What do you think?
Rate this book
Păr pe brațe
„De suferință nu ai cum să scapi, dar te poți obişnui cu ea. O poți scoate afară prin poezie și să te uiți la ea, să te gândești ce bine era atunci, (in perioadele alea despre care scriai) că acum e mai rău. Dacă vrei să parcurgi acest volum, trebuie să ai stomacul pregătit și lacrimile la tine. Sunt pagini pline cu sensibilitatea Alinei și imagini puternice cu și despre experiența (ei) mamă-fiică. Nefericirea, suferința, relațiile/obiceiurile nesănătoase, dar și moartea se strecoară pe fiecare pagină ca un dans trist. Alina Dumitrescu vrea să ne facă și pe noi să privim în interior și să lase loc speranţei şi vindecării.” - RĂZVAN OMOTA
„Se vorbea intr-o vreme despre poezie senzorială, dar principala calitate a poeziei senzoriale vine din text, din capacitatea acestuia de a stârni senzații corporale prin aceea că spune o poveste pe care corpul fiziologic o recunoaște și acționează în consecință provocând frisoane, puseuri de căldură, contracții musculare, fiori reci pe șira spinării etc. Este în egală măsură o chestiune de conţinut, despre ce spune textul poetic, cât și de formă. Tocmai de aceea sunt puține/i cele sau cei care ajung cu poezia lor la o asemenea performanță. Alinei Dumitrescu îi reușește această performanţă, iar textele ei îți ridică literalmente părul pe brațe.” - COSMIN PERTA
„Alina Dumitrescu e o poetă complexă, meren gara de un performance pe scenă. Poezia ei vine dintr-o zonă onirică în care realitatea se sustrage de la normă și se reintegreză într-un imaginar filtrat prin experiențele unui trecut tumultuos, dar care încearcă să vadă lumina de la capătul tunelului. E o poezie a durerii, a fragilității, a speranței că totul va fi bine într-un final. Poezia Alinei e spirituală și încisivă, roieşte în scene familiale și familiare, iar versurile ei sunt soft precum un teddy bear pe care vrei să îl ţii aproape și, în același timp, surprind intensitatea cu care Alina alunecă în cele mai întunecate cotloane ale subconștientului.” - LENA CHILARI
„Se vorbea intr-o vreme despre poezie senzorială, dar principala calitate a poeziei senzoriale vine din text, din capacitatea acestuia de a stârni senzații corporale prin aceea că spune o poveste pe care corpul fiziologic o recunoaște și acționează în consecință provocând frisoane, puseuri de căldură, contracții musculare, fiori reci pe șira spinării etc. Este în egală măsură o chestiune de conţinut, despre ce spune textul poetic, cât și de formă. Tocmai de aceea sunt puține/i cele sau cei care ajung cu poezia lor la o asemenea performanță. Alinei Dumitrescu îi reușește această performanţă, iar textele ei îți ridică literalmente părul pe brațe.” - COSMIN PERTA
„Alina Dumitrescu e o poetă complexă, meren gara de un performance pe scenă. Poezia ei vine dintr-o zonă onirică în care realitatea se sustrage de la normă și se reintegreză într-un imaginar filtrat prin experiențele unui trecut tumultuos, dar care încearcă să vadă lumina de la capătul tunelului. E o poezie a durerii, a fragilității, a speranței că totul va fi bine într-un final. Poezia Alinei e spirituală și încisivă, roieşte în scene familiale și familiare, iar versurile ei sunt soft precum un teddy bear pe care vrei să îl ţii aproape și, în același timp, surprind intensitatea cu care Alina alunecă în cele mai întunecate cotloane ale subconștientului.” - LENA CHILARI
- GenresPoetry
97 pages, Unknown Binding
Published May 1, 2025
22 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 5 of 5 reviews
August 8, 2025
Citind "Păr pe brațe" mi-am dat seama că omul poate îndura multe, mai mult în tăcere, dar niciodată fără a lăsa o amprentă vie a durerii 🤓
Volumul este scris de Alina Dumitrescu, o artistă performer ce se axează pe dimensiunile storytelling-ului pe scenă, lucru ce îl aplică cu brio și cu multă forță și în poezie. Începutul cărții a fost sfâșietor, unde mama este figura centrală. Însă aceasta nu este raza de speranță, ci norul de umilință și tristețe în care oricine s-ar îneca. Și în restul volumului tonul nu este vesel, ci mereu umbrit de fel și fel de obstacole, însă mereu gândul îmi fugea la primele poeme, care te marchează și te afectează indiferent de copilăria pe care ai avut-o.
