What do you think?
Rate this book
Nordam 2190 #1
Sentient
Roman cu ilustrații de Alina Voinea, SENTIENT este un thriller SF alert, cu accente biopunk și cyberpunk, ce îmbină ritmul unui blockbuster cu o viziune distopică (și tulburător de actuală asupra viitorului). Tensiune la cote maxime, conspirații, IA-uri rebele și un univers în care însuși conceptul de umanitate își pierde contururile. SENTIENT (primul volum al seriei Nordam 2190) este disponibil pentru precomenzi cu reducere, autograf și semn de carte.
Într-o lume guvernată de o corporație militară care-și asigură controlul cu tehnologii avansate, căpitanul Rhad Wilder pune întrebările greșite la momentul nepotrivit. În deșerturile nemiloase ale Nordamului trăiesc triburi rebele, mașinării gânditoare se revoltă împotriva celor care i-au creat, iar un secret vechi de decenii amenință să răstoarne echilibrul întregii lumi. Alături de Sondra Warg, o femeie prinsă într-un joc de putere inegal și periculos, Rhad trebuie să aleagă între loialitate și trădare, între datorie și propriile convingeri. De ce parte a istoriei va lupta?
SENTIENT este un thriller distopic intens, cu accente biopunk și cyberpunk, unde fiecare decizie are consecințe. Într-o lume în care minciunile sunt lege, adevărul poate fi cea mai periculoasă armă.
Într-o lume guvernată de o corporație militară care-și asigură controlul cu tehnologii avansate, căpitanul Rhad Wilder pune întrebările greșite la momentul nepotrivit. În deșerturile nemiloase ale Nordamului trăiesc triburi rebele, mașinării gânditoare se revoltă împotriva celor care i-au creat, iar un secret vechi de decenii amenință să răstoarne echilibrul întregii lumi. Alături de Sondra Warg, o femeie prinsă într-un joc de putere inegal și periculos, Rhad trebuie să aleagă între loialitate și trădare, între datorie și propriile convingeri. De ce parte a istoriei va lupta?
SENTIENT este un thriller distopic intens, cu accente biopunk și cyberpunk, unde fiecare decizie are consecințe. Într-o lume în care minciunile sunt lege, adevărul poate fi cea mai periculoasă armă.
460 pages, Paperback
First published March 5, 2025
2 people are currently reading
27 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 13 of 13 reviews
May 16, 2025
Una dintre cele mai profesionist realizate cărți pe care le-am citit vreodată, de la copertă, ilustrații, detalii tehnice, măsura în care scenariile prezentate sunt plauzibile, world building, modul în care transmite autoarea informațiile către cititor, treptat, fără a-l îngropa în info dump, și așa mai departe. Pe parcursul lecturii m-am minunat constant de efortul necesar investit în documentare, scriere și editare, iar tot acest efort este regăsit în calitatea deosebită a cărții, de nivelul celor mai bune romane SF.
July 9, 2025
I came to Sentient with an insider’s intimacy: I know Alina personally. And in many ways, reading this book felt like slipping into one of our hours-long dialogues about the future of humanity in the age of AI and automation.
If you know Alina, you know her sharp wit and laser-like focus on the forces shaping our lives, whether we like it or not. And that’s exactly what Sentient wrestles with: What will our lives look like once the “culture of abundance”, that AI and automation promise, fully takes hold? Who gets to benefit and who even gets to participate? What are the ways to get ahead in such a world? This, for me, is the book’s magnetic core.
There’s also a romance, yes, a troubling one. And it should raise more questions than it answers: What does it mean to be human? Are we even capable of overcoming our genetic programming in selecting partners? Is evolution playing tricks on us, if we can fall in love with a simulacrum of a person (think of all the AI companions out there, today, right now)?
While these grand questions echo throughout, Sentient is driven by a chorus of sharply drawn, competitive characters. With the exception of one, they’re strikingly human—or human-like. No one is entirely good or irredeemably evil; they all toe the line of survival in a cutthroat world where raw power rules. Unless, of course, you’re one of the masses—those who carry their mattresses for three days on overcrowded public transport. Then power isn’t even in the equation.
Many moments stayed with me, but one in particular continues to echo:
„Apoi, deodată copleșit, bărbatul care avusese totul se prăbuși în sinea sa de neputință și durere.”
That kind of raw emotional truth is what gives the book its spine.
If I have one critique, it’s this: the world of Sentient is powered by a multitude of forces and factions, each with its own interests, but not all of them get the space they deserve. Groups like the Femnomads, clearly rich in background, sometimes feel more like narrative devices than fully developed entities. That’s not a flaw of imagination (I know for a fact Alina knows all there is to know about each of these groups), but of scope. The tradeoff is real: either write a Lord of the Rings-length epic or cut down detail to keep modern readers turning pages. Still, I think Sentient deserved to be a bit thicker.
If you’re looking for a book that enchants you with compelling characters while making you just a little bit wiser about the world we’re headed toward, Sentient by Alina Voinea is that book. Read it now.
Și nu îmi dau seama de ce am scris acest review în engleză, când cartea e scrisă într-o română superbă și foarte ușor de citit.. Defect profesional.
If you know Alina, you know her sharp wit and laser-like focus on the forces shaping our lives, whether we like it or not. And that’s exactly what Sentient wrestles with: What will our lives look like once the “culture of abundance”, that AI and automation promise, fully takes hold? Who gets to benefit and who even gets to participate? What are the ways to get ahead in such a world? This, for me, is the book’s magnetic core.
There’s also a romance, yes, a troubling one. And it should raise more questions than it answers: What does it mean to be human? Are we even capable of overcoming our genetic programming in selecting partners? Is evolution playing tricks on us, if we can fall in love with a simulacrum of a person (think of all the AI companions out there, today, right now)?
While these grand questions echo throughout, Sentient is driven by a chorus of sharply drawn, competitive characters. With the exception of one, they’re strikingly human—or human-like. No one is entirely good or irredeemably evil; they all toe the line of survival in a cutthroat world where raw power rules. Unless, of course, you’re one of the masses—those who carry their mattresses for three days on overcrowded public transport. Then power isn’t even in the equation.
Many moments stayed with me, but one in particular continues to echo:
„Apoi, deodată copleșit, bărbatul care avusese totul se prăbuși în sinea sa de neputință și durere.”
That kind of raw emotional truth is what gives the book its spine.
If I have one critique, it’s this: the world of Sentient is powered by a multitude of forces and factions, each with its own interests, but not all of them get the space they deserve. Groups like the Femnomads, clearly rich in background, sometimes feel more like narrative devices than fully developed entities. That’s not a flaw of imagination (I know for a fact Alina knows all there is to know about each of these groups), but of scope. The tradeoff is real: either write a Lord of the Rings-length epic or cut down detail to keep modern readers turning pages. Still, I think Sentient deserved to be a bit thicker.
If you’re looking for a book that enchants you with compelling characters while making you just a little bit wiser about the world we’re headed toward, Sentient by Alina Voinea is that book. Read it now.
Și nu îmi dau seama de ce am scris acest review în engleză, când cartea e scrisă într-o română superbă și foarte ușor de citit.. Defect profesional.
July 11, 2025
Sentientul Alinei Voinea e printre cele mai importante produse sf din ultimul deceniu. Autoarea are o lume coerentă, personaje puse la punct care pică bine pe tropii Sf clasici și dileme de cyberpunk clasic reîmpachetate pentru o nouă generație. E SF clasic cu ascendent în Gibson, Mad Max și Filme SF optzeciste (a la Cyborg) dar cu un aer nou, o viziune credibilă asupra complexului militar-industrial al capitalismului târziu și desene. Serios, desenele autoarei sunt simpatice, endearing cum se zice, o amintire a unor vremuri mai puțin pretențioase. Pentru că Sentient nu are pretenții și bășini literare nici aspirații de SF "hard" sau "de idei" reușește să te țină (pe mine cel puțin) cu ochii pe pagină bine de tot.
Sper să vedem o continuare sănătoasă a seriei (de la trilogie în sus) dar sper să fie și niște chestii care să evolueze. Aș vrea să văd un limbaj mai adaptat stilului, pt că alde “smead”, “viețuit” și tot felul de termeni de substituție chiar nu merg de multe ori, aș vrea să văd un pic mai mult divergența mentală și de concepție om-sentient, dincolo de unii vor să singularitate (dacă am înțeles bine) și ăilalți să omoare oamenii, aș vrea să văd mai multă carne pe lumea asta (am primit asta spre sfârșit cu femnomadele dar, gen… mai mult!) și mai mult din ea. Cum trăiesc de fapt deconectații. Rău da, dar cum? Ce se întâmplă dacă un moștenitor de acțiuni e gay? Nu se pot face copii în eprubetă sub legea Advancorporației de funcționează după legea Game of Thrones? Am întrebări.
