What do you think?
Rate this book
Rephelimii #1 I
Provocarea I
Foc și Cenușă. Lumină și Întuneric. Pasiune și Obsesie.
În străvechea cetate din Haven, Rephelimii, un grup de asasini conduși și instruiți de Azazeal Vellenhall, încearcă să împiedice declanșarea unui război cu Cele Zece Orori.
Jack Harper, liderul lor, este trimis dincolo de Voal, pentru a o găsi pe nepoata lui Azazeal – tânăra Desiree, cea de a Treia Cheie a Havenului.
Însă când descoperă misterele care înconjoară conacul Wolfmaner și cine e răspunzator pentru crimele săvârșite în urmă cu 150 de ani, Desiree refuză să își accepte moștenirea și să înfrunte trecutul.
Jack nu are de gând să renunțe și ar face orice ca să salveze Havenul. Îi va câștiga încrederea, o va minți și o va seduce pentru a-și îndeplini misiunea.
Provocarea a fost acceptată.
În străvechea cetate din Haven, Rephelimii, un grup de asasini conduși și instruiți de Azazeal Vellenhall, încearcă să împiedice declanșarea unui război cu Cele Zece Orori.
Jack Harper, liderul lor, este trimis dincolo de Voal, pentru a o găsi pe nepoata lui Azazeal – tânăra Desiree, cea de a Treia Cheie a Havenului.
Însă când descoperă misterele care înconjoară conacul Wolfmaner și cine e răspunzator pentru crimele săvârșite în urmă cu 150 de ani, Desiree refuză să își accepte moștenirea și să înfrunte trecutul.
Jack nu are de gând să renunțe și ar face orice ca să salveze Havenul. Îi va câștiga încrederea, o va minți și o va seduce pentru a-și îndeplini misiunea.
Provocarea a fost acceptată.
336 pages, Paperback
First published November 1, 2014
168 people want to read
About the author
Simona Stoica
19 books774 followersS-a născut în noiembrie 1991. După ce studiile de economie începute s-au dovedit împotriva unei direcții creative, decide să urmeze cursurile Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.
Alumna AIESEC Bucuresti – 3 ani de voluntariat pe Comunicare si Alumni Development.
Fondator, editor şi redactor la palarisme.ro.
Împrăştiată, dar creativă, cu nasul în cărţi şi mereu pe fugă. Încăpăţânată şi cu un doctorat în Sarcasm. Duşmanul declarat al somnului. Cinefilă de mică, cu căştile în urechi oriunde merge, imaginaţia o îndeamnă să viseze în cele mai (ne)potrivite momente.
Alumna AIESEC Bucuresti – 3 ani de voluntariat pe Comunicare si Alumni Development.
Fondator, editor şi redactor la palarisme.ro.
Împrăştiată, dar creativă, cu nasul în cărţi şi mereu pe fugă. Încăpăţânată şi cu un doctorat în Sarcasm. Duşmanul declarat al somnului. Cinefilă de mică, cu căştile în urechi oriunde merge, imaginaţia o îndeamnă să viseze în cele mai (ne)potrivite momente.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 37 reviews
May 23, 2016
Dacă n-aș fi știut că Simona a crescut la umbra clasicilor, mi-aș fi dat seama din felul în care scrie. Deși îmi place să citesc rapid, caut și acel je ne sais quoi indicibil într-o lectură. E vorba de plăcerea de a parcurge o frază inteligentă, de a găsi printre rânduri o forță narativă care să te facă să spui în sinea ta: Wow!
Simona, ești tare! Și încă în creștere!
Simona, ești tare! Și încă în creștere!
December 12, 2014
Actiune, magie si Provocari! Ce faci atunci cand cosmarurile devin realitate ajungand sa te bantuie oriunde te duci? Orice ai face, fa-o repede, Soarta asteapta iar Adevarul nu poate fi evitat!
Va face Desiree alegerea potrivita sau va cadea prada Intunericului?
Aceasta carte este scrisa impecabil, minunat as putea spune, atragandu-mi atentia inca de la inceput printr-o poezie unde se ascund multe lucruri iar cititorii trebuie sa vada printre randuri ca sa desluseasca o parte din mister. Nimic nu este ceea ce pare a fi iar fiecare personaj are cate un secret. Vei putea sa iti dai seama care este secretul sau te va pacali inocenta lor?
Acesta este un debut literar incantator, plin de umor, suspans, stil si gratie.
Daca nu ai cartea inca in biblioteca faci o mare greseala, cumpar-o acum si accepta Provocarea Rephelimilor, pentru ca este mai mult ca sigur urmatoarea lovitura pe piata literara!
Va face Desiree alegerea potrivita sau va cadea prada Intunericului?
Aceasta carte este scrisa impecabil, minunat as putea spune, atragandu-mi atentia inca de la inceput printr-o poezie unde se ascund multe lucruri iar cititorii trebuie sa vada printre randuri ca sa desluseasca o parte din mister. Nimic nu este ceea ce pare a fi iar fiecare personaj are cate un secret. Vei putea sa iti dai seama care este secretul sau te va pacali inocenta lor?
Acesta este un debut literar incantator, plin de umor, suspans, stil si gratie.
Daca nu ai cartea inca in biblioteca faci o mare greseala, cumpar-o acum si accepta Provocarea Rephelimilor, pentru ca este mai mult ca sigur urmatoarea lovitura pe piata literara!
December 12, 2014
Am fost placut impresionat de carte, nu stiam ca exista tineri autori romani care au talent in a scrie romane fantasy.
Eram sigur ca am inteles care sunt personajele bune si cele rele, iti dai seama in primele 100 de pagini cine pare sa fie tradatorul din grupul de prieteni ai lui Desiree, dar autoarea m-a pacalit (spun asta dupa ce am citit si al doilea volum, care mi-a placut mult mai mult, pentru ca aflu mai multe despre Rephelimi si ii cunosc si pe ceilalti).
Nu am incredere in nimeni. E foarte greu sa o faci.
Prevad ca seria va avea succes, nu stiu cat de puternica e promovarea ei sau pe ce canale, dar poate sa se vorbeasca la radio sau la televizor, desi ma gandesc ca preturile sunt dureros de mari.
Am terminat primul volum intr-o zi. Poezia de la inceput este superba, sunt atatea simboluri in ea. Imi place stilul autoarei, e curat, cursiv, romanul se citeste cu placere si ai parte de foarte multe surprize.
Am atatea intrebari legate de Rephelimi, m-au fascinat. Cum au fost creati, de ce, de ce e bolnav Azazeal? Cine este demonul de la inceput, de ce i-a despartit pe frati?
Astept cu mare nerabdare al doilea volum, cat mai repede, daca se poate.
RECOMAND seria tuturor, indiferent de varsta. Potentialul este imens, iar povestea incredibila.
Eram sigur ca am inteles care sunt personajele bune si cele rele, iti dai seama in primele 100 de pagini cine pare sa fie tradatorul din grupul de prieteni ai lui Desiree, dar autoarea m-a pacalit (spun asta dupa ce am citit si al doilea volum, care mi-a placut mult mai mult, pentru ca aflu mai multe despre Rephelimi si ii cunosc si pe ceilalti).
Nu am incredere in nimeni. E foarte greu sa o faci.
Prevad ca seria va avea succes, nu stiu cat de puternica e promovarea ei sau pe ce canale, dar poate sa se vorbeasca la radio sau la televizor, desi ma gandesc ca preturile sunt dureros de mari.
Am terminat primul volum intr-o zi. Poezia de la inceput este superba, sunt atatea simboluri in ea. Imi place stilul autoarei, e curat, cursiv, romanul se citeste cu placere si ai parte de foarte multe surprize.
Am atatea intrebari legate de Rephelimi, m-au fascinat. Cum au fost creati, de ce, de ce e bolnav Azazeal? Cine este demonul de la inceput, de ce i-a despartit pe frati?
Astept cu mare nerabdare al doilea volum, cat mai repede, daca se poate.
RECOMAND seria tuturor, indiferent de varsta. Potentialul este imens, iar povestea incredibila.
March 15, 2015
Reclamă pe fundal * Ești contaminat cu boala “reading break” ? Fii pe fază, urmează un medicament revoluționar . Este suficient doar o pagină ca să
scapi de acestă boală oribilă . Cartea” Provocarea” de Simona Stoica este soluția . *
Pot să spun cu mâna pe inimă că m-am îndrăgostit de la prima vedere de copertă, în curând o să facem” nunta”, e absolut genială . Culorile închise fiind la putere, parul fetei e cel care declanșează bomba, împrăștiind peste tot un strat gros de mister, mai că poți să-l tai cu cuțitul .
Dacă coperta e mirifică, nu mai am ce să zic de conținut, recunosc că la prima pagină eram puțin dezamăgită de faptul că este scrisă la persoana 3 , dar mi-a trecut repede vazând că sunt capitole și la persoana 1.
După primele pagini începusem să mă gandesc la ce se poate întâmpla în continuare (nu încercați asta acasă), dar nu eram nici măcar pe aproape . Niciodată nu s-a întâmplat ce am crezut eu si eram chiar uimita de asta . Ideea Simonei este una originala și o felicit pentru asta, în ultima vreme citisem doar cărți clișeice și îmi era oarecum frica să o încep, dar ceva mă împungea pe la spate să o citesc și în final, am cedat .
Caracterul Desireei este unul de milioane, mai încapațânată ca un măgar, nu face niciodată ce i se spune, dar mai mereu scapă cu basma curată.
Jack e cel care te pune mereu pe întrebari, nici nu ma știi dacă el e personajul bun sau cel rău, cred că e puțin din amândouă .
Când am terminat cartea am ajuns într-o stare destul de încurcată, noroc că mai exista înca un volum, spre fericirea mea, mai mare ca primul. După ce-l termin și pe acesta, păzea Simona că vin cu mesajele pentru continuare.
Dacă sunteți fani ai pericolului și vreți să simțiți adrenalina curgându-vă prin vene, aceasta creație e pentru voi . Aici veți avea ocazia să cunoașteți moartea în persoană.
Nota : 5/5
Sfintele citate :
“Zvonurile au fost create pentru a fi ignorate”.
“Nu toate urmele se sterg cu timpul”.
“Unele lucruri mai bine raman ascunse , iar unele secrete pe veci ingropate”
“-Nu e vina mea.
-Tot repeti asta , dar chiar crezi cuvintele pe care le rostesti ?”
“Viitorul este nesigur , oricat am incerca noi sa-l controlam . Dar prezentul …il dominam”
“Te-ai gandit vreodata ca unii vor sa te vada moarta pentru simplu fapt ca existi?”
scapi de acestă boală oribilă . Cartea” Provocarea” de Simona Stoica este soluția . *
Pot să spun cu mâna pe inimă că m-am îndrăgostit de la prima vedere de copertă, în curând o să facem” nunta”, e absolut genială . Culorile închise fiind la putere, parul fetei e cel care declanșează bomba, împrăștiind peste tot un strat gros de mister, mai că poți să-l tai cu cuțitul .
