Scandal

by Tudor Teodorescu-Branişte

240 pages, Paperback

First published January 1, 1945

About the author

Jurnalist și un romancier afirmat în România interbelică.

Reviews

[Socrate · Rating 3 out of 5]

— Viaţa e ο bestie – zise Alexandru Dima, şeful opoziţiei, fost de trei ori prim-ministru, conducător sigur al guvernului ce urma să se formeze în toamnă. Spunând acestea, se ridică încet, cu gesturi involuntar leneşe, din jilţul de paie în care stătuse până atunci. Privi cerul înstelat: era o minunată noapte de august. Făcu câţiva paşi de-a lungul terasei. Din vilă venea zvon de glasuri; în hol invitaţii bârfeau, glumeau, râdeau. Departe, luminile cazinoului de la Mamaia punctau cu alb întunericul. Foşnetul monoton al mării, tălăzuirea neîntreruptă a valurilor se auzea limpede, Alexandru Dima purta cu vioiciune şi cu o rece eleganţă dominatoare cei aproape şaizeci de ani. Înalt, spătos, cu faţa rasă, cu nasul acvilin, cu bărbia proeminentă, avea ceva de vultur, de proconsul, de stăpânitor.
Se întoarse către prietenul său Virgil Cruceanu şi repetă apăsat:
— Viaţa e o bestie, ascultă-mă pe mine. După cum ştii, eu am trăit-o în toate felurile şi îi cunosc toate faţetele. Viaţa e crudă: te ia de guler şi te zvârle peste bord dacă nu ştii s-o îngenunchi tu mai înainte. Am să-ţi fac o mărturisire: aş vrea să fiu bun, milos, drept, dar viaţa nu-mi dă voie. Viaţa mă sileşte să fiu tocmai dimpotrivă… Înţelegi?
Virgil Cruceanu era singurul prieten adevărat al lui Alexandru Dima. Coleg de bancă, din primul an de şcoală până la doctoratul în Drept, luat la Paris, Cruceanu era unicul om despre care se spunea cu admiraţie şi cu invidie: „este în secretele Şefului”.
Dima era încredinţat că, pentru a conduce oamenii, trebuie să stea cât mai departe de ei. Intimitatea, ruinează prestigiul.