„Am scris cărți de poezie și pe la a nu știu câta am zis că mi-a ieșit cum am vrut și cum trebuie povestea de comedie duioasă care e toată viața noastră finalmente. Apoi ți-am citit cartea și am știut că n-am nicio treabă, sau am, dar scremut, bombastic și cu o clonă a unei naturaleți pe care mi-am văzut-o mănușă, când de fapt era brățară jerpelită cu capsele căzute. Pe de-o parte îmi vine să-ți zic cu lacrimi în gât și ciudă mai vedem noi, cum i-a zis în film Victor a lu Bălosu lui Birică după ce și-a luat karată naşpa după ceafă. Şi probabil o să-ți și zic cândva, dar până atunci îți zic pe merit bravo, Oană, ți-a ieşit frumos și din prima și e lucru mare ăsta.” -- VLAD DRĂGOI
„Anecdotic, prozaism prietenos, depresie la tonă. La finalul volumului Oanei Paler, chiar prinde sens superior versul „per total o ducem excelent ca specie". