alte articole. Ar mai fi ridicat un pic nota. Dar așa, mai mult nu am putut oferi.
🌸Per total, o carte simplă, amuzantă pe alocuri, care te învață că viața e mai frumoasă atunci când îi adaugi și puțină vanilie.
November 19, 2019
Nu pot să-mi dau seama de ce ar da unii doar o stea acestei cărți. Din răutate, pesemne. Din invidie. Cea pe care Diana Sorescu o descria atît de bine în cartea ei (o descrisese atît de bine pe blogul ei). Nu i l-am urmărit, dar cred că toți cei care în perioada aceea (2008-2012, poate și mai devreme) aveau bloguri au trecut măcar 2-3 ori prin paginile ei. Scriitura ei mi se pare cunoscută, eu sigur am trecut pe acolo, sigur am auzit de Diana cu Vanilie. O fată care a fost și nu mai e, dar care a lăsat în urmă, pe lîngă mirosul suav de vanilie și o scriitură veselă, inteligentă, frămîntată de întrebările vîrstei fragede, un spirit frumos, luminos precum numele ei de familie, o fată normală cu aspirații și idealuri, în căutarea marii dragoste.
Nu știu ce s-a întîmplat cu ea, dar am simțit un junghi în inimă atunci cînd am aflat de moartea ei (oricum, mult mai tîrziu decît se întîmplase deja). Nu o cunoșteam, dar orice tînăr care scrie, orice fată frumoasă care scrie atît de bine și a cărei inteligență se stinge atît de repede, mi se pare o pierdrere pentru frumusețea și lumina acestei lumi. Știu însă că dacă ar fi trăit, ar fi continuat să facă și să scrie lucruri minunate, ar fi continuat să fie ceva sclipitor.
Îi contrazic pe toți cei care spun că aceasta nu e o carte. Ba da, e o carte. Sunt însemnări alese cu grijă, care conturează o personalitate, o stare de spirit. Fix așa cum sunt multe cărți.
Nu știu ce s-a întîmplat cu ea, dar am simțit un junghi în inimă atunci cînd am aflat de moartea ei (oricum, mult mai tîrziu decît se întîmplase deja). Nu o cunoșteam, dar orice tînăr care scrie, orice fată frumoasă care scrie atît de bine și a cărei inteligență se stinge atît de repede, mi se pare o pierdrere pentru frumusețea și lumina acestei lumi. Știu însă că dacă ar fi trăit, ar fi continuat să facă și să scrie lucruri minunate, ar fi continuat să fie ceva sclipitor.
Îi contrazic pe toți cei care spun că aceasta nu e o carte. Ba da, e o carte. Sunt însemnări alese cu grijă, care conturează o personalitate, o stare de spirit. Fix așa cum sunt multe cărți.
April 25, 2022
Singurul motiv pentru care am citit "cartea" asta e pentru ca venise intr-un set de carti si statea deja de ani de zile in biblioteca.
"Cartea" asta nu ar trebui sa existe in primul rand, e doar o adunatura de postari de pe blogul raposatei si e o risipa de hartie. Postarile de pe blog sunt efectiv penibile, postari tipice de "eu nu sunt ca restul fetelor alea pitipoance care umbla numai dupa obiecte de lux si barbati aratosi cu bani", iar in secunda urmatoare citesc despre ce chestie scumpa si-a cumparat si despre cum barbatul ideal trebuie sa iti lipeasca pe frigider doua bilete la Paris (sau Disneyland Paris, nici nu mai stiu ce era), cum ea e(a fost) asa de buna la suflet si empatica, dar in al doilea capitol suntem intampinati cu "Urasc tiganii" si cateva capitole mai tarziu cum lumea e asa de groteasca pentru ca exista oameni homosexuali si persoane care isi schimba sexul. Cel mai mult m-a enervat probabil minunata fraza "Inveti ca depresia se trateaza cu spovedanie si <>, nu cu Xanax si psiholog.
Vorba aia "de morti numai de bine", dar jur ca nu am efectiv nimic bun de zis de "cartea" . I-as dar -1 stea, dar goodreads ma obliga sa ii dau una din oficiu (dar e nemeritata)
"Cartea" asta nu ar trebui sa existe in primul rand, e doar o adunatura de postari de pe blogul raposatei si e o risipa de hartie. Postarile de pe blog sunt efectiv penibile, postari tipice de "eu nu sunt ca restul fetelor alea pitipoance care umbla numai dupa obiecte de lux si barbati aratosi cu bani", iar in secunda urmatoare citesc despre ce chestie scumpa si-a cumparat si despre cum barbatul ideal trebuie sa iti lipeasca pe frigider doua bilete la Paris (sau Disneyland Paris, nici nu mai stiu ce era), cum ea e(a fost) asa de buna la suflet si empatica, dar in al doilea capitol suntem intampinati cu "Urasc tiganii" si cateva capitole mai tarziu cum lumea e asa de groteasca pentru ca exista oameni homosexuali si persoane care isi schimba sexul. Cel mai mult m-a enervat probabil minunata fraza "Inveti ca depresia se trateaza cu spovedanie si <>, nu cu Xanax si psiholog.
