Prima revolutie industriala de la mijlocul secolului al XIX-lea consta, in opinia lui Anders, in emergenta principiului tehnic dupa care se ghideaza activitatea omului: a produce,cu ajutorul masinilor, alte masini sau piese tehnice. A doua revolutie industriala se petrece atunci cand omul devine un simplu mijloc sau instrument in producerea masinilor de catre masini. Iar a treia revolutie industriala, care marcheaza tendinta lumii de a se tehniciza si a tehnicii de a deveni lumea insasi, instaureaza posibilitatile tehnice ca imperative de realizare: ceea ce e posibil tehnic, e automat legitim si trebuie obligatoriu pus in practica. Din acest punct de vedere, exemplele lui Anders se refera la bomba atomica, inseminarea artificiala, clonajul,ingineriile umane de tot felul (biologice si genetice).
Günther Anders (born Günther Siegmund Stern) was a German philosopher, journalist, essayist and poet. He was trained in the phenomenological tradition, he developed a philosophical anthropology for the age of technology, focusing on such themes as the effects of mass media on our emotional and ethical existence, the illogic of religion, the nuclear threat, the Shoah, and the question of being a philosopher. In 1992, shortly before his death, Günther Anders was awarded the Sigmund Freud Prize.
E bună dar și hardcore în același timp. E densă în idei, limbaj complex, termeni ”tehnici” și se citește foarte greu, dar, în final, este rewarding. Tonul este grav și temele abordate nu sunt prea variate. Autorul se duce down the rabbit hole al efectelor industrializării asupra spiritului uman, de la alienare, confortare, modelarea omului prin consumul de produse, imagini, fantome ale realității, până la rușinea fața de propria creație (aparate etc.), dispariția oricărui principiu moral dintre produs și producție, și dilema morală a muncitorului de la care, pe de-o parte se așteaptă să fie co-făptaș sută la sută la locul muncii (indiferent de aspectul moral al acestuia) dar și ”el însuși”, ”nemedial”, adică moral în ”sfera din afara lumii întreprinderii” - deci o situație imposibilă.