In urma cu cativa ani, pe cand Gellu Naum era inca in viata, Simona Popescu surprindea lumea literara si publicul cultural cu o carte neobisnuita: Salvarea speciei. Despre suprarealism si Gellu Naum. Partea a doua era ocupata de un amplu eseu-dialog al tinerei autoare cu batranul poet: reflectie si analiza a operei sale, dar si reconstituire a intalnirilor lor de-a lungul a mai mult de un deceniu; critica literara si totodata eseu liber, la limita fictiunii, caci autoarea compusese de fapt o reflectie asupra poeziei in genere, din propria sa perspectiva, reformuland „memorialistic“ replicile, neinregistrate si neconsemnate la fata locului, ale conlocutorului sau. Reluand aceasta parte secunda din Salvarea speciei si adaugandu-i alte eseuri, Simona Popescu propune acum o carte unitara consacrata lui Gellu Naum.
Poetă, prozatoare şi eseistă română contemporană. A absolvit Facultatea de Litere a Universitaţii Bucureşti în 1987. In prezent este lector la aceeaşi facultate. Dintre volumele de poezie: Xilofonul și alte poeme (1990), Pauza de -respirație (1991/ împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea), Juventus și alte poeme (1994), Noapte sau zi (1998), Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie (2006), iar dintre volumele de eseistică: Volubilis (1998), Salvarea speciei, eseu biografic despre poetul suprarealist Gellu Naum, precum și romanul Exuvii (1997, 2004).