În orice caz sunt sigur că Alina are chestii pregătite și mă bucur că se mai scrie SF nou, că e scris de autori noi, că autorii sunt femei și poate mai mult ca orice că are succes. La mai multe!
Sper să vedem o continuare sănătoasă a seriei (de la trilogie în sus) dar sper să fie și niște chestii care să evolueze. Aș vrea să văd un limbaj mai adaptat stilului, pt că alde “smead”, “viețuit” și tot felul de termeni de substituție chiar nu merg de multe ori, aș vrea să văd un pic mai mult divergența mentală și de concepție om-sentient, dincolo de unii vor să singularitate (dacă am înțeles bine) și ăilalți să omoare oamenii, aș vrea să văd mai multă carne pe lumea asta (am primit asta spre sfârșit cu femnomadele dar, gen… mai mult!) și mai mult din ea. Cum trăiesc de fapt deconectații. Rău da, dar cum? Ce se întâmplă dacă un moștenitor de acțiuni e gay? Nu se pot face copii în eprubetă sub legea Advancorporației de funcționează după legea Game of Thrones? Am întrebări.
În orice caz sunt sigur că Alina are chestii pregătite și mă bucur că se mai scrie SF nou, că e scris de autori noi, că autorii sunt femei și poate mai mult ca orice că are succes. La mai multe!
March 21, 2025
Am avut parte de o experiență aparte în Nordam. Voi reveni cu mai multe gânduri.
June 29, 2025
Nu citesc des sau mult SF, deci nu pot sa dau un review pertinent dpdv al genului. Dar in ceea ce priveste actiunea si stilul, am fost 100% captivata. Pentru mine e foarte important sa descopar personaje complexe, reale si de care sa imi pese - si am avut parte de ele. Am avut parte si de emotii, suspans si intorsaturi de situatii; una peste alta, mi-a placut MAXIM. Astept acum continuarile 🤩
May 29, 2025
Captivantă, abordează teme de actualitate cu o mare acuratețe, profetică pe alocuri
April 8, 2025
Un roman bun, cu personaje raționale (și iraționale) construite bine, de soarta cărora vreau să aflu în continuare. Alina Voinea a imaginat o lume posibilă și ne-o prezintă în acest roman, urmând cel puțin încă unul, pe care îl voi citi cu bucurie.
La capitolul cârcotit: glosarul mi-ar fi plăcut să fie la început, neurotastatura este menționată abundent, dar tastaturile fizice lipsesc, și mi-ar fi plăcut să înțeleg care este amenințarea din partea Kindrusarului(mai ales că se spune că au colonizat o lună a lui Saturn).
La capitolul cârcotit: glosarul mi-ar fi plăcut să fie la început, neurotastatura este menționată abundent, dar tastaturile fizice lipsesc, și mi-ar fi plăcut să înțeleg care este amenințarea din partea Kindrusarului(mai ales că se spune că au colonizat o lună a lui Saturn).
This entire review has been hidden because of spoilers.
July 23, 2025
"Ai o biblioteca plina cu carti! Cunoasterea omeneasca ar trebui sa fie accesibila pentru toti!
Nu cred ca vreun iubitor de carti SF ar gasi ceva negativ de comentat la aceasta carte. Este extraordinar de bine scrisa, detaliata, Alina reuseste sa transmita emotie, adrenalina, suspans - chiar mi-a scos si un zambet.
Pai, in primul rand combinatia de genuri science fiction, biopunk, cyberpunk, military SF si o mai da si in filozofii si alea alea este imposibil sa nu-ti transmita nimic 🫨.
In al doilea rand luptele, tradarile indulcite cu putin love, tehnologia, oooh si nu in ultimul rand Inteligenta Artificiala este cireasa de pe tort.
Sunt un cititor, micut, al acestui gen, nu ma declar vreun cunoscator gigantic, dar putem purta o conversatie despre acest tip de literatura, ma descurc mai bine decat in scris, si-atunci pot declara cu mare mandrie ca acest volum este al dracului de bun.
Nu cred ca vreun iubitor de carti SF ar gasi ceva negativ de comentat la aceasta carte. Este extraordinar de bine scrisa, detaliata, Alina reuseste sa transmita emotie, adrenalina, suspans - chiar mi-a scos si un zambet.
