Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Orientală 1973-2007

by Claude Karnoouh

Extras din jurnalul meu:

Breb, 20 noiembrie 1973

Doar intelectualii, mic-burghezii, negustorii şi mai ales funcţionarii de toată tagma erau naţionalişti; astăzi, doar intelectualii, supraabundenta clasă de mijloc şi birocraţii de tot soiul sînt naţionalişti. Ce mai rămîne din ţărănime îşi apără mai întîi de toate supravieţuirea în comunitate, indiferent de puterea suverană. Pentru statul modern, e ceva radical acivic în această încăpăţînare rustică. De aceea, toate mijloacele sînt bune pentru a o face să dispară. Nouă ne-a reuşit asta; li se va întîmpla cu siguranţă şi lor. Nu sînt nici mai proşti, nici mai puţin energici decît noi, poate doar un pic mai puţin perseverenţi şi sistematici...

Mă aţam de trei luni în Carpaţi cînd scriam aceste rînduri. şaisprezece ani mai tîrziu, cu excepţia cîtorva trăsături de stil, nu găsesc nimic esenţial de schimbat în aceste afirmaţii. Lucrarea de faţă nu va fi urmărit, vasăzică, decît să dezvolte această intuiţie iniţială.

Paris-Les Spis, 1987–1989

Claude Karnoouh



A crea o nouă cultură nu înseamnă doar a face descoperiri “originale” în mod individual, ci de asemenea, şi mai ales, a răspîndi într-o manieră critică adevăruri deja descoperite, a le “socializa” şi, prin urmare, a le face să devină baza unor acţiuni în cadrul vieţii, elementul de coordonare şi de ordine intelectuală şi morală. Ca o mulţime de oameni să fie adusă la a gîndi în mod coerent şi unitar realul prezent – acesta e un fapt “filosofic” mult mai important şi mai original decît hazardul prin care un “geniu” filosofic dă peste un nou adevăr ce rămîne patrimoniul unor grupuleţe de intelectuali.

A. Gramsci

368 pages, Paperback

First published January 1, 1990

About the author

S-a născut în martie 1940 la Paris, unde și-a făcut și studiile superioare. Din 1959 și până în 1965 a urmat studii de științe (fizica și chimie) la Sorbona, iar din 1966 până în 1969 studii de științe umane (filosofie, antropologie socială, sociologie și lingvistică) la Universitatea Paris X Nanterre. Începând din 1970 este membru al Centrului Național de cercetare științifică (CNRS) și a predat, de asemenea, la Universitatea Paris X Nanterre, Sorbona, INALCO, Universitatea din Gand (Belgia), Charlostville (Virginia, SUA), Urbino (Italia), ELTE (Budapesta). În 1973 a intreprins mai multe anchete de etnografie și folclor în satul Breb din Maramureș. Din 1991 și până în 2002 a fost profesor invitat al Universității “Babeş-Bolyai” din Cluj unde, în cel de al doilea semestru al anului universitar, a susținut un curs despre aspecte ale modernității târzii în post-comunism, îmbinând diverse abordări (politice, culturale, economice). Este autor a şase cărți și peste o suta de articole și eseuri de antropologie culturală și politică, filosofia culturii și filosofie politică. Volume publicate în limba română: Românii. Tipologie și mentalități, ed. Humanitas, 1994; Dușmanii noștri cei iubiți, ed. Polirom, 1997; Comunism postcomunism și modernitate târzie, ed. Polirom, 2000; Adio diferenței. Eseu asupra modernității târzii, ed. IDEA Cluj 2001.