Dacă coperta e mirifică, nu mai am ce să zic de conținut, recunosc că la prima pagină eram puțin dezamăgită de faptul că este scrisă la persoana 3 , dar mi-a trecut repede vazând că sunt capitole și la persoana 1.
După primele pagini începusem să mă gandesc la ce se poate întâmpla în continuare (nu încercați asta acasă), dar nu eram nici măcar pe aproape . Niciodată nu s-a întâmplat ce am crezut eu si eram chiar uimita de asta . Ideea Simonei este una originala și o felicit pentru asta, în ultima vreme citisem doar cărți clișeice și îmi era oarecum frica să o încep, dar ceva mă împungea pe la spate să o citesc și în final, am cedat .
Caracterul Desireei este unul de milioane, mai încapațânată ca un măgar, nu face niciodată ce i se spune, dar mai mereu scapă cu basma curată.
Jack e cel care te pune mereu pe întrebari, nici nu ma știi dacă el e personajul bun sau cel rău, cred că e puțin din amândouă .
Când am terminat cartea am ajuns într-o stare destul de încurcată, noroc că mai exista înca un volum, spre fericirea mea, mai mare ca primul. După ce-l termin și pe acesta, păzea Simona că vin cu mesajele pentru continuare.
Dacă sunteți fani ai pericolului și vreți să simțiți adrenalina curgându-vă prin vene, aceasta creație e pentru voi . Aici veți avea ocazia să cunoașteți moartea în persoană.
Nota : 5/5
Sfintele citate :
“Zvonurile au fost create pentru a fi ignorate”.
“Nu toate urmele se sterg cu timpul”.
“Unele lucruri mai bine raman ascunse , iar unele secrete pe veci ingropate”
“-Nu e vina mea.
-Tot repeti asta , dar chiar crezi cuvintele pe care le rostesti ?”
“Viitorul este nesigur , oricat am incerca noi sa-l controlam . Dar prezentul …il dominam”
“Te-ai gandit vreodata ca unii vor sa te vada moarta pentru simplu fapt ca existi?”
May 2, 2015
Cum poate o carte să te răvăşească în halul acesta, să se joace cu sentimentele tale, încât să nu mai fii în stare să formulezi o amărâtă de frază?
"La început era Cuvântul..."Nimic mai adevărat. Dumnezeu a ştiut ce face când a dat glas oamenilor, nu doar să se exprime şi să comunice între ei, dar şi pentru simplul fapt că, prin cuvintele rostite, noi, oamenii, am căpătat o unealtă, o armă chiar, prin intermediul căreia putem reda sau distruge vieţi, fără să lăsăm urme.
Poate vă întrebaţi ce m-o fi apucat de l-am băgat şi pe Dumnezeu în toată treaba asta. Ei, bine, nu El efectiv, ci "cuvântul" în sine are legătură cu această carte, cu personajele, cu atitudinea lor, unul faţă de altul, care se schimbă la fiecare pas făcut. Un simplu cuvânt îţi poate schimba Soarta, fără a i te putea împotrivi.
Ca şi în realitate, si în lumea creată de Simona, personajele (toţi suntem nişte personaje, indiferent dacă este vorba de lumea reală sau cea fictivă) au tendinţa de a se cataloga unele pe altele datorită cuvintelor rostite. Cuvântul este la putere, având o influenţă destul de mare asupra noastră. Nişte simple cuvinte ne pot răni sau ne pot reda o speranţă de mult pierdută. Nişte simple cuvinte ne pot face să ne pierdem încrederea unii în alţii. Nişte simple cuvinte ne împing de la spate, pentru a face lucruri de care ne este teamă şi nu avem curajul necesar de a le duce la capăt. Nişte simple cuvinte ne pot provoca să ne avântăm cu capul înainte, fără a ţine cont de consecinţe.
Acest roman este o provocare în sine. Este o "lume" care te prinde în mrejele ei şi te lasă fără suflare. Recomand tuturor iubitorilor de acest gen şi nu numai. Oricine este binevenit să ia parte la o asemenea provocare, ce se va juca cu minţile voastre până nu veţi mai şti de voi. <3
Mai multe aici: http://shattering-words.blogspot.ro/2...
"La început era Cuvântul..."Nimic mai adevărat. Dumnezeu a ştiut ce face când a dat glas oamenilor, nu doar să se exprime şi să comunice între ei, dar şi pentru simplul fapt că, prin cuvintele rostite, noi, oamenii, am căpătat o unealtă, o armă chiar, prin intermediul căreia putem reda sau distruge vieţi, fără să lăsăm urme.
Poate vă întrebaţi ce m-o fi apucat de l-am băgat şi pe Dumnezeu în toată treaba asta. Ei, bine, nu El efectiv, ci "cuvântul" în sine are legătură cu această carte, cu personajele, cu atitudinea lor, unul faţă de altul, care se schimbă la fiecare pas făcut. Un simplu cuvânt îţi poate schimba Soarta, fără a i te putea împotrivi.
Ca şi în realitate, si în lumea creată de Simona, personajele (toţi suntem nişte personaje, indiferent dacă este vorba de lumea reală sau cea fictivă) au tendinţa de a se cataloga unele pe altele datorită cuvintelor rostite. Cuvântul este la putere, având o influenţă destul de mare asupra noastră. Nişte simple cuvinte ne pot răni sau ne pot reda o speranţă de mult pierdută. Nişte simple cuvinte ne pot face să ne pierdem încrederea unii în alţii. Nişte simple cuvinte ne împing de la spate, pentru a face lucruri de care ne este teamă şi nu avem curajul necesar de a le duce la capăt. Nişte simple cuvinte ne pot provoca să ne avântăm cu capul înainte, fără a ţine cont de consecinţe.
Acest roman este o provocare în sine. Este o "lume" care te prinde în mrejele ei şi te lasă fără suflare. Recomand tuturor iubitorilor de acest gen şi nu numai. Oricine este binevenit să ia parte la o asemenea provocare, ce se va juca cu minţile voastre până nu veţi mai şti de voi. <3
Mai multe aici: http://shattering-words.blogspot.ro/2...
March 22, 2015
Gândurile mele (Theo): sau ce a mai rămas din ele. Sunt într-un impas. Nu vă gândiţi că sunt într-un impas în care nu ştiu ce să mănânc mâine la micul dejun, pentru că asta ştiu deja. Sunt într-un impas din care nu sunt sigură că să dorm este răspunsul corect. „Provocarea” este genul acela de roman care te lasă într-o cumpănă perfect neechilibrată! Ai o reacţie de genul acela: „Şi acum ce ar trebui să fac cu viaţa mea mai exact?”
Am fost plăcut surprinsă când autoarea m-a contactat pentru a citi şi a scrie o recenzie pentru cartea ei, eram flatată şi plăcut surprinsă că încă mă mai pricep să mai scriu o recenzie bună, aşa că am acceptat fără niciun alt drept de apel. Cum mă aştepta un drum lung de trei ore şi jumătate până la Bucureşti şi cum titlul nu îmi mai dădea pace din geantă, am renunţat la orice altceva şi m-am apucat de citit. Cum am ajuns în Bucureşti? Nu ştiu, vă rog să mă credeţi că habar nu aveam că au trecut cele trei ore şi jumătate agonizante în trecut, pe lângă mine! Eram atât de prinsă şi captivată încât nu ştiu cum de nu am simţit nimic altceva. Dacă nu era tipul drăguţ de lângă mine care să îmi spună că am ajuns la capăt de linie, cred că rămâneam acolo până mă scoteau cu forţa.
În „Provocarea” suntem provocaţi de-a dreptul să ţinem pasul cu acţiunea, să fim atenţi şi în corelaţie strânsă cu personajele, să nu le pierdem niciun detaliu care mai târziu ne va fi fatal. Să fim curioşi, să punem totul sub semnul întrebării şi să nu credem nimic până când personajul a trecut cu bine de orice impediment; şi nici atunci să nu închidem ochii fericiţi, cine ştie ce altă oglindă mai este lângă tine.
Totul se petrece într-un oraş uitat de vreme şi oameni, într-un loc care urlă a mistic încă de când dai faţă în faţă cu numele şi nu eşti sigur dacă o să fii legat de oraş, de personaje sau de impunătoarea locaţie în care se va petrece majoritatea acţiunii.
Desiree este bântuită! Nu de fantome, nu de evenimente din trecut, este bântuită de coşmarurile care nu îi dau pace, de lividitatea lor chiar şi în timpul zilei, de frecvenţa cu care acestea îi iau minţile atât de constant. Este bântuită de frica pe care ele o instalează în ea, de emoţiile care nu se mai opresc din a curge prin venele ei. Şi nici măcar prietenii ei nu mai pot face ceva, se îndepărtează de oameni, de îndepărtează uşor, uşor de ideea de societate. Este ţâfnoasă, irascibilă şi deja nu se mai înţelege deloc cu sora ei.
Şi ce poate să scoată un om dintr-o stare care s-a instalat şi refuză să o mai părăsească? Câteva idei prin care gaşca ei de prieteni se pot provoca să facă unul dintre cele mai necugetate lucruri: să intre prin efracţie în conacul Wolfmansion! Nimeni nu a mai fost acolo de acum 150 de ani, nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu adevărat, doar că tot ce ascunde acel conac ar trebui să fie incitant şi terifiant în acelaşi timp.
Şi este. Îngrozitor de ameţitor de debusolat! Aşa l-aş descrie. Nimic nu este ceea ce pare, nimeni nu este ceea ce pare o dată intrat. Derek, Michael, Sarah – soara lui Desiree, Viola şi Desiree sunt de acum prinşi în cel mai mare labirint. Spirite cutreieră necontenite intrarea, întunericul îţi răceşte fiecare os, şi aproape că încă mai poţi să simţi ţipetele.
Uneori atrocitatea o dată produsă, se poate resimţi mult timp în urmă după ce ea a fost comisă. Şi atunci când la cele două capete joacă şi creaturi cu care nu te-ai mai întâlnit, eşti prins într-un vârtej din care nu mai ştii dacă ai scăpat şi încă mai respiri, sau ai scăpat şi creierul tău încă se îneacă.
Şi ai intrat. Iar acum alergi pentru că încă nu vrei să accepţi că nu mai poţi să mai ieşi. Oglinzile te privesc mirate şi te transportă acolo unde vor ele, furnicăturile de pe şirea spinării îţi urlă în urechi să fugi şi să nu te uiţi înapoi; şi aşa realizezi că ai făcut greşeala vieţii tale, că o dată ce ai început să dansezi într-o horă eşti inapt să mai părăseşti învârteala.
Şi eşti ameţit şi debusolat şi evenimentele se succed constant şi nu mai ştii de unde ai venit şi unde trebuie să ajungi. Şi când totul începe să capete un haotic sens pentru tine, e prea târziu. Mult prea târziu.