Pai, in primul rand combinatia de genuri science fiction, biopunk, cyberpunk, military SF si o mai da si in filozofii si alea alea este imposibil sa nu-ti transmita nimic 🫨.
In al doilea rand luptele, tradarile indulcite cu putin love, tehnologia, oooh si nu in ultimul rand Inteligenta Artificiala este cireasa de pe tort.
Sunt un cititor, micut, al acestui gen, nu ma declar vreun cunoscator gigantic, dar putem purta o conversatie despre acest tip de literatura, ma descurc mai bine decat in scris, si-atunci pot declara cu mare mandrie ca acest volum este al dracului de bun.
June 24, 2025
Dacă puteam, îi dădeam 6 stele.
August 21, 2025
A very american-style ( no pun intended, given the theme ) book, meaning that it is very well paced, technically sound: all the fluff is cut, the phrasing is sharp and to the point, and the plot is well constructed ( though a bit formulaic ). Its blockbuster quality shines through some genuine cinematic and moving moments ( which I won't mention for spoiler reasons ).
I still have a few nitpicks here and there, mostly related to the characters: I didn't like Rhad that much, he's too much of a "goody two-shoes" that does the right thing all the time. And, in general, the good guys are compassionate, sensitive and cry, the bad guys are sadists that throw tantrums and smash glasses. There's also a plot point ( a meeting between a protagonist and an antagonist ) that happens because it needs to happen in order for the book to develop further, but that could've gone in a lot of bad ways.
However, if you're looking for a well-written and well-documented, military sci-fi blockbuster book, this is it.
I still have a few nitpicks here and there, mostly related to the characters: I didn't like Rhad that much, he's too much of a "goody two-shoes" that does the right thing all the time. And, in general, the good guys are compassionate, sensitive and cry, the bad guys are sadists that throw tantrums and smash glasses. There's also a plot point ( a meeting between a protagonist and an antagonist ) that happens because it needs to happen in order for the book to develop further, but that could've gone in a lot of bad ways.
However, if you're looking for a well-written and well-documented, military sci-fi blockbuster book, this is it.
May 29, 2025
Mi s-a părut excepțional.
Lumea e condusă de o structură economico-militară ereditară, posesoarea unei tehnologii avansate, în care scorul de ereditate se calculează în funcție de un sistem complex de acțiuni obținute prin moșteniri, alianțe, grade militare etc. Dar, dincolo de acest grup privilegiat, se străduiesc să supraviețuiască alte comunități, mai puțin norocoase. Unele sunt umane, fiind considerate inferioare, altele sunt sintetice, fiind considerate abominații.
Nu e primul roman din SF-ul românesc care tratează un viitor unde, în cadrul omenirii, s-a produs o falie între un grup privilegiat și restul populației (aș menționa, de exemplu, seria „Predestinare genetică” a lui Ciprian Mitoceanu). Dar e primul care, mie, mi s-a părut suficient de solid construit dincolo de exotismul (tragic) al situației. Mai multe, e primul care mi se pare că - prin idee, intrigă, stil, construcție - se află acolo unde se găsește SF-ul mondial ce tratează teme similare (poate sta cu succes lângă seria „Robogeneza” a lui Wilson, de exemplu - chiar dacă asemănările dintre ele sunt mai curând conjuncturale, în mintea mea a apărut o comparație între cele două lumi).
Personajele sunt foarte frumos construite - atât ele, cât și motivațiile lor. Iar misterul pe care-l ascunde Rhad Wilder reprezintă, în opinia mea, piesa de rezistență a volumului, elementul central în jurul căruia se construiește restul poveștii. Secretul pe care-l poartă și care iese, treptat, la lumină, problematica morală pe care o ridică (atât asupra protagonistului, cât și în contextul mentalității acelei lumi), precum și o anumită creionare (nedezvoltată, încă) a lumilor „exterioare” mi-au dat impresia unui Philip K. Dick adus la zi - prin temă, abordare, univers. Nu în sensul de pastișare (nici pe departe!), ci de aducere la zi a unor teme ce păreau exotice în anii '70, iar acum deja sunt probleme asupra cărora începem să ne punem serios întrebări, deoarece se află imediat după colț.
