Cartea pentru care versiunea ta din viitor îți va mulțumi.
Mai mult decât un ghid practic, un prim pas spre viața pe care ai meritat-o întotdeauna.
Irina Binder aduce o colecție emoționantă de povești autentice, lecții de viață și reflecții profunde, menite să inspire, să ne întărească încrederea și să reamintească fiecăruia dintre noi că merităm tot ceea ce visăm. Fiecare pagină te provoacă să reflectezi, să simți, dar mai ales să acționezi. Oferă-ți șansa să fii ghidat de o carte care nu doar că se citește, ci se și trăiește.
Mizam între 3 și 4 stele, dar intr-un final am decis sa fie 3 pentru ca, deși este o carte bine documentata, cu multe sfaturi si îndrumări, nu am simțit ca mi-a spus ceva nou. Am simțit o mai mult ca un îndemn, ca încă o conștientizare a faptului ca o viața avem si trebuie sa o traim frumos si deplin. Nu mi-a plăcut ca este o carte scrisă in urma experienței altei persoane decât autoarea. Este vorba mereu de acea prietena asupra careia s-au adunat parca toate problemele si Irina a ajutat o sa treacă peste ele. Nu mi-a plăcut ideea de “programul Irinei”, deoarece nu este un program inventat de ea, este un cumul de experiente de viața, carti citite si nu consider ca ar fi autentic. In schimb, exprimarea si felul in care am primit sfaturile au constituit un punct in plus, la fel si capitolele despre timp si recunoștință, dar si provocările de la final. Am notat o sumedenie de carti de interes si am devenit mai conștientă de faptul ca avem doar o viața si trebuie sa facem tot ce ne sta in putința pentru a-i da greutatea si valoarea pe Care le merita.
Am văzut această carte de ceva vreme pe rafturile librăriilor și, de fiecare dată, îmi spuneam că o voi cumpăra — dar am tot amânat. Apoi, când am zărit-o pe BookZone, mi-am dat seama că nu mai are rost să ezit și am comandat-o.
Primul lucru care m-a atras a fost coperta. Este vizual deosebită, iar simbolul fluturelui ieșind din colivie mi-a devenit instant preferat. În plus, fiecare capitol are un titlu bine ales, care evidențiază clar tema discutată. Din punct de vedere al structurii, mi-a amintit de stilul lui Richard Templar din The Rules of Work.
Dacă Templar abordează cu inteligență și umor regulile din mediul profesional, Irina Binder își așază reflectorul asupra vieții de zi cu zi — într-o notă mai sobră, introspectivă și ancorată în dezvoltarea personală.
Cartea începe cu povestea unei bune prietene și modul în care autoarea o călăuzește spre vindecarea de sine, pornind de la alimentație, relația cu propria persoană și legăturile cu cei din jur. Irina Binder presară pe parcursul capitolelor fragmente din propria experiență de viață, pline de învățăminte autentice — detalii care fac lectura să pară sinceră, caldă și umană.
Deși narativul este prezentat prin prisma poveștii prietenei sale, în multe pasaje se simte că acele trăiri îi aparțin de fapt Irinei. Pe alocuri, am avut impresia că autoarea dialoghează cu propriul sine superior, extrăgând concluzii din experiențele personale — un aspect care conferă profunzime și autenticitate textului.
Există momente în care tonul devine poate prea serios sau chiar tăios în raport cu prietena ei, dar am perceput acest lucru ca o reflexie a propriei sale exigențe — o formă de sinceritate necosmetizată. Ca și cum acele lecții ar fi fost învățate recent, direct din propria durere.
Pe parcurs, am realizat însă că tocmai acest ton sobru conturează vocea distinctă a cărții — o voce calmă, dar fermă, care ghidează cititorul către redescoperirea propriei forțe interioare, prin exemplul prietenei sale.
Personal, am găsit numeroase pasaje care m-au făcut să reflectez la experiențele mele și la modul în care percep viața. Unele capitole mi-au adus un zâmbet sincer, altele m-au surprins prin profunzimea lor. Am lăsat mai jos câteva fotografii cu fragmente care mi-au rămas aproape de suflet.