O să aveţi parte, ca şi mine de altfel, de şocuri la care nu vă aşteptaţi; o să vă bată inima cu putere şi o să daţi vina pe cafeaua puternică pe care aţi băut-o dimineaţă; o să începeţi să priviţi cu suspiciune orice om de lângă voi şi parcă dintr-o dată toţi vă aleargă pentru a vă spune că nu sunteţi cine credeaţi că sunteţi.
Aleargă! Nu îţi urma instinctele. Respiră. Fugi mai repede. Nu ai dreptul să cazi. Nu mai ai opţiuni viabile pentru a supravieţui? Ce faci?
Îţi faci opţiuni valabile care să te scoată din încurcătură!
Lectură plăcută!
Am fost plăcut surprinsă când autoarea m-a contactat pentru a citi şi a scrie o recenzie pentru cartea ei, eram flatată şi plăcut surprinsă că încă mă mai pricep să mai scriu o recenzie bună, aşa că am acceptat fără niciun alt drept de apel. Cum mă aştepta un drum lung de trei ore şi jumătate până la Bucureşti şi cum titlul nu îmi mai dădea pace din geantă, am renunţat la orice altceva şi m-am apucat de citit. Cum am ajuns în Bucureşti? Nu ştiu, vă rog să mă credeţi că habar nu aveam că au trecut cele trei ore şi jumătate agonizante în trecut, pe lângă mine! Eram atât de prinsă şi captivată încât nu ştiu cum de nu am simţit nimic altceva. Dacă nu era tipul drăguţ de lângă mine care să îmi spună că am ajuns la capăt de linie, cred că rămâneam acolo până mă scoteau cu forţa.
În „Provocarea” suntem provocaţi de-a dreptul să ţinem pasul cu acţiunea, să fim atenţi şi în corelaţie strânsă cu personajele, să nu le pierdem niciun detaliu care mai târziu ne va fi fatal. Să fim curioşi, să punem totul sub semnul întrebării şi să nu credem nimic până când personajul a trecut cu bine de orice impediment; şi nici atunci să nu închidem ochii fericiţi, cine ştie ce altă oglindă mai este lângă tine.
Totul se petrece într-un oraş uitat de vreme şi oameni, într-un loc care urlă a mistic încă de când dai faţă în faţă cu numele şi nu eşti sigur dacă o să fii legat de oraş, de personaje sau de impunătoarea locaţie în care se va petrece majoritatea acţiunii.
Desiree este bântuită! Nu de fantome, nu de evenimente din trecut, este bântuită de coşmarurile care nu îi dau pace, de lividitatea lor chiar şi în timpul zilei, de frecvenţa cu care acestea îi iau minţile atât de constant. Este bântuită de frica pe care ele o instalează în ea, de emoţiile care nu se mai opresc din a curge prin venele ei. Şi nici măcar prietenii ei nu mai pot face ceva, se îndepărtează de oameni, de îndepărtează uşor, uşor de ideea de societate. Este ţâfnoasă, irascibilă şi deja nu se mai înţelege deloc cu sora ei.
Şi ce poate să scoată un om dintr-o stare care s-a instalat şi refuză să o mai părăsească? Câteva idei prin care gaşca ei de prieteni se pot provoca să facă unul dintre cele mai necugetate lucruri: să intre prin efracţie în conacul Wolfmansion! Nimeni nu a mai fost acolo de acum 150 de ani, nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu adevărat, doar că tot ce ascunde acel conac ar trebui să fie incitant şi terifiant în acelaşi timp.
Şi este. Îngrozitor de ameţitor de debusolat! Aşa l-aş descrie. Nimic nu este ceea ce pare, nimeni nu este ceea ce pare o dată intrat. Derek, Michael, Sarah – soara lui Desiree, Viola şi Desiree sunt de acum prinşi în cel mai mare labirint. Spirite cutreieră necontenite intrarea, întunericul îţi răceşte fiecare os, şi aproape că încă mai poţi să simţi ţipetele.
Uneori atrocitatea o dată produsă, se poate resimţi mult timp în urmă după ce ea a fost comisă. Şi atunci când la cele două capete joacă şi creaturi cu care nu te-ai mai întâlnit, eşti prins într-un vârtej din care nu mai ştii dacă ai scăpat şi încă mai respiri, sau ai scăpat şi creierul tău încă se îneacă.
Şi ai intrat. Iar acum alergi pentru că încă nu vrei să accepţi că nu mai poţi să mai ieşi. Oglinzile te privesc mirate şi te transportă acolo unde vor ele, furnicăturile de pe şirea spinării îţi urlă în urechi să fugi şi să nu te uiţi înapoi; şi aşa realizezi că ai făcut greşeala vieţii tale, că o dată ce ai început să dansezi într-o horă eşti inapt să mai părăseşti învârteala.
Şi eşti ameţit şi debusolat şi evenimentele se succed constant şi nu mai ştii de unde ai venit şi unde trebuie să ajungi. Şi când totul începe să capete un haotic sens pentru tine, e prea târziu. Mult prea târziu.
O să aveţi parte, ca şi mine de altfel, de şocuri la care nu vă aşteptaţi; o să vă bată inima cu putere şi o să daţi vina pe cafeaua puternică pe care aţi băut-o dimineaţă; o să începeţi să priviţi cu suspiciune orice om de lângă voi şi parcă dintr-o dată toţi vă aleargă pentru a vă spune că nu sunteţi cine credeaţi că sunteţi.
Aleargă! Nu îţi urma instinctele. Respiră. Fugi mai repede. Nu ai dreptul să cazi. Nu mai ai opţiuni viabile pentru a supravieţui? Ce faci?
Îţi faci opţiuni valabile care să te scoată din încurcătură!
Lectură plăcută!
September 17, 2016
4,5
Având în vedere faptul că am destul de multe cărți în bibliotecă care încă nu sunt citite, să-mi cumpăr altele noi, nu era prioritatea principală pentru mine; chiar dacă îmi doresc să o fac. Și, până la urmă, cărui cititor înrăit nu-i fac cu ochiul cărțile atunci când le vede în vitrinele librăriilor, sau pe internet? Și ca să fac un pas și mai aproape de subiectul despre care vreau să vorbesc – sună de parcă aș fi la judecătorie, eu fiind avocat, iar acum mă pregătesc să spun câte ceva despre clientul meu –, aveam de mult timp pe lista mea de viitoare achiziții, aceste două cărți. Vorbesc la plural deoarece, pentru cei care încă nu au auzit de ele, sau măcar de autoare, Provocarea este împărțită în două volume. Inițial nu am înțeles această dorință a scriitoarei de a le împărți, dar bineînțeles cum eram doar un cititor din afara sferei creată de ea în cărți, nu am înțeles de ce a dorit aceasta să facă acest lucru. Dar mă bucur că Simona Stoica mi-a dat șansa să mă lămuresc mai devreme decât m-aș fi așteptat, deoarece mi le-a oferit pentru recenzie. Și pe această cale vreau să-i mulțumesc din nou foarte mult, dar și pentru că, cu ajutorul ei, am reușit să ies în sfârșit din această criză pe care o aveam din cauză că nu mai puteam să citesc nimic. Îi sunt foarte recunoscătoare.
Am așteptat cu mare nerăbdare să încep cartea, și eram foarte curioasă cum va fi în lumea Rephelimilor, dar și mai mult decât atât, ce va reuși să-mi transmită mie – personal – un nou autor. Pentru că am observat mai nou – și aici îmi dau seama că nu am fost atât de atentă pe cât ar fi trebuit cu ceea ce citeam – că fiecare scriitor îmi transmite lucruri diferite față de ceea ce reușesc să-mi dea alții. Și nu neapărat sentimente, sau o învățătură anume, o morală, ci mai mult decât atât; cu greu mă pot exprima în cuvinte, încât să pot să vă descriu acel ceva care mă face să vibrez, să mă exteriorizez în interiorul meu, să simt lava care-mi atinge fiecare parte din mine. Iar această carte a reușit să mă facă să “îndur” această “suferință” cu stoicism și fericire.
În primă instanță – și se pare că iarăși am reușit să o fac pe avocatul implicat cu tot sufletul –, cartea m-a făcut să-mi imaginez lumea ca fiind altfel, prin cap îmi treceau tot felul de idei, îmi apăreau fel și fel de imagini total diferite de ceea ce am dat să găsesc. Și acest lucru este foarte provocator, iar aici mi-am dat seama că pentru mine – cel puțin – titlul nu a implicat-o doar pe Desiree, pe prietenii ei, sau pe Jack când a fost nevoit să se implice într-un anumit lucru. Aici a fost vorba și de cititor, de ceea ce-și va imagina el decum va găsi acea lume, și de cum și-o va percepe ca fiind potrivită pentru el, sau nu. Mi se întâmplă des să-mi imaginez ceva despre conținutul unei cărți, doar din descriere – și presupun că așa se întâmplă la majoritatea cititorilor –, iar de multe ori reușesc să-mi dau seama doar din atât, dar au fost câteva cazuri în care am fost înșelată. Dur și la obiect; fără vreun avertisment anume. Așa s-a întâmplat și în cazul acestui volum, am fost mai mult decât surprinsă să descopăr că majoritatea ideilor mele nu se suprapuneau absolut deloc cu ceea ce avusese autorul în minte. Iar acest lucru nu poate decât să mă facă nespus de fericită și să apreciez cartea și mai mult. Acesta fiind și unul dintre motivele pentru care s-a mai adăugat o stea evaluării.
Continuarea: http://pandeleaandreea.blogspot.com/2...
Având în vedere faptul că am destul de multe cărți în bibliotecă care încă nu sunt citite, să-mi cumpăr altele noi, nu era prioritatea principală pentru mine; chiar dacă îmi doresc să o fac. Și, până la urmă, cărui cititor înrăit nu-i fac cu ochiul cărțile atunci când le vede în vitrinele librăriilor, sau pe internet? Și ca să fac un pas și mai aproape de subiectul despre care vreau să vorbesc – sună de parcă aș fi la judecătorie, eu fiind avocat, iar acum mă pregătesc să spun câte ceva despre clientul meu –, aveam de mult timp pe lista mea de viitoare achiziții, aceste două cărți. Vorbesc la plural deoarece, pentru cei care încă nu au auzit de ele, sau măcar de autoare, Provocarea este împărțită în două volume. Inițial nu am înțeles această dorință a scriitoarei de a le împărți, dar bineînțeles cum eram doar un cititor din afara sferei creată de ea în cărți, nu am înțeles de ce a dorit aceasta să facă acest lucru. Dar mă bucur că Simona Stoica mi-a dat șansa să mă lămuresc mai devreme decât m-aș fi așteptat, deoarece mi le-a oferit pentru recenzie. Și pe această cale vreau să-i mulțumesc din nou foarte mult, dar și pentru că, cu ajutorul ei, am reușit să ies în sfârșit din această criză pe care o aveam din cauză că nu mai puteam să citesc nimic. Îi sunt foarte recunoscătoare.