Cartea e, cum am zis, solidă, bine construită, complexă - un heavy-metal literar, dar cu o melodicitate aparte, extrem de umană, ușor melancolică, îndemnându-te să dai pagină după pagină și creându-ți un sentiment de familiaritate, chiar dacă aduce în discuție o lume (relativ) stranie. Deși biopunk, ea rămâne profund umană. În același timp, inserează referințe pe care nu le dezvoltă, dar care fac să crească așteptarea pentru volumul următor, stârnindu-mi întrebări despre locul acestei piese de puzzle în ansamblu. Sigur, asta vine cu un risc - mi-am format niște așteptări pentru ce aș vrea să aflu mai departe și, dacă volumul următor va pune accent pe acele detalii, îmi va oferi satisfacție. Dacă nu, e posibil să mă dezamăgească.
Dar acesta e viitorul. Prezentul îmi arată unul dintre cele mai bune SF-uri românești citite de mine și - lucrul cel mai important - un SF românesc aflat acolo unde se găsește cel mondial - ca teme, probleme morale ridicate (aș putea dezbate mult partea asta, dar nu vreau să dau „spoilere”), construcție, conflict uman (interior și exterior). Recomand!
Lumea e condusă de o structură economico-militară ereditară, posesoarea unei tehnologii avansate, în care scorul de ereditate se calculează în funcție de un sistem complex de acțiuni obținute prin moșteniri, alianțe, grade militare etc. Dar, dincolo de acest grup privilegiat, se străduiesc să supraviețuiască alte comunități, mai puțin norocoase. Unele sunt umane, fiind considerate inferioare, altele sunt sintetice, fiind considerate abominații.
Nu e primul roman din SF-ul românesc care tratează un viitor unde, în cadrul omenirii, s-a produs o falie între un grup privilegiat și restul populației (aș menționa, de exemplu, seria „Predestinare genetică” a lui Ciprian Mitoceanu). Dar e primul care, mie, mi s-a părut suficient de solid construit dincolo de exotismul (tragic) al situației. Mai multe, e primul care mi se pare că - prin idee, intrigă, stil, construcție - se află acolo unde se găsește SF-ul mondial ce tratează teme similare (poate sta cu succes lângă seria „Robogeneza” a lui Wilson, de exemplu - chiar dacă asemănările dintre ele sunt mai curând conjuncturale, în mintea mea a apărut o comparație între cele două lumi).
Personajele sunt foarte frumos construite - atât ele, cât și motivațiile lor. Iar misterul pe care-l ascunde Rhad Wilder reprezintă, în opinia mea, piesa de rezistență a volumului, elementul central în jurul căruia se construiește restul poveștii. Secretul pe care-l poartă și care iese, treptat, la lumină, problematica morală pe care o ridică (atât asupra protagonistului, cât și în contextul mentalității acelei lumi), precum și o anumită creionare (nedezvoltată, încă) a lumilor „exterioare” mi-au dat impresia unui Philip K. Dick adus la zi - prin temă, abordare, univers. Nu în sensul de pastișare (nici pe departe!), ci de aducere la zi a unor teme ce păreau exotice în anii '70, iar acum deja sunt probleme asupra cărora începem să ne punem serios întrebări, deoarece se află imediat după colț.
Cartea e, cum am zis, solidă, bine construită, complexă - un heavy-metal literar, dar cu o melodicitate aparte, extrem de umană, ușor melancolică, îndemnându-te să dai pagină după pagină și creându-ți un sentiment de familiaritate, chiar dacă aduce în discuție o lume (relativ) stranie. Deși biopunk, ea rămâne profund umană. În același timp, inserează referințe pe care nu le dezvoltă, dar care fac să crească așteptarea pentru volumul următor, stârnindu-mi întrebări despre locul acestei piese de puzzle în ansamblu. Sigur, asta vine cu un risc - mi-am format niște așteptări pentru ce aș vrea să aflu mai departe și, dacă volumul următor va pune accent pe acele detalii, îmi va oferi satisfacție. Dacă nu, e posibil să mă dezamăgească.
Dar acesta e viitorul. Prezentul îmi arată unul dintre cele mai bune SF-uri românești citite de mine și - lucrul cel mai important - un SF românesc aflat acolo unde se găsește cel mondial - ca teme, probleme morale ridicate (aș putea dezbate mult partea asta, dar nu vreau să dau „spoilere”), construcție, conflict uman (interior și exterior). Recomand!