Vorba aia "de morti numai de bine", dar jur ca nu am efectiv nimic bun de zis de "cartea" . I-as dar -1 stea, dar goodreads ma obliga sa ii dau una din oficiu (dar e nemeritata)
April 30, 2021
M-am ferit multă vreme de această carte pentru că m-am gândit că nu poate fi mare lucru de capul ei... Totuși, curiozitatea a biruit și am ajuns să o citesc în câteva ore, pe nerăsuflate. Am avut senzația că discut cu o prietenă dragă.. M-am regăsit de multe ori și, la final, după ce am întors și ultima pagină virtuală, am rămas cu un gol.. E ciudat să cunoști un om, știind de la bun început că el nu mai trăiește...
Am simțit, pe parcurs, o simpatie din ce în ce mai mare pentru Diana. Și s-a dat o mini luptă între rațiunea mea (care știa că ea nu mai este) și sensibilitatea din mine (care se încăpățâna să vadă viața din spatele acelor cuvinte). Mi-a plăcut stilul ei, deși nu am rezonat chiar 100% cu tot ce a spus... Dar, per ansamblu, cartea a fost bună, scrisă din suflet, de o tânără cu multă personalitate și imaginație. Și, poate cel mai mult mi-a plăcut faptul că nu am descoperit-o doar pe ea, ci m-am regăsit de multe ori și pe mine (așa, ca un efect secundar). Poeziile mi-au plăcut în mod deosebit. Și, poate că voi reveni asupra lor și cu altă ocazie. Dacă mai rămâne timp..
Am simțit, pe parcurs, o simpatie din ce în ce mai mare pentru Diana. Și s-a dat o mini luptă între rațiunea mea (care știa că ea nu mai este) și sensibilitatea din mine (care se încăpățâna să vadă viața din spatele acelor cuvinte). Mi-a plăcut stilul ei, deși nu am rezonat chiar 100% cu tot ce a spus... Dar, per ansamblu, cartea a fost bună, scrisă din suflet, de o tânără cu multă personalitate și imaginație. Și, poate cel mai mult mi-a plăcut faptul că nu am descoperit-o doar pe ea, ci m-am regăsit de multe ori și pe mine (așa, ca un efect secundar). Poeziile mi-au plăcut în mod deosebit. Și, poate că voi reveni asupra lor și cu altă ocazie. Dacă mai rămâne timp..
May 25, 2017
O carte impresionantă! Într-un mod neobișnuit m-a făcut să am emoții, pozitive, pe alocuti stropi de melancolie, să cuprinzi un întreg univers în mod detașabil în câteva pagini îmbibate cu miros de cerneală, să depui suflet într-o carte, e un lucru destul de compicat, zic eu. Pot afirma cu nonșalanță că este o carte surprinzătoare, cu rânduri de mângâiere a sufletului și de răscolire a câtorva amintiri, ce e păstrăm cu fiecare într-o părticică din noi!
May 24, 2017
Diana cu vanilie te amuză, te ironizează, îţi frânge inima cu adevăruri crude pe care refuzi să le priveşti în faţă, îţi spune poveşti cu tâlc, îţi îndreaptă paşii atunci când deviezi pe nesimţite de la axă, îţi dă sfaturi, de fapt, nu sfaturi, ci păreri. Este ca acel prieten care nu vrea să fie un ghid pentru tine ci îţi dăruieşte o altă părere cu privire la problema ta.
October 12, 2023
Am citit cartea asta undeva prin 2015 . Am găsit-o rătăcită pe un raft într-o librărie . Era singură . M-am gândit să îi dau o șansă și am luat-o cu mine acasă . După primele pagini am avut piele de găină .
August 10, 2017
Mi-a placut foarte mult cartea. Este o carte usoara si draguta care poate fi citita intr-o singura zi.
April 6, 2020
Are un still aparte de a scrie...amuzant si fara filtre sau cuvinte pompoase. Pe scurt: o lectura usoara, tinand cont ca sunt articole de pe blogul ei.
March 15, 2020
..Diana Sorescu n-a murit. Ea traieste in biografii neterminate. Aripile pescarusilor planeaza desupra valurilor unei mari nemarginite. fluturii multicolori intuneca vara si un poet, profet al sperantei, anunta oamenilor ca au datoria sa ravneasca la tandrete, mangaiere, la iluzii si la nemurire. Diana traieste inca. Inima ei bate si vrea sa invinga tristetea pentru a iubi din nou, risipit si invins, iubind ploile si poetul care le canta, iubind nisipul pe care a mers cu talpile goale. Iubind pamantul care a invatat-o duiosia unor seri pline de amintiri si clipa plina de frumusete care a trecut."
Prof. Stefania Constantinescu
Prof. Stefania Constantinescu
Displaying 1 - 30 of 38 reviews