Am așteptat cu mare nerăbdare să încep cartea, și eram foarte curioasă cum va fi în lumea Rephelimilor, dar și mai mult decât atât, ce va reuși să-mi transmită mie – personal – un nou autor. Pentru că am observat mai nou – și aici îmi dau seama că nu am fost atât de atentă pe cât ar fi trebuit cu ceea ce citeam – că fiecare scriitor îmi transmite lucruri diferite față de ceea ce reușesc să-mi dea alții. Și nu neapărat sentimente, sau o învățătură anume, o morală, ci mai mult decât atât; cu greu mă pot exprima în cuvinte, încât să pot să vă descriu acel ceva care mă face să vibrez, să mă exteriorizez în interiorul meu, să simt lava care-mi atinge fiecare parte din mine. Iar această carte a reușit să mă facă să “îndur” această “suferință” cu stoicism și fericire.
În primă instanță – și se pare că iarăși am reușit să o fac pe avocatul implicat cu tot sufletul –, cartea m-a făcut să-mi imaginez lumea ca fiind altfel, prin cap îmi treceau tot felul de idei, îmi apăreau fel și fel de imagini total diferite de ceea ce am dat să găsesc. Și acest lucru este foarte provocator, iar aici mi-am dat seama că pentru mine – cel puțin – titlul nu a implicat-o doar pe Desiree, pe prietenii ei, sau pe Jack când a fost nevoit să se implice într-un anumit lucru. Aici a fost vorba și de cititor, de ceea ce-și va imagina el decum va găsi acea lume, și de cum și-o va percepe ca fiind potrivită pentru el, sau nu. Mi se întâmplă des să-mi imaginez ceva despre conținutul unei cărți, doar din descriere – și presupun că așa se întâmplă la majoritatea cititorilor –, iar de multe ori reușesc să-mi dau seama doar din atât, dar au fost câteva cazuri în care am fost înșelată. Dur și la obiect; fără vreun avertisment anume. Așa s-a întâmplat și în cazul acestui volum, am fost mai mult decât surprinsă să descopăr că majoritatea ideilor mele nu se suprapuneau absolut deloc cu ceea ce avusese autorul în minte. Iar acest lucru nu poate decât să mă facă nespus de fericită și să apreciez cartea și mai mult. Acesta fiind și unul dintre motivele pentru care s-a mai adăugat o stea evaluării.
Continuarea: http://pandeleaandreea.blogspot.com/2...
April 6, 2015
În primul rând, vreau să o felicit personal pe Simona, care a reușit să creeze o poveste ( și un univers) care a fost cu mult peste așteptările mele și care sper să ajungă la urechile tuturor.
Îmi amintesc că am văzut pe facebook, acum câteva luni, un status care spune ceva de genul ”de mâine o să mă pot numi autoare”. Așa am aflat de Simona și de cărțle ei, și tot așa a început toată ”nebunia”.
*****scurtă povestire a acțiunii cu spoilere!*****
Acțiunea romanului se derulează în Wolfcraft și se învârte în jurul Des și a prietenilor ei Derek, Sarah, Michael și Viola. Totul pornește de la o provocare, o aventură în conacul Wolfmaner, centrul turistic al orașului, dar plin de secrete și mistere. Într-o noapte, cei cinci prieteni acceptă provocarea, moment în care totul o să se schimbe. Aceștia reușesc să intre în conac printr-o oglină și ca să iasă afară, trebuie să găsească cioburile pierdute. În căutarea acestora, toți cinci încep să se schimbe. Frica le intră în sânge, încrederea reciprocă începe să dispară și trădările ies la iveală. Înainte să intre în conac, Des află că este urmărită iar proprietatea Wolfmaner o introduce Rephelimilor.
*********************************************
Desiree e o adolescentă care încearcă să se izoleze de lume. Nu acceptă ajutor din partea prietenilor și preferă să le ascundă adevărul. În alte cuvinte, Des m-a călcat pe nervi pe parcursul celor două volume.
Rephelimii sunt creaturi fantastice din cetatea Haven care trebuie să se asigure că oamenii mor așa cum le-a fost scris. Însă, ei nu sunt cea mai mare amenințare.(O să-i cunoaștem mai bine în vol 2)
Acțiunea e atât de intensă încât ți-e frică la fiecare cuvânt. Conacul l-am asociat cu un labirint atât pentru că exista doar o ieșire dar și pentru că nu știai ce te așteaptă după colț. Se găsesc întorsături de situație la fiecare pagină și personaje în care ți-ai pus încrederea ajung să te dezamăgească.
Am acceptat provocarea, am descis cartea care trebuia să rămână închisă și am avut parte de o aventură unică. Am căutat răspunsuri la multe întrebări alături de personaje, dar fiecare ușă deschisă ascundea două uși închise. Romanul te pune în situația în care nu ai de ales. Trebuie să stai și să citești tot, pentru că nu ai cum să reziști provocării.
Am adorat fiecare pagină și mă bucur că am avut vol 2 lângă mine și că nu a trebuit să aștept după o continuare!
Îmi amintesc că am văzut pe facebook, acum câteva luni, un status care spune ceva de genul ”de mâine o să mă pot numi autoare”. Așa am aflat de Simona și de cărțle ei, și tot așa a început toată ”nebunia”.
*****scurtă povestire a acțiunii cu spoilere!*****
Acțiunea romanului se derulează în Wolfcraft și se învârte în jurul Des și a prietenilor ei Derek, Sarah, Michael și Viola. Totul pornește de la o provocare, o aventură în conacul Wolfmaner, centrul turistic al orașului, dar plin de secrete și mistere. Într-o noapte, cei cinci prieteni acceptă provocarea, moment în care totul o să se schimbe. Aceștia reușesc să intre în conac printr-o oglină și ca să iasă afară, trebuie să găsească cioburile pierdute. În căutarea acestora, toți cinci încep să se schimbe. Frica le intră în sânge, încrederea reciprocă începe să dispară și trădările ies la iveală. Înainte să intre în conac, Des află că este urmărită iar proprietatea Wolfmaner o introduce Rephelimilor.
*********************************************
Desiree e o adolescentă care încearcă să se izoleze de lume. Nu acceptă ajutor din partea prietenilor și preferă să le ascundă adevărul. În alte cuvinte, Des m-a călcat pe nervi pe parcursul celor două volume.
Rephelimii sunt creaturi fantastice din cetatea Haven care trebuie să se asigure că oamenii mor așa cum le-a fost scris. Însă, ei nu sunt cea mai mare amenințare.(O să-i cunoaștem mai bine în vol 2)
Acțiunea e atât de intensă încât ți-e frică la fiecare cuvânt. Conacul l-am asociat cu un labirint atât pentru că exista doar o ieșire dar și pentru că nu știai ce te așteaptă după colț. Se găsesc întorsături de situație la fiecare pagină și personaje în care ți-ai pus încrederea ajung să te dezamăgească.
Am acceptat provocarea, am descis cartea care trebuia să rămână închisă și am avut parte de o aventură unică. Am căutat răspunsuri la multe întrebări alături de personaje, dar fiecare ușă deschisă ascundea două uși închise. Romanul te pune în situația în care nu ai de ales. Trebuie să stai și să citești tot, pentru că nu ai cum să reziști provocării.
Am adorat fiecare pagină și mă bucur că am avut vol 2 lângă mine și că nu a trebuit să aștept după o continuare!
February 26, 2016
Provocarea este un roman complex, plin de situaţii neprevăzute, suspans şi incertitudine. Este genul acela de carte care te va acapara complet şi nu-ţi va permite să o laşi din mână până nu ai terminat-o. Lumea pe care Simona a reuşit să o nuanţeze este una fascinantă, cu personaje bine conturate, aflate la limita dintre bine şi rău. Acţiunea îţi va menţine interesul treaz pe tot parcursul lecturării şi te va transpune în pielea personajului principal, ajungând să simţi trăirile acestuia de parcă ţi-ar aparţine. Sper din tot sufletul că această serie o să se bucure de atenţia pe care o merită şi cu timpul, vreau să o văd tradusă în cât mai multe limbi străine deoarece MERITĂ!
Găsiţi întreaga recenzie aici: https://dindragostepentrucarti.wordpr...
Găsiţi întreaga recenzie aici: https://dindragostepentrucarti.wordpr...
May 20, 2015
O carte care produce o schimbare în interiorul meu, o carte pe care o citesc încet, dar cu o sete de nestăpânit, o carte care îmi transformă viața, care îmi dăruiește ceva, nu îmi ia, nu este o carte bună. Este cea mai bună carte pe care puteam să o citesc. Cea mai potrivită, cea mai minunată și cea care a meritat fiecare secundă din timpul meu.
https://bookcaffe.wordpress.com/2015/...
https://bookcaffe.wordpress.com/2015/...
January 28, 2015
Trebuie să încep prin a-i mulțumi Simonei pentru șansa de a lectura aceste minunate două volume. Mulțumesc că m-ai introdus în această lume! Apoi, trebuie să vă mărturisesc că nu am niciun plan în ceea ce privește scrierea acestei recenzii. O mie de întrebări se învârt în mintea mea, gândurile mele sunt destul de confuze, iar părerile greu de exprimat. Nu-mi vine să cred cum au fost încurcate ițele, rezultând minciuni, secrete, trădări și imposibilitatea de a avea încredere în cineva. De ce nu-mi pot exprima bine părerile? Pentru că Simona a construit personajele astfel încât să nu le poți cataloga cu exactitate, să nu poți afirma cu siguranță că acesta face parte din echipa răului sau a binelui. Astfel că, este complicat să emit păreri despre personaje, păreri exacte, pentru ca voi să rămâneți cu impresia corectă. Sunt obligată de conștință să le conturez în această recenzie, așa cum sunt ele, cu bune și rele.
Putere. Teamă. Intuiție. Dominație. Mistere. Un trecut scris de forțe necunoscute. Un prezent incert. Un viitor precar. Un conac impresionant ce va schimba Soarta tuturor!
Este imposibil să nu rămâi cu un gust amar la finalul lecturii, deoarece își dorești mai mult. Am trăit diverse stări, citind cele două volume, au existat personaje care m-au enervat, personaje pe care le-am iubit, dar și personaje în numele cărora nu mă pot pronunța. În primul volum autoarea a strecurat printre replicile unor personaje cuvinte ce te intrigă. Este ca și cum nu poți avea încredere în nimeni. Cum spuneam, este imposibil să caracterizezi un personaj printr-un singur cuvânt. Nu știu de ce, încă de când am aflat că apare această serie, am știu că îmi va plăcea. Am avut un fel de feeling straniu ce s-a adeverit în totalitate. A trecut ceva timp de când am citit o serie mulțumitoare din toate punctele de vedere și sper ca, faptul că autoarea e româncă, să nu fie un impediment în promovarea ei, deoarece merită.