March 31, 2025
SENTIENT (primul volum din mini-seria Nordam 2190) se simte ca și cum ar fi ieșit dintr-un laborator de genuri science fiction, are ADN biopunk, cyberpunk, de military SF și inserții de filosofie postumanistă.
Lupte tactice. Trădări. Dragoste. Tehnologie fără limite… Dacă ești gata pentru o confruntare între oameni, IA-uri și propriile lor conștiințe, deschide prima pagină… Nu vei mai putea închide cartea.
În Nordam, ordinea se păstrează cu arme inteligente și tăceri bine programate.
Sondra Warg e ofițer militar și cea mai bună partidă matrimonială pentru un salt în ierarhia socială, dar n-are chef de politică sau căsătorie. Rhad Wilder este moștenitorul bogat al unui erou și absolvent de Academie, însă are prea mult suflet pentru un sistem care cere loialitate oarbă.
Împreună, se trezesc în mijlocul unei confruntări devastatoare cu Sentienții – inteligențele artificiale care nu mai acceptă să fie doar instrumente.
Totul explodează în jurul lor când o fabrică ultra-secretă de Soldați sintetici este atacată de IA-urile autonome, conduse de o entitate misterioasă. Într-o cursă contra-cronometru, marcată de lupte corp la corp, atacuri tactice și trădări politice, Sondra și Rhad trebuie să aleagă de ce parte a istoriei vor lupta.
Ritmul e nebun, tensiunea este continuă, iar miza – uriașă:
Cine are dreptul să decidă ce înseamnă viață?
SENTIENT combină adrenalina unui thriller militar cu ideile provocatoare ale science-fictionului de top. Pregătește-te pentru o lectură care te aruncă direct în mijlocul unei revoluții tehnologice – cu focuri de arme, emoții și întrebări fără răspuns.
Ciocniri militare intense, operațiuni secrete în deșert, conflicte de loialitate și intrigi dintr-un sistem politic distopic care sugrumă liberul arbitru – toate fuzionează perfect într-un roman ce se savurează ca un film de acțiune cu mega-buget, dar care, în fundal, pune întrebări incomode despre libertate, conștiință și viitorul umanității.
Dacă ești fan al ritmului halucinant din Altered Carbon, strategiei politice à la Dune, și tensiunii militare din The Expanse, atunci asta e cartea pe care nu ai voie să o ratezi...
https://analogiiantologii.com/2025/03...
Lupte tactice. Trădări. Dragoste. Tehnologie fără limite… Dacă ești gata pentru o confruntare între oameni, IA-uri și propriile lor conștiințe, deschide prima pagină… Nu vei mai putea închide cartea.
În Nordam, ordinea se păstrează cu arme inteligente și tăceri bine programate.
Sondra Warg e ofițer militar și cea mai bună partidă matrimonială pentru un salt în ierarhia socială, dar n-are chef de politică sau căsătorie. Rhad Wilder este moștenitorul bogat al unui erou și absolvent de Academie, însă are prea mult suflet pentru un sistem care cere loialitate oarbă.
Împreună, se trezesc în mijlocul unei confruntări devastatoare cu Sentienții – inteligențele artificiale care nu mai acceptă să fie doar instrumente.
Totul explodează în jurul lor când o fabrică ultra-secretă de Soldați sintetici este atacată de IA-urile autonome, conduse de o entitate misterioasă. Într-o cursă contra-cronometru, marcată de lupte corp la corp, atacuri tactice și trădări politice, Sondra și Rhad trebuie să aleagă de ce parte a istoriei vor lupta.
Ritmul e nebun, tensiunea este continuă, iar miza – uriașă:
Cine are dreptul să decidă ce înseamnă viață?
SENTIENT combină adrenalina unui thriller militar cu ideile provocatoare ale science-fictionului de top. Pregătește-te pentru o lectură care te aruncă direct în mijlocul unei revoluții tehnologice – cu focuri de arme, emoții și întrebări fără răspuns.
Ciocniri militare intense, operațiuni secrete în deșert, conflicte de loialitate și intrigi dintr-un sistem politic distopic care sugrumă liberul arbitru – toate fuzionează perfect într-un roman ce se savurează ca un film de acțiune cu mega-buget, dar care, în fundal, pune întrebări incomode despre libertate, conștiință și viitorul umanității.
