Iţic

by Pascale Roze, Mădălin Roşioru (Translator)

Iţoc Gersztenfeld s-a născut la Varşovia în 1904, ultimul dintr-o familie cu nouă copii. E cel mai blond, cel mai cuminte, cel mai tăcut. Trăieşte în cartierul evreiesc unde nu prea e de muncă şi banii-s pe sponci. Chiar dacă-şi iubeşte viaţa, va trebui să plece, să se preschimbe în pasăre, ca micul Iţic.

Pentru Maryem, pe care o iubeşte, el pleacă la Berlin, la fratele său. Apoi fuge în Franţa, unde lucrează în mină. Ajuns la Paris, poate, în sfârşit, să-şi întemeieze o familie, împreună cu Maryem, şi un atelier de tricotaje. Dar norii se îngrămădesc ameninţători pe cerul Istoriei. Acordurile de la München. Invadarea Sudeţilor. Noaptea de cristal. Armistiţiul. Primejdia se apropie, greu de imaginat. Convocat de autorităţile franceze în mai 1941, Iţoc este dus în lagărul de concentrare de la Pithiviers. Când Maryem se îmbolnăveşte grav, obţine permisiunea de a ieşi, cu condiţia să se întoarcă. Ce decizie va lua?

Povestea lui Iţoc e una dintre cele care nu se încheie. Ea rămâne deasupra capetelor noastre ca o rană deschisă pe veci.

Genres: France

140 pages, Paperback

First published March 5, 2008

About the author

Pascale Roze est une écrivain et romancière française.

Pascale Roze is a French writer.

Reviews

[Platon Cristina · Rating 3 out of 5]

De parcă am citit un rezumat al cărții. Nah, făină istoria, dar slăbuț executată.

[Radu Popovici · Rating 3 out of 5]

3,5 *

[Ana · Rating 3 out of 5]

Ştiu că multor cititori nu le convine cât de simplă şi lipsită de discursuri moralizatoare la adesa antisemitismului este această carte. Îi deranjează faptul că Iţic este un om normal, cam tăcut care nu îi stă în caracter să scrie epopee despre nedreptăţile lumii. El e prea ocupat încercând să le ofere familiei lui o viaţă bună, să-şi facă o carieră şi, când germanii invadează Franţa, încearcă să fie puternic pentru familia lui.

Acestă carte prezintă portretului unui om simplu, evreu care rareori apare ca protagonist în romane. Vorbesc foarte serios când zic că nu e erou dramatic, care trăieşte pentru a lua în piept sistemul pentru binele societăţii. Iţic este omul obişnuit care nu avea de ce să moară într-o Europă care vorbea în continuu de „liberté, égalité, fraternité”. Iar el a crezut până când i s-a demonstrate contrariul.

Pot să recomand această carte tuturor, este foarte uşor de citit, dar cred că vor beneficia adolescenţii cel mai mult de pe urma ei. Această carte nu îţi spune cum trebuie să reacţionezi când se întâmplă o atrocitate, nu îţi oferă răspunsuri uşoare, te obligă să te gândeşti pe cont propriu.

[Loredana Mariana Bublitchi · Rating 3 out of 5]

“Povestea lui Ițoc nu se poate încheia. Rămâne intre celelalte, luminoasă, așteptându-și rândul, între cele care nu și-au cunoscut propria lor moarte, propriul lor sfârșit, si care zilnic încă îngrașă cămpul vieții de apoi. Rămâne între celelalte, deasupra capetelor noastre de oameni care merg, oameni care se trezesc, se culcă, se trezesc, deschisă, ca o rană ce nu se poate închide.”

https://bookwormsinacozycorner.home.b...

[Marilena Pop · Rating 5 out of 5]

O poveste emoționantă despre ororile lagărelor de concentrare. Prea scurtă această carte. Inima mea nu e împăcată cu faptul că Ițic piere la Auschwitz. Dureros, dar atât de bine scris și povestit totul.