Întâmplări vechi și 150 de ani în care magia a așteptat au ieșit la suprafața acum, punând stăpânire pe viața lui Desiree, o tânără care ducea o viață relativ normală, într-un orășel. Hotârârea lui Desiree de a pătrunde în conacul Wolfmaner, împreună cu prietenii săi(Derek, Michel, Viola și sora ei Sarah) declanșează firul evenimentelor nefaste. Conacul, o locație bizară pe care o ador devine coșmarul celor cinci aventurieri. Acest conac a fost descris atât de bine, de frumos, încât m-a fascinat. A fost notabilă dorința Simonei de a valorifica descrierea(un mod de expunere pe care îl iubesc) și o iubesc pentru asta. Detaliile puse la punct, relatarea amănunțită, magia din spatele concacului, m-au făcut să mă îndrăgostesc de primul volum. Acest conac și tot ceea ce s-a întâmplat în el a afectat toate personajele și a deschis poarta către transformare. Transformarea tuturor personajelor. Repercusiunile acelei escapede au fost mult mai grave decât întâmplările în sine. Atacurile ce o au țintă pe Desiree sunt din ce în ce mai dese, viața ei este în pericol în fiecare secundă, mai ales că cei care vor să o distrugă au găsit o cale de acces, prin care ajung la ea foarte ușor.
Prietenia lui Desiree cu ceilalți devine istorie. Minciuna, înșelătoria, secretele domnesc în al doilea volum. Desiree este, practic, înlăturată din grupul ei de prieteni, întrucât toți spun minciuni, toți par să ascundă ceva și să fie implicați într-o treabă necurată. Dacă totul pare deja complicat, să vedeți ce grozăvie este în volumul al doilea. Apar noi personaje cheie, precum Eliza, sora lui Jack Harper, sau Hope(pe care, pot să spun de acum, nu o suport!). Dacă îmi plăceau două personaje masculine în primul volum, în al doilea m-am rezumat la unul singur: Jack Harper. Jack Harper, cel misterios, cu un trecut care îți pune mintea pe jar, cu o atitudine închisă pe care nu o poți descifra. Jack, cel care are o legătură aparte cu Desiree, cel care nu este nici bun, dar nici rău. Jack, Jack, Jack!!!
Vedeți că recenzia mea o e învălmășală de gânduri pe care nu le pot aduna în idei concrete? Ei, asta mi-a făcut mie seria asta. Nu, pe bune, cum să te joci atât de mult cu emoțiile mele? Cum, ce inimă să ai ca să faci asta? Simona, ce inimă???? Nici nu știu ce să mai spun, abia am reușit să scris tot ceea ce este mai sus(după ce am șters de două ori o parte din recenzie). Un ultim lucru, probabil cel mai important(îmi pare rău că mi-a luat așa mult să zic asta): cumpărați primele două volume din aceasta serie dacă nu vreți să ratați o poveste fascinată! Și nu vreți asta, credeți-mă! Rar mă entuziasmez atât de tare, rar mă chinui să răspund la niște întrebări pe care le-a generat lecturarea unei cărți, dar începutul acestei serii m-a dat pe spate. Iar sfârșitul celui de-al doilea volum...ugh(nu vă pot relata ce s-a petrecut în final, însă vreau al treilea volum ACUM!).
Recomand, recomand, recomand!
Putere. Teamă. Intuiție. Dominație. Mistere. Un trecut scris de forțe necunoscute. Un prezent incert. Un viitor precar. Un conac impresionant ce va schimba Soarta tuturor!
Este imposibil să nu rămâi cu un gust amar la finalul lecturii, deoarece își dorești mai mult. Am trăit diverse stări, citind cele două volume, au existat personaje care m-au enervat, personaje pe care le-am iubit, dar și personaje în numele cărora nu mă pot pronunța. În primul volum autoarea a strecurat printre replicile unor personaje cuvinte ce te intrigă. Este ca și cum nu poți avea încredere în nimeni. Cum spuneam, este imposibil să caracterizezi un personaj printr-un singur cuvânt. Nu știu de ce, încă de când am aflat că apare această serie, am știu că îmi va plăcea. Am avut un fel de feeling straniu ce s-a adeverit în totalitate. A trecut ceva timp de când am citit o serie mulțumitoare din toate punctele de vedere și sper ca, faptul că autoarea e româncă, să nu fie un impediment în promovarea ei, deoarece merită.
Întâmplări vechi și 150 de ani în care magia a așteptat au ieșit la suprafața acum, punând stăpânire pe viața lui Desiree, o tânără care ducea o viață relativ normală, într-un orășel. Hotârârea lui Desiree de a pătrunde în conacul Wolfmaner, împreună cu prietenii săi(Derek, Michel, Viola și sora ei Sarah) declanșează firul evenimentelor nefaste. Conacul, o locație bizară pe care o ador devine coșmarul celor cinci aventurieri. Acest conac a fost descris atât de bine, de frumos, încât m-a fascinat. A fost notabilă dorința Simonei de a valorifica descrierea(un mod de expunere pe care îl iubesc) și o iubesc pentru asta. Detaliile puse la punct, relatarea amănunțită, magia din spatele concacului, m-au făcut să mă îndrăgostesc de primul volum. Acest conac și tot ceea ce s-a întâmplat în el a afectat toate personajele și a deschis poarta către transformare. Transformarea tuturor personajelor. Repercusiunile acelei escapede au fost mult mai grave decât întâmplările în sine. Atacurile ce o au țintă pe Desiree sunt din ce în ce mai dese, viața ei este în pericol în fiecare secundă, mai ales că cei care vor să o distrugă au găsit o cale de acces, prin care ajung la ea foarte ușor.
Prietenia lui Desiree cu ceilalți devine istorie. Minciuna, înșelătoria, secretele domnesc în al doilea volum. Desiree este, practic, înlăturată din grupul ei de prieteni, întrucât toți spun minciuni, toți par să ascundă ceva și să fie implicați într-o treabă necurată. Dacă totul pare deja complicat, să vedeți ce grozăvie este în volumul al doilea. Apar noi personaje cheie, precum Eliza, sora lui Jack Harper, sau Hope(pe care, pot să spun de acum, nu o suport!). Dacă îmi plăceau două personaje masculine în primul volum, în al doilea m-am rezumat la unul singur: Jack Harper. Jack Harper, cel misterios, cu un trecut care îți pune mintea pe jar, cu o atitudine închisă pe care nu o poți descifra. Jack, cel care are o legătură aparte cu Desiree, cel care nu este nici bun, dar nici rău. Jack, Jack, Jack!!!
Vedeți că recenzia mea o e învălmășală de gânduri pe care nu le pot aduna în idei concrete? Ei, asta mi-a făcut mie seria asta. Nu, pe bune, cum să te joci atât de mult cu emoțiile mele? Cum, ce inimă să ai ca să faci asta? Simona, ce inimă???? Nici nu știu ce să mai spun, abia am reușit să scris tot ceea ce este mai sus(după ce am șters de două ori o parte din recenzie). Un ultim lucru, probabil cel mai important(îmi pare rău că mi-a luat așa mult să zic asta): cumpărați primele două volume din aceasta serie dacă nu vreți să ratați o poveste fascinată! Și nu vreți asta, credeți-mă! Rar mă entuziasmez atât de tare, rar mă chinui să răspund la niște întrebări pe care le-a generat lecturarea unei cărți, dar începutul acestei serii m-a dat pe spate. Iar sfârșitul celui de-al doilea volum...ugh(nu vă pot relata ce s-a petrecut în final, însă vreau al treilea volum ACUM!).
Recomand, recomand, recomand!
April 16, 2017
Ați încercat vreodată să povestiți un vis? Ați sesizat că deseori, în timp ce vorbiți, vă dați seama că povestea are goluri, schimbări bruște ale locului, atmosferei sau personajelor, lucruri care nu au sens la lumina zilei, dar care erau perfect firești în vis? Ați observat cât de logic părea totul până când ați încercat să-l împărtășiți cu ceilalți pentru că un vis adus în realitate devine pur și simplu lipsit de substanță?
O să presupun că răspunsul a foat „da”... Dar ați avut vreodată senzația acută că citiți un vis? Nu povestea unui vis, nu transpunerea lui în realitate, ci visul în sine, cu toate regulile lui bizare și poate de neînțeles, dar care au cumva sens acolo, în acea lume? Ei bine, cam asta e senzația cu care te lasă primul volum al seriei Provocarea (cu mențiunea că uneori visul e mai degrabă un adevărat coșmar).
Recenzia completă pe blogul meu, aici.
O să presupun că răspunsul a foat „da”... Dar ați avut vreodată senzația acută că citiți un vis? Nu povestea unui vis, nu transpunerea lui în realitate, ci visul în sine, cu toate regulile lui bizare și poate de neînțeles, dar care au cumva sens acolo, în acea lume? Ei bine, cam asta e senzația cu care te lasă primul volum al seriei Provocarea (cu mențiunea că uneori visul e mai degrabă un adevărat coșmar).
Recenzia completă pe blogul meu, aici.
March 9, 2015
Nu pot scrie acuma cât de puternică este impresia pe care mi-a lăsat-o acest prim volum al seriei. Am zis că fac pauză între cele două volume, dar nu am rezistat și, în prezent, citesc al doilea volum. E alert, plin de mistere, care se dezvăluie greu, picătură cu picătură, personajele sunt superbe, iar lumea descrisă de Simona este una incredibilă, fantastică, 2 lumi despărțite de un Văl. Doamne, abia aștept următoarele volume, dar parcă nu vreau să vină sfârșitul seriei prea repede!
April 1, 2015
5 STARS! ♥ ♥ ♥ ♥ ♥
Review to come!
Review to come!
June 15, 2016
Mi-a plăcut mult cartea. În sfârșit am găsit și eu un autor român pe gustul meu :D
April 26, 2015
Unii trăiesc vânând provocări şi clipele unice, respiră adrenalină şi doresc să aibă o existenţă palpitantă, pe când alţii simt confort în linişte, siguranţă, preferă să aibă control mereu asupra vieţii lor, deşi aceasta are grijă să îi surprindă exact când nu se aşteaptă. Pentru cei din a doua categorie, care preferaţi calmul, dar totodată tânjiţi în secret după aventură, dar nu aveţi curajul de a porni în căutarea uneia, există cărţile. Ele vă vor purta în cele mai fantastice locuri, vă vor face să intraţi în pielea celor mai impresionante personaje, veţi trăi cu adevărat, veţi muri şi veţi renaşte.
Înainte să citesc cele două volume din „Provocarea” de Simona Stoica, îmi propusesem să scriu separat impresiile despre fiecare, dar am ales în final să îmi adun gândurile într-o singură recenzie, deoarece nu am fost atât de impresionată de prima parte a poveştii şi nu aveam prea multe de spus. În plus, citisem undeva că Simona oricum gândise totul ca pe un întreg dar editura a ales să împartă cartea în două datorită numărul mare de pagini, aşa că mi-am zis că am făcut o alegere înţeleaptă. De asemenea, precizez că nu voi insista pe rezumatul acţiunii deoarece sinopsis-urile volumelor sunt destul de bogate în informaţii şi vă puteţi face singuri o idee despre ce e vorba, citindu-le.