Dacă ești fan al ritmului halucinant din Altered Carbon, strategiei politice à la Dune, și tensiunii militare din The Expanse, atunci asta e cartea pe care nu ai voie să o ratezi...
https://analogiiantologii.com/2025/03...
December 1, 2025
Abandonată la pagina 167/440. Sunt sigur că e un roman excelent, dacă reușești să descifrezi tot tehnobabble-ul și toată scriitura gibberish despre aspecte tehnice inventate. Am zis să închid cartea în momentul în care unul din personajele principale, macho-motociclist care conduce prin deșert în maieu, vizitează camera unei foste și spune despre ea că a fost mama lui adevărată. „Almyra Brian. Mama lui. Profesoara lui. Și iubita lui care și-a dezgolit sânul și l-a lăsat să i-l atingă atunci când era curios să-l simtă, cea care și-a deschis trupul pentru ca el să-l exploreze și care l-a învățat cum să-nțeleagă iubirea”. Aparent personajul ăsta e un geniu în cibernetică care se retrăsese într-un sat în mijlocul deșertului, pentru că desigur.
Și nu am închis dintr-un acces de pudism, ci pentru că dacă tot o pui de un pseudo-incest, măcar fă-l interesant. Dar Voinea ratează șanse de parcă ar fi FCSB în fața porții goale. Sunt sigur că în mintea ei tot universul din Sentient e extrem de viu și complex. Dar doar în mintea ei, pentru că nu ne pune în pagină altceva decât niște info-dumps care nu sunt capabile să compenseze pentru lipsa de profunzime a lumii. E o lume nelocuită, unde ai doar câteva personaje și restul e de umplutură. Autoarea dă prea multe detalii și prea puține în același timp. Și uită că scrie o poveste.
În primele 100 de pagini nu o să te prinzi că chiar scrie o poveste. În primele 100 de pagini (dincolo de prolog) personajele merg din punctul A în punctul B, sau pleacă din punctele C și D. Și reușește să te facă să nu-ți pese de niciunul din personajele astea. Înțeleg și tropele pe care vrea să le pună în pagină: băiatul sexy L'Oreal care se plimbă cu pletele în vânt, cu motocicleta prin deșert îmbrăcat doar în maieu. Fata foarte abilă care rezolvă chestii. Dar în afară de niște copii de plastic ale tropelor pe care autoarea le plimbă în pagină, e zero suflet, înecat într-o tonă de infodump făcut slab.
Dar văd că lumea e foarte încântată de romanul ăsta, încă un roman care a salvat SF-ul românesc din groapă. Abia aștept să văd următorul.
Păcat. E evident că e un produs lucrat și făcut cu dragoste, dar mai avea nevoie de niște sfaturi în timp ce-l concepea.
Și nu am închis dintr-un acces de pudism, ci pentru că dacă tot o pui de un pseudo-incest, măcar fă-l interesant. Dar Voinea ratează șanse de parcă ar fi FCSB în fața porții goale. Sunt sigur că în mintea ei tot universul din Sentient e extrem de viu și complex. Dar doar în mintea ei, pentru că nu ne pune în pagină altceva decât niște info-dumps care nu sunt capabile să compenseze pentru lipsa de profunzime a lumii. E o lume nelocuită, unde ai doar câteva personaje și restul e de umplutură. Autoarea dă prea multe detalii și prea puține în același timp. Și uită că scrie o poveste.
În primele 100 de pagini nu o să te prinzi că chiar scrie o poveste. În primele 100 de pagini (dincolo de prolog) personajele merg din punctul A în punctul B, sau pleacă din punctele C și D. Și reușește să te facă să nu-ți pese de niciunul din personajele astea. Înțeleg și tropele pe care vrea să le pună în pagină: băiatul sexy L'Oreal care se plimbă cu pletele în vânt, cu motocicleta prin deșert îmbrăcat doar în maieu. Fata foarte abilă care rezolvă chestii. Dar în afară de niște copii de plastic ale tropelor pe care autoarea le plimbă în pagină, e zero suflet, înecat într-o tonă de infodump făcut slab.
Dar văd că lumea e foarte încântată de romanul ăsta, încă un roman care a salvat SF-ul românesc din groapă. Abia aștept să văd următorul.
Păcat. E evident că e un produs lucrat și făcut cu dragoste, dar mai avea nevoie de niște sfaturi în timp ce-l concepea.
Displaying 1 - 13 of 13 reviews