Viu, intens, plin de durere și amintiri gri sau negre, această lectură te face să te îndoiești de bunătatea generală a omului și îți oferă o privire înspre adevăratul său chip, mâncat de probleme, răutate și invidii. Cartea ar trebuie să vină cu un avertisment - lectura aduce cu ea la pachet o stare mohorâtă și apăsată, o tristețe de care te debarasezi cu greu.
"nu știu ce faci da' tu tre' să înveți să trăiești
mă fată, mă-nțelegi?
cu tine dau fără tine"
Volumul face parte din colecția LYRIX și a apărut la Ohmygodpublishing
Volumul este scris de Alina Dumitrescu, o artistă performer ce se axează pe dimensiunile storytelling-ului pe scenă, lucru ce îl aplică cu brio și cu multă forță și în poezie. Începutul cărții a fost sfâșietor, unde mama este figura centrală. Însă aceasta nu este raza de speranță, ci norul de umilință și tristețe în care oricine s-ar îneca. Și în restul volumului tonul nu este vesel, ci mereu umbrit de fel și fel de obstacole, însă mereu gândul îmi fugea la primele poeme, care te marchează și te afectează indiferent de copilăria pe care ai avut-o.
Viu, intens, plin de durere și amintiri gri sau negre, această lectură te face să te îndoiești de bunătatea generală a omului și îți oferă o privire înspre adevăratul său chip, mâncat de probleme, răutate și invidii. Cartea ar trebuie să vină cu un avertisment - lectura aduce cu ea la pachet o stare mohorâtă și apăsată, o tristețe de care te debarasezi cu greu.
"nu știu ce faci da' tu tre' să înveți să trăiești
mă fată, mă-nțelegi?
cu tine dau fără tine"
Volumul face parte din colecția LYRIX și a apărut la Ohmygodpublishing
September 10, 2025
aici detalii: https://ramonaboldizsar.substack.com/...
Suferința populează poemele cu iz autobiografic – iar totul este atât de senzorial încât ți-e greu să-ți întorci privirea. M-a atras mult stilul în care a fost scrisă cartea și modul în care a ales să exploreze aceste crize și turbulențe existențiale. Foarte nimerit mi s-a părut și faptul c-a structurat cartea în funcție de niște zeități/entități mitologice (Electra, Euterpe, Erotes etc) care simbolizează substanțial semnificația poemelor (îmi place și ca artificiu). Trecem de la relația cu mama (abuz, disfuncționalitate, toate trecute apoi în umbra obișnuinței, vorba Industriei liniștirii adulților, se poate trăi și așa) la erotism și conexiuni diverse, la viața în casă și în afara casei, de la adolescență la maturitate, de la suc și Titanic la băuturi tari și gesturi sexuale care duc sau nu duc în tandrețe, unde relația de cuplu este sau nu este ceva de durată.
Un debut pe care personal îl așteptam de ceva timp și care s-a ridicat la nivelul așteptărilor.
întreaga mea colecție
My Little Pony
căreia îi făceam cruce după ce o aranjam
să nu se certe cu Rainbow Dash și Sunny Daze
peste noapte
și să spargă vitrina
în fiecare duminică mergem la Selgros și mama
îmi cumpără câte un ponei
preferatul meu e un pegas albastru care miroase
a fructe de pădure
„e ultimul pe luna asta”
îi amintesc mamei că nu am tată
iar ea pune în coș încă doi unicorni
(15)
Suferința populează poemele cu iz autobiografic – iar totul este atât de senzorial încât ți-e greu să-ți întorci privirea. M-a atras mult stilul în care a fost scrisă cartea și modul în care a ales să exploreze aceste crize și turbulențe existențiale. Foarte nimerit mi s-a părut și faptul c-a structurat cartea în funcție de niște zeități/entități mitologice (Electra, Euterpe, Erotes etc) care simbolizează substanțial semnificația poemelor (îmi place și ca artificiu). Trecem de la relația cu mama (abuz, disfuncționalitate, toate trecute apoi în umbra obișnuinței, vorba Industriei liniștirii adulților, se poate trăi și așa) la erotism și conexiuni diverse, la viața în casă și în afara casei, de la adolescență la maturitate, de la suc și Titanic la băuturi tari și gesturi sexuale care duc sau nu duc în tandrețe, unde relația de cuplu este sau nu este ceva de durată.