Acţiunea primului volum este centrată pe descoperirea misterului conacului Wolfmaner, un loc sinistru în care proprietarii lui şi-au pierdut acum mulţi ani viaţa într-un mod violent. Desiree, personajul central feminin, alături de sora ei, Sarah, dar şi de prietenii Derek, Viola şi Michael, decid să pătrundă în mod ilegal în acest spaţiu sumbru, pentru risipi o dată pentru totodeauna semnele de întrebare care planează asupra zilei fatidice în care o familie întreagă a fost masacrată, aparent fără niciun motiv. Conacul este în sine un adevărat personaj, unul fascinant. Are o istorie a lui, parcă un suflet care se zbate între pereţii acestuia, a fost martorul multor evenimente, iar descrierile lui înfioară dar totodată captivează. Atmosfera apăsătoare care planează în jurul lui, tendinţa de a pune piedici în calea personajelor sau de a-i ghida în anumite direcţii, pot părea bulversante iniţial, dar ele asigură o aventură unică cititorului.
Însă ce e prea mult strică, aşa am simţit că a fost şi aici. Având în vedere că trei sferturi din acţiunea întregului prim volum se desfăşoară doar în jurul sau pe teritoriul conacului, de la un moment dat lectura a devenit obositoare, dificilă, mă simţeam şi eu, ca şi Desiree şi prietenii ei, rătăcită, pierdută pentru totdeauna pe culoarele şi prin camerele care îţi dădeau fiori. Astfel că spre final, eram atât de zăpăcită, că nu m-am mai putut bucura cu adevărat nici de secvenţele mai palpitante.
În al doilea volum din „Provocarea” are loc o schimbare la 180 de grade în ceea ce priveşte acţiunea, care e prezentă cam în fiecare capitol, tensiunea e mai ascuţită ca niciodată, iar pericolele o urmăresc fără încetare pe Desiree. Apar personaje noi, atât dintre Rephelimi, cât şi tot felul de creaturi monstruoase, înfricoşătoare.
Apreciez dibăcia şi intenţia Simonei Stoica de a pune temelii lumilor ficţionale create, de a le contura cu precizie. Haven este delimitată în mai multe spaţii, să le spun aşa, iar în prima carte avem ocazia să aruncăm un ochi în societatea Rephelimilor, una atent clădită, dar pe cale să se destrame din cauza unui război iminent. Nu vă voi spune însă mai multe despre aceşti Rephelimi, ce sunt şi ce fac ei, vă las să descoperiţi singuri. Deşi cele două părţi ale poveştii nu fost dozate din punct de vedere al acţiunii şi cantităţii de enigme şi informaţii oferite, în final se observă că ele se echilibrează cumva.
Am avut o problemă cu personajele, recunosc că nu am fost pe aceeaşi lungime de undă cu ele. Mai ales în prima parte, comportamentul grupului de prieteni mi s-a părut imatur şi inconsecvent, trecerile lor fulgerătoare de la o stare la alta, certurile dese şi alegerile lor m-au împiedicat în a le oferi un loc în inima mea, însă am pus totul pe seama lipsei de experienţă şi a situaţiei excepţionale în care se aflau. În volumul al doilea, apar multe personaje secundare, episodice; dacă în cazul unora le aflăm povestea, am constatat cu tristeţe că în cazul multora, ele apar acum doar pentru a semna prezenţa în condica cărţii sau...
Recenzia integrala aici: http://walking-on-letters.blogspot.ro...
Înainte să citesc cele două volume din „Provocarea” de Simona Stoica, îmi propusesem să scriu separat impresiile despre fiecare, dar am ales în final să îmi adun gândurile într-o singură recenzie, deoarece nu am fost atât de impresionată de prima parte a poveştii şi nu aveam prea multe de spus. În plus, citisem undeva că Simona oricum gândise totul ca pe un întreg dar editura a ales să împartă cartea în două datorită numărul mare de pagini, aşa că mi-am zis că am făcut o alegere înţeleaptă. De asemenea, precizez că nu voi insista pe rezumatul acţiunii deoarece sinopsis-urile volumelor sunt destul de bogate în informaţii şi vă puteţi face singuri o idee despre ce e vorba, citindu-le.
Acţiunea primului volum este centrată pe descoperirea misterului conacului Wolfmaner, un loc sinistru în care proprietarii lui şi-au pierdut acum mulţi ani viaţa într-un mod violent. Desiree, personajul central feminin, alături de sora ei, Sarah, dar şi de prietenii Derek, Viola şi Michael, decid să pătrundă în mod ilegal în acest spaţiu sumbru, pentru risipi o dată pentru totodeauna semnele de întrebare care planează asupra zilei fatidice în care o familie întreagă a fost masacrată, aparent fără niciun motiv. Conacul este în sine un adevărat personaj, unul fascinant. Are o istorie a lui, parcă un suflet care se zbate între pereţii acestuia, a fost martorul multor evenimente, iar descrierile lui înfioară dar totodată captivează. Atmosfera apăsătoare care planează în jurul lui, tendinţa de a pune piedici în calea personajelor sau de a-i ghida în anumite direcţii, pot părea bulversante iniţial, dar ele asigură o aventură unică cititorului.
Însă ce e prea mult strică, aşa am simţit că a fost şi aici. Având în vedere că trei sferturi din acţiunea întregului prim volum se desfăşoară doar în jurul sau pe teritoriul conacului, de la un moment dat lectura a devenit obositoare, dificilă, mă simţeam şi eu, ca şi Desiree şi prietenii ei, rătăcită, pierdută pentru totdeauna pe culoarele şi prin camerele care îţi dădeau fiori. Astfel că spre final, eram atât de zăpăcită, că nu m-am mai putut bucura cu adevărat nici de secvenţele mai palpitante.
În al doilea volum din „Provocarea” are loc o schimbare la 180 de grade în ceea ce priveşte acţiunea, care e prezentă cam în fiecare capitol, tensiunea e mai ascuţită ca niciodată, iar pericolele o urmăresc fără încetare pe Desiree. Apar personaje noi, atât dintre Rephelimi, cât şi tot felul de creaturi monstruoase, înfricoşătoare.
Apreciez dibăcia şi intenţia Simonei Stoica de a pune temelii lumilor ficţionale create, de a le contura cu precizie. Haven este delimitată în mai multe spaţii, să le spun aşa, iar în prima carte avem ocazia să aruncăm un ochi în societatea Rephelimilor, una atent clădită, dar pe cale să se destrame din cauza unui război iminent. Nu vă voi spune însă mai multe despre aceşti Rephelimi, ce sunt şi ce fac ei, vă las să descoperiţi singuri. Deşi cele două părţi ale poveştii nu fost dozate din punct de vedere al acţiunii şi cantităţii de enigme şi informaţii oferite, în final se observă că ele se echilibrează cumva.
Am avut o problemă cu personajele, recunosc că nu am fost pe aceeaşi lungime de undă cu ele. Mai ales în prima parte, comportamentul grupului de prieteni mi s-a părut imatur şi inconsecvent, trecerile lor fulgerătoare de la o stare la alta, certurile dese şi alegerile lor m-au împiedicat în a le oferi un loc în inima mea, însă am pus totul pe seama lipsei de experienţă şi a situaţiei excepţionale în care se aflau. În volumul al doilea, apar multe personaje secundare, episodice; dacă în cazul unora le aflăm povestea, am constatat cu tristeţe că în cazul multora, ele apar acum doar pentru a semna prezenţa în condica cărţii sau...
Recenzia integrala aici: http://walking-on-letters.blogspot.ro...
March 12, 2015
Postata original pe http://readingadd.blogspot.ro/
Faptul ca sunt cititor pasionat *sau obsedat cum zic unii* e ca o sabie cu doua taisuri: am avut parte de-o multime de carti, de toate felurile si am trait in zeci de lumi etc, dar e un defect atunci cand citesc o noua carte. Ce vreau sa zic - cand ai citit mai putine n-ai de unde sa stii daca o idee a mai fost folosita sau scrisa de inca douazeci de ori, sa zicem, in stiluri si moduri diferite, deci esti impresionat mai usor si crezi ca-i originala. Daca ai mai citit si acele douazeci de carti, atunci originalitatea poate fi mai scazuta sau nula.
Am facut aceasta paranteza care pare sa n-aiba sens, dar veti vedea ca are.
In primul rand ii multumesc autoarei pentru ca mi-a trimis acest volum si pe al doilea pentru a le citi si a posta niste recenzii sincere *ahm, cum fac de obicei*. In al doilea rand pot spune ca acest roman a fost o cursa interesanta si foarte rapida. L-am citit foarte repede si m-am bucurat din plin de actiunea si suspansul care au fost la cote maxime, spre bucuria mea, si inconstient am facut si paralele si comparatii.
Acum o sa ziceti 'ah, da nu pot sa cred! cum ai putut sa compari cartea asta cu altele?'; si aici revin la ce-am zis la inceput. In timp ce citeam, mintea mea vedea anumite elemente si cumva, inconstient, compara acest volum cu altele pe care le-am citit si care au la baza aceeasi idee.
Nu consider ideea pe care aceasta serie se bazeaza, pana acum, una originala si nici executia n-a fost originala, in totalitate. Da, a avut si elemente noi sau care m-au surprins putin, ceea ce imi place. Mi-au placut stilul cursiv si simplist al autoarei, descrierile au fost foarte vii si personajele au parut reale si realiste.
Ce m-a deranjat. Nu stiu daca sunt doar eu, chiar n-am citit nicio alta recenzie, dar mi s-au parut prea multe personaje. Iar daca au fost multe si dintr-o data, in capul meu s-a creat asa un terci. Au fost momente in care le-am incurcat, mai ales pe fete, si e ceva ce-mi displace enorm. Cred c-ar fi fost mai bine daca erau mai putine sau macar si mai puternic individualizate, parerea mea.
Am observat, si aici iar revin la paranteza de la inceput, niste stereotipii, cum ar fi Des care uneori se enerva fara rost sau faptul ca brusc tipul strain nu mai era asa periculos si dubios, doar pentru ca a ajutat-o sau pentru ca era atragator. Sau ca tocmai in momentul cel mai tensionat sentimentele de iubire ies la iveala. Etc.
In tot ce-am zis pana acum am incercat sa arat ce mi-a placut si ce nu la aceasta carte. Si o sa fac si o mica concluzie - mi-au placut ritmul povestii, actiunea si suspansul, momentele de tensiune si decorul pe care autoarea a reusit sa le creeze. Nu mi-au placut crizele adolescentine, insta-love -ul care a fost slabut, dar a fost, si multimea de personaje care de la jumatatea cartii si pana spre final s-au contopit in cateva.
