Cum scriem

by Cristian Fulaș

Opt prelegeri despre instrumentele de lucru cu textul alcătuiesc acest volum, instructiv în substanța lui. Vorbind despre marea literatură, autorul nu face totuși apologia canonului. Propunând exerciții de scriere, de construcție a narațiunii sau a personajelor, autorul nu devine un pedagog. Discursul lui nu are nimic din butaforia și artificiul manualului. Ce are, în schimb, este excelentul dozaj de luciditate cu care se deplasează, la viteze mari, în cursele literaturii.

192 pages, Paperback

Published February 1, 2025

About the author

Cristian Fulaș a absolvit Litere, apoi studii aprofundate de teoria literaturii. Debutează în 2015 cu Fîșii de rușine (Gestalt Books; Premiul Observator cultural pentru debut; Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”; Premiul revistei Accente; nominalizat la Premiile USR pentru debut; nominalizat la Premiul Cartea Anului al Ziarului de Iași). Fragmente din roman au fost traduse în franceză, italiană, germană, engleză, bulgară, croată, suedeză, maghiară. În 2015 publică Jurnal de debutant (Editura Tracus Arte), iar în 2016 După plîns (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books; nominalizat la Premiul Cartea Anului al Ziarului de Iași). A tradus aproximativ cincizeci de titluri din engleză, italiană și franceză, dintre care amintim: Visul lui Machiavelli (Christophe Bataille), Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți (Mathias Énard), Mituri clasice (Jenny March), Igitur • O aruncare de Zaruri (Stéphane Mallarmé).
De același autor, la Editura Polirom au mai apărut volumul de proză scurtă Cei frumoși și cei buni (2017) și romanele Fîșii de rușine (2018) și După plîns (2019). În 2018 publică Povestea lui Dosoftei la Editura Muzeelor Literare Iași, în cadrul unui proiect FILIT. Din 2019 traduce Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut.

Reviews

[Vladimir Ghinculov · Rating 5 out of 5]

Cartea domnului Fulaș trebuia, în opinia mea, să se intituleze mai degrabă Cum scriu. Este o transcriere a unor cursuri ținute de el despre meșteșugul romancierului. Ce am apreciat a fost tocmai subiectivismul abordării, în tradiția puținelor texte despre cum se scrie ale unor autori de valoare (Thomas Mann, Philip Roth, Stephen King). NU este un curs de scriere creativă, slavă domnului, ci mult mai mult. Nu vei învăța cum să ștergi adjective ca să obții o proză scurtă puternică sau care-s șabloanele unui romantasy de succes la tinerele narcisiste frustrate. Nu, aici avem acces în laboratorul interior al unui prozator și traducător de succes care are și bagajul teoretic dobândit în urma educației de specialitate.

[Ion · Rating 4 out of 5]

Cartea e un mix de judecăți utile și de substanță care ajung să se întretaie cu observații conjuncturale (nota polemică merită alt volum), ori se continuă cu explicații privind tehnicile folosite de autor, ele ar fi trebuit poate grupate într-un capitol distinct sub titlul “Cum scrie Cristian Fulaș”. Unele din aceste tehnicalități sunt totuși greu de digerat, gen “Îți alegi trei rânduri și le muți cu copy-paste peste cinci pagini.“

[Alexandru I. · Rating 2 out of 5]

Sincer nu voiam să las un review. Dau două stele nu pentru că cred că e o carte proastă sau tratează prost subiectul, doar că e foarte incompletă.
Exercițiile de scriere sunt cel mult vagi, tehnicile mai mult lipsesc. Ne plimbăm adeseori între aceleași idei și revenim aproape obsesiv la unele subiecte. Nu vreau să dau prea multe spoilere. Cred că trebuie citită cartea, dar nu ca ceva edificator, ci încă un punct de vamă pe harta literaturii.

[Oșan · Rating 4 out of 5]

Am găsit trimiteri la cărți care au marcat literatura și au schimbat cursul modulului de a scrie. Textul este incarcat de oralitate si expresii colocviale, ceea ce nu e neapărat un lucru rău, in sensul ca poate fi mai accesibil cititorului (fiind un curs transcris).