Un debut pe care personal îl așteptam de ceva timp și care s-a ridicat la nivelul așteptărilor.
întreaga mea colecție
My Little Pony
căreia îi făceam cruce după ce o aranjam
să nu se certe cu Rainbow Dash și Sunny Daze
peste noapte
și să spargă vitrina
în fiecare duminică mergem la Selgros și mama
îmi cumpără câte un ponei
preferatul meu e un pegas albastru care miroase
a fructe de pădure
„e ultimul pe luna asta”
îi amintesc mamei că nu am tată
iar ea pune în coș încă doi unicorni
(15)
August 22, 2025
Fără să cadă în capcanele poeziei contemporane – exces de referințe, romglezisme, resuscitări de arhaisme ș.a. –, cel mai recent volum al Alinei aduce o voce puternică și, îndrăznesc să spun, unică printre poetele contemporane. Aproape că simți flacăra ce s-a făcut tot mai mare pentru ca acest volum să poată fi scris; a ars atât de tare, încât cititorul este măcar în mică măsură metamorfozat odată cu ultimele scântei.
Recenzie completă: https://cristinaboncea.com/2025/05/30...
Recenzie completă: https://cristinaboncea.com/2025/05/30...
August 22, 2025
Un volum de poeme gingaș, dar și tranșant, care poate să te facă să te îndepărtezi de poezie, prin profunzimea lui. Ce m-a atras încă de la început la scrisul Alinei a fost modul în care construiește imaginile, cum „arată,” nu doar „sugerează” și o face folosindu-se de șocul vizual & senzorial.
Pe lângă asta, volumul nu e făcut să rămână doar pe hârtie, poeziile trebuie să se lovească de scenă, iar Alina le aduce cu fiecare ocazie în acel spațiu de libertate și vibrație continuă. Observi imediat diferența dintre pagină și scenă, sensul conținutului poetic se schimbă în funcție de mediul ce îl adăpostește.
M-a tulburat volumul Alinei, așa prefer poezia - tulburătoare, lacomă, plăpândă & să zgârie.
„am timpane siameze niște buze de broască
cu care te zgârii în somn
mi-ai gătit am mâncat tot din farfurie
„ia toată iubirea din lume satură-te”
trec pe lângă Red Stevens și doi bărbați îmi scot tricoul
și-mi văd tumorile ascuțite le sug ca pe fondant
și atunci îmi aplec barba și-mi dau ochii peste cap
ridic gâtul spre cer un tubercul de nor mă înghite
îmi desfac pumnii vărs mâncarea de la prânz
le mângâi palmele aspre
nu pot să iubesc decât așa”
Pe lângă asta, volumul nu e făcut să rămână doar pe hârtie, poeziile trebuie să se lovească de scenă, iar Alina le aduce cu fiecare ocazie în acel spațiu de libertate și vibrație continuă. Observi imediat diferența dintre pagină și scenă, sensul conținutului poetic se schimbă în funcție de mediul ce îl adăpostește.
M-a tulburat volumul Alinei, așa prefer poezia - tulburătoare, lacomă, plăpândă & să zgârie.
„am timpane siameze niște buze de broască
cu care te zgârii în somn
mi-ai gătit am mâncat tot din farfurie
„ia toată iubirea din lume satură-te”
trec pe lângă Red Stevens și doi bărbați îmi scot tricoul
și-mi văd tumorile ascuțite le sug ca pe fondant
și atunci îmi aplec barba și-mi dau ochii peste cap
ridic gâtul spre cer un tubercul de nor mă înghite
îmi desfac pumnii vărs mâncarea de la prânz
le mângâi palmele aspre
nu pot să iubesc decât așa”
November 6, 2025
doi oameni cu zgârciuri se iubesc
Displaying 1 - 5 of 5 reviews