Cred ca acest roman e unul bunicel, e provocator si bine scris, are actiune, descrieri si suspans, dar nu iese din Young Adult. Cu siguranta adolescentii si persoanele mai mici ca mine il vor aprecia si iubi mai mult, plus ca vor empatiza mai bine cu personajele si trairile lor. Si cred c-ar fi un punct de plecare daca vreti sa cititi ceva cu ingeri sau in acest caz cu rephelimi.
Faptul ca sunt cititor pasionat *sau obsedat cum zic unii* e ca o sabie cu doua taisuri: am avut parte de-o multime de carti, de toate felurile si am trait in zeci de lumi etc, dar e un defect atunci cand citesc o noua carte. Ce vreau sa zic - cand ai citit mai putine n-ai de unde sa stii daca o idee a mai fost folosita sau scrisa de inca douazeci de ori, sa zicem, in stiluri si moduri diferite, deci esti impresionat mai usor si crezi ca-i originala. Daca ai mai citit si acele douazeci de carti, atunci originalitatea poate fi mai scazuta sau nula.
Am facut aceasta paranteza care pare sa n-aiba sens, dar veti vedea ca are.
In primul rand ii multumesc autoarei pentru ca mi-a trimis acest volum si pe al doilea pentru a le citi si a posta niste recenzii sincere *ahm, cum fac de obicei*. In al doilea rand pot spune ca acest roman a fost o cursa interesanta si foarte rapida. L-am citit foarte repede si m-am bucurat din plin de actiunea si suspansul care au fost la cote maxime, spre bucuria mea, si inconstient am facut si paralele si comparatii.
Acum o sa ziceti 'ah, da nu pot sa cred! cum ai putut sa compari cartea asta cu altele?'; si aici revin la ce-am zis la inceput. In timp ce citeam, mintea mea vedea anumite elemente si cumva, inconstient, compara acest volum cu altele pe care le-am citit si care au la baza aceeasi idee.
Nu consider ideea pe care aceasta serie se bazeaza, pana acum, una originala si nici executia n-a fost originala, in totalitate. Da, a avut si elemente noi sau care m-au surprins putin, ceea ce imi place. Mi-au placut stilul cursiv si simplist al autoarei, descrierile au fost foarte vii si personajele au parut reale si realiste.
Ce m-a deranjat. Nu stiu daca sunt doar eu, chiar n-am citit nicio alta recenzie, dar mi s-au parut prea multe personaje. Iar daca au fost multe si dintr-o data, in capul meu s-a creat asa un terci. Au fost momente in care le-am incurcat, mai ales pe fete, si e ceva ce-mi displace enorm. Cred c-ar fi fost mai bine daca erau mai putine sau macar si mai puternic individualizate, parerea mea.
Am observat, si aici iar revin la paranteza de la inceput, niste stereotipii, cum ar fi Des care uneori se enerva fara rost sau faptul ca brusc tipul strain nu mai era asa periculos si dubios, doar pentru ca a ajutat-o sau pentru ca era atragator. Sau ca tocmai in momentul cel mai tensionat sentimentele de iubire ies la iveala. Etc.
In tot ce-am zis pana acum am incercat sa arat ce mi-a placut si ce nu la aceasta carte. Si o sa fac si o mica concluzie - mi-au placut ritmul povestii, actiunea si suspansul, momentele de tensiune si decorul pe care autoarea a reusit sa le creeze. Nu mi-au placut crizele adolescentine, insta-love -ul care a fost slabut, dar a fost, si multimea de personaje care de la jumatatea cartii si pana spre final s-au contopit in cateva.
Cred ca acest roman e unul bunicel, e provocator si bine scris, are actiune, descrieri si suspans, dar nu iese din Young Adult. Cu siguranta adolescentii si persoanele mai mici ca mine il vor aprecia si iubi mai mult, plus ca vor empatiza mai bine cu personajele si trairile lor. Si cred c-ar fi un punct de plecare daca vreti sa cititi ceva cu ingeri sau in acest caz cu rephelimi.
January 28, 2015
RECOMAND!
Foxy, stii ca nu citesc fantasy si/sau SF, dar pentru tine am facut o exceptie (chiar 2: mi-am facut pana si cont pe site-ul asta sau ce e).
Si cred ca m-ai convertit la acest gen.
M-ai ametit prin conac - mi-am luat notite, fiindca erau atat de multe de tinut minte, de la Fantana Dorintelor, pana la ce cele 7 bucati din Oglinda Principala - nu stiu in cine sa am incredere, nu stiu cine a fost de fapt in conac, ce s-a intamplat cu cei din familia Rockner... si nici in volumul 2 nu mi-ai spus. Sper ca nu astept pana la volumul 6 pentru a primi toate raspunsurile.
Felicitari, sunt uimit, impresionant si fascinat (ca sa nu spun amorezat) de Desiree. Ii iubesc ironiile.
M-as muta in conac, dar as vrea sa aflu mult mai multe despre Haven. PLEASE!
Si ti-am citit poeziile de 10 ori, cred. Nu imi dau seama care este ghicitoarea, daca ne dai un indiciu sau ne pacalesti. Poate se prinde cineva inainte si imi spune si mie.
Foxy, stii ca nu citesc fantasy si/sau SF, dar pentru tine am facut o exceptie (chiar 2: mi-am facut pana si cont pe site-ul asta sau ce e).
Si cred ca m-ai convertit la acest gen.
M-ai ametit prin conac - mi-am luat notite, fiindca erau atat de multe de tinut minte, de la Fantana Dorintelor, pana la ce cele 7 bucati din Oglinda Principala - nu stiu in cine sa am incredere, nu stiu cine a fost de fapt in conac, ce s-a intamplat cu cei din familia Rockner... si nici in volumul 2 nu mi-ai spus. Sper ca nu astept pana la volumul 6 pentru a primi toate raspunsurile.
Felicitari, sunt uimit, impresionant si fascinat (ca sa nu spun amorezat) de Desiree. Ii iubesc ironiile.
M-as muta in conac, dar as vrea sa aflu mult mai multe despre Haven. PLEASE!
Si ti-am citit poeziile de 10 ori, cred. Nu imi dau seama care este ghicitoarea, daca ne dai un indiciu sau ne pacalesti. Poate se prinde cineva inainte si imi spune si mie.
March 28, 2015
O carte care merită cu adevărat citită! Debutul autoarei este impresionant, nici nu ai de unde să ştii în cine sălăşluieşte talentul şi de unde va venii următoarea carte care te va obliga s-o ţii în mâini o zii întreagă, pănă o termini. Pe mine personal m-a impresionat şi mi-a lăsat o impresie plăcută.
Te captivează şi introduce uşor într-o lume fictivă, creeată de cunoştinţele, imaginaţia, dar şi trăirile şi personalitatea unui om. Misterul te induce intr-o stare de curiozitate arzătoare, cartea ţinându-te în suspans până când adevărul îţi este aruncat în faţă fără ezitări, uimindu-te, evenimentele şi aspectele ce stau la baza lor chiar copleşindu-te uneori.
A fost exact ceea ce aveam nevoie într-o seară ploioasă de joi şi, n-aş mai putea exprima în cuvinte căt de mult mi-a plăcut.
https://expressedbywords.wordpress.co...
Te captivează şi introduce uşor într-o lume fictivă, creeată de cunoştinţele, imaginaţia, dar şi trăirile şi personalitatea unui om. Misterul te induce intr-o stare de curiozitate arzătoare, cartea ţinându-te în suspans până când adevărul îţi este aruncat în faţă fără ezitări, uimindu-te, evenimentele şi aspectele ce stau la baza lor chiar copleşindu-te uneori.
A fost exact ceea ce aveam nevoie într-o seară ploioasă de joi şi, n-aş mai putea exprima în cuvinte căt de mult mi-a plăcut.
https://expressedbywords.wordpress.co...
March 29, 2015
Oh, scena aia de sfarsit mi-a ramas in minte.
Vreau mai multe scene cu Des si Jack.
Ultimele 50 de pagini:
NEXT?
Vreau mai multe scene cu Des si Jack.
Ultimele 50 de pagini:
NEXT?
April 2, 2015
Am intalnit un autor roman, tanar, cu un real talent si cu imaginatie bogata. Nu conteaza de unde s-a alimentat cu inspiratie, cert este ca a reusit sa o astearna intr-o naratiune cursiva. Multi avem imaginatie, dar putini reusim sa o prezentam astfel incat sa fie inteleasa.
Un roman de debut, bun, care promite sa devina din ce in ce mai bun. O provocarea a provocarii!
Un roman de debut, bun, care promite sa devina din ce in ce mai bun. O provocarea a provocarii!
April 3, 2015
O sa incerc sa scriu ceva cand imi revin din soc, acum ma duc sa caut Provocarea II.
January 5, 2015
Personajele sunt frumos conturate, actiunea nu te lasa sa te plictisesti, jocul de cuvinte se intinde pe doua planuri narative iar lectura este usoara si captivanta. :)
May 14, 2015
PLEASE MAKE ME A REPHELIM! I WANT TO GO TO HAVEN!
- parerea mea despre ambele volume -
Avertizare: scriu repede, ca sa nu imi pierd ideile.
Draga Simona,
As vrea sa iti multumesc ca mi-ai spus de Goodreads, cred ca o sa stau tot weekend-ul pe site, doar ca sa adaug noi carti si sa ma minunez de cate serii mai am de citit. Vezi ce imi faci?
Acum, dragi cititori care urmariti ce am scris eu, trebuie sa va fac o marturisire: autoarea e geniala si foarte simpatica! Sper sa o si intalnesc live, la urmatoarea lansare, nu doar sa vorbim pe net.
Eu citesc foarte mult fantasy si am fost surprinsa cand am auzit de seria Rephelimii si ca o autoare romanca s-a apucat sa scrie despre fiinte supranaturale noi, un conac bantuit si lumi separate printr-un Voal magic, format din 8 Elemente (eu cred ca am convins-o sa puna elemente cu E mare in Capcana, sunt curioasa daca am reusit sa o influentez) si secrete din belsug.
Da, iubesc secretele. Si mincinosii. Si tradarile. Iar Provocarea are din plin.
Bine, sunt cateva nemultumiri legate de primul volum: aproape toata actiunea se petrece in conac. Pe mine nu m-a deranjat asta. I FUCKING LOVE WOLFMANER! M-am ratacit prin culoare, am ajuns paranoica si ma uit ciudat cand trec pe langa o oglinda, insa asta nu m-a impiedicat sa fiu nemultumita de idee si absorbita de frumusetea conacului. E creepy, dar te incita. Te provoaca.
Cat despre personaje... Derek si Sarah merita sa fie ucisi. Da, poate suna urat si drastic, dar nu ii inghit, sunt enervanti si prosti. SA PLECE! SA DISPARA!
Sa ramana doar Jack Harper. Care e mereu nervos, misterios si rece, care e atras de Desiree si pare nemultumit de acest lucru, care manipuleaza, minte si seduce, pe care as vrea sa il intalnesc si sa-l tin captiv intr-un conac bantuit, unde stiu ca o sa fim lasati in pace. Pana nu apare Desiree.
Iar Des... da, parca si pe ea vrei sa o bati. Insa, spre marea mea surprindere, e interesanta. Inteleg de ce in volumul 2 Michael spune ca ea ii leaga, ca ii vrajeste. Are probleme, asta e clar. Cosmarurile o obosesc si o fac sa fie nervoasa, are sentimente contradictorii (PEOPLE, DE CE NU SUNTETI ATENTI LA CARTE? JACK II SPUNE CA vor exista momente cand o sa fie nervoasa sau plina de ura in anumite situatii, PENTRU CA ASA O SA FIE EL - sentimentele lui devin ale ei - DIN CAUZA LEGATURII!). Citisem undeva ca se comporta de parca e gravida. Really? CITESTE CU ATENTIE!
Iubesc Rephelimii. Tot ce reprezinta ei. I have a crush on Phyro, desi apare atat de putin (bucurie mare, in Capcana e personaj principal, YEEEEY), imi place de Hope si vreau sa o cunosc mai bine pe Eliza. Si cine sunt Rephelimii ucisi? Cei doi? Inteleg ca unul a fost indragostit de sora Violei si ca l-a ucis Jack? Fiindca trebuia sa moara Eliza?
Cred ca recitesc cartile in weekend. Clar.
Of, Simona, stiu ca o sa vezi, la un moment dat, recenzia asta care nu e recenzie, dar TERMINA NAIBA LICENTA, vreau Capcana, ma ofer sa pic in ea!
PE SCURT: IUBESC SERIA! Cred ca ne asteapta lucruri extraordinare. Pentru un roman de debut, e o surpriza foarte placuta.
- parerea mea despre ambele volume -
Avertizare: scriu repede, ca sa nu imi pierd ideile.
Draga Simona,
As vrea sa iti multumesc ca mi-ai spus de Goodreads, cred ca o sa stau tot weekend-ul pe site, doar ca sa adaug noi carti si sa ma minunez de cate serii mai am de citit. Vezi ce imi faci?
Acum, dragi cititori care urmariti ce am scris eu, trebuie sa va fac o marturisire: autoarea e geniala si foarte simpatica! Sper sa o si intalnesc live, la urmatoarea lansare, nu doar sa vorbim pe net.
Eu citesc foarte mult fantasy si am fost surprinsa cand am auzit de seria Rephelimii si ca o autoare romanca s-a apucat sa scrie despre fiinte supranaturale noi, un conac bantuit si lumi separate printr-un Voal magic, format din 8 Elemente (eu cred ca am convins-o sa puna elemente cu E mare in Capcana, sunt curioasa daca am reusit sa o influentez) si secrete din belsug.
Da, iubesc secretele. Si mincinosii. Si tradarile. Iar Provocarea are din plin.
Bine, sunt cateva nemultumiri legate de primul volum: aproape toata actiunea se petrece in conac. Pe mine nu m-a deranjat asta. I FUCKING LOVE WOLFMANER! M-am ratacit prin culoare, am ajuns paranoica si ma uit ciudat cand trec pe langa o oglinda, insa asta nu m-a impiedicat sa fiu nemultumita de idee si absorbita de frumusetea conacului. E creepy, dar te incita. Te provoaca.
Cat despre personaje... Derek si Sarah merita sa fie ucisi. Da, poate suna urat si drastic, dar nu ii inghit, sunt enervanti si prosti. SA PLECE! SA DISPARA!
Sa ramana doar Jack Harper. Care e mereu nervos, misterios si rece, care e atras de Desiree si pare nemultumit de acest lucru, care manipuleaza, minte si seduce, pe care as vrea sa il intalnesc si sa-l tin captiv intr-un conac bantuit, unde stiu ca o sa fim lasati in pace. Pana nu apare Desiree.
Iar Des... da, parca si pe ea vrei sa o bati. Insa, spre marea mea surprindere, e interesanta. Inteleg de ce in volumul 2 Michael spune ca ea ii leaga, ca ii vrajeste. Are probleme, asta e clar. Cosmarurile o obosesc si o fac sa fie nervoasa, are sentimente contradictorii (PEOPLE, DE CE NU SUNTETI ATENTI LA CARTE? JACK II SPUNE CA vor exista momente cand o sa fie nervoasa sau plina de ura in anumite situatii, PENTRU CA ASA O SA FIE EL - sentimentele lui devin ale ei - DIN CAUZA LEGATURII!). Citisem undeva ca se comporta de parca e gravida. Really? CITESTE CU ATENTIE!
Iubesc Rephelimii. Tot ce reprezinta ei. I have a crush on Phyro, desi apare atat de putin (bucurie mare, in Capcana e personaj principal, YEEEEY), imi place de Hope si vreau sa o cunosc mai bine pe Eliza. Si cine sunt Rephelimii ucisi? Cei doi? Inteleg ca unul a fost indragostit de sora Violei si ca l-a ucis Jack? Fiindca trebuia sa moara Eliza?
Cred ca recitesc cartile in weekend. Clar.
Of, Simona, stiu ca o sa vezi, la un moment dat, recenzia asta care nu e recenzie, dar TERMINA NAIBA LICENTA, vreau Capcana, ma ofer sa pic in ea!
PE SCURT: IUBESC SERIA! Cred ca ne asteapta lucruri extraordinare. Pentru un roman de debut, e o surpriza foarte placuta.
November 24, 2015
Recenzie postata de altfel si pe Crazy Beautiful Reads
DACA NU O AVETI PE TBR AR TREBUI. E FANTASTICA ! MERITA. SIMONA E GENIALA ! :)
WOW cred ca ar fi suficient pentru a descrie aceasta prima carte din seria Rephelimii, iar pentru prima data voi avea o recenzie compusa din doua pareri : a mea si a tatalui meu. Mentionez faptul ca tata este o persoana greu de multumit cand vine vorba de carti.
Voi incepe cu cea a tatei pentru ca este mai scurta : "Super tare cartea.Se vede ca are talent. Bravo ei !"
Eu ce altceva as mai putea spune, acuma ! Am pus mana pe aceasta serie oarecum tarziu dar nu foarte...tarziu, si ma bucur ca am facut-o.
Personajele sunt extrem de bine conturate iar cartea este plina de actiune, suspans, secrete si neprevazut. Sa nu mai zic de final care e Mind-Blowing.
As putea spune ca Simona este varianta romaneasca si mai "micuta" a lui Marie Rutkoski intr-un fel.
Felicitari, Simona !!
English Review
Wish this book could be in English as well. It's too good to be missed.
This will be the first time when I'll be sharing a review with my dad. Yep. He's read this book too, and loved it.
I'll let him start this review, though, since his opinion is shorter than mine : "Great book. She's really talented.Good for her !"
What else can I say, now ! He's said it all. Well, almost.
I picked up this book series a tad bit late...well not too late and I'm happy I did so. It's soo my style !
The characters are build up real good, and the book is full of action, suspense, secrets and unknown. Not to mention that mind blowing end.
The action takes place in our days but it revolves around something terrible that's happened 150 years ago in a mansion in Wolfcraft, called Wolfmaner, the old Haven town. Now, the Rephellims - a group of assasins are bound to come and prevent a new war to happen. To keep this from happening, Jack Harper is sent by Azazeal Vellenhall - Desiree's grandfather and the ruler of the Rephellims - to earn Desiree's trust.
But once they get inside the Wolmaner mansion and learn the truth about what really happened there 150 years ago, Desiree doesn't want to accept her inheritance and face the reality. Will she eventually accept the Challenge and help prevent a war from taking place ?! Remains to be seen.
April 28, 2015
Recenzie în curând.
January 3, 2016
Încă tremur. Sau plâng. Sau tremur și plâng.
March 30, 2015
Am citit majoritatea recenziilor si observ ca sunt cateva persoane nemultumite de un aspect: ca se petrece foarte mult timp in conac. Am avut si eu aceasta nelamurire, desi mie mi-a placut conacul si am ramas entuziasmata cu fiecare descoperire, asa ca am intrebat-o pe autoare si ea m-a ajutat sa inteleg. Toate detaliile pe care ea insista, de la cimitir si Fantana Dorintelor, la tablouri sau sala de bal - SUNT IMPORTANTE PENTRU VOLUMELE URMATOARE.
Chiar nu inteleg de ce nu mai sunt apreciate detaliile si descrierea si toate romanele trebuie sa fie actiune 99%. E o introducere in lumea Rephelimilor, abia cunoastem personajele, in atatea romane e timp pentru dezvoltare, doar urmeaza inca 5, CE NAIBA!
Am senzatia ca nu suntem in stare sa apreciem o debutanta si un autor roman, doar gasim scuze ca sa ii criticam.
Mie imi plac misterele si nu vreau sa primesc raspunsurile dupa 10 pagini.
Chiar nu inteleg de ce nu mai sunt apreciate detaliile si descrierea si toate romanele trebuie sa fie actiune 99%. E o introducere in lumea Rephelimilor, abia cunoastem personajele, in atatea romane e timp pentru dezvoltare, doar urmeaza inca 5, CE NAIBA!
Am senzatia ca nu suntem in stare sa apreciem o debutanta si un autor roman, doar gasim scuze ca sa ii criticam.
Mie imi plac misterele si nu vreau sa primesc raspunsurile dupa 10 pagini.
April 9, 2015
Mi-a placut cartea, desi au fost momente mai 'dark' si imi venea sa inchid ochii. Nu primeste 5 stelute pentru ca sper sa ii dau urmatorului volum 5, nu 4 stelute.
Ce imi place cel mai mult carte? Inca nu am reusit sa deduc ce se va intampla in urmatoarele volume. De ceva vreme nu am mai citit o carte care sa nu fie predictibila. De abia astept sa citesc partea a IIa!
Lectura placuta!
Felicitari autoarei! De abia astept sa descoper ce a mai nascocit imaginatia ta!
O recomand cu drag!
Ce imi place cel mai mult carte? Inca nu am reusit sa deduc ce se va intampla in urmatoarele volume. De ceva vreme nu am mai citit o carte care sa nu fie predictibila. De abia astept sa citesc partea a IIa!
Lectura placuta!
Felicitari autoarei! De abia astept sa descoper ce a mai nascocit imaginatia ta!
O recomand cu drag!
April 30, 2016
Ma declar fana Rephelimi si fana infocata Jack Harper. Un inceput si un sfarsit foarte bine puse la punct. Des inca nu m-a convins si sper ca in volumul doi sa iasa un pic din isteria de adolescenta speciala, bantuita de cosmaruri si de un destin pe care inca nu il intelege. Viola, interesanta. Lumea dincolo de voal, abia intrezarita, priceless. Personaj de top, chiar daca razant: Miranda. Maine ma apuc de volumul urmator. :)
Displaying 1 - 30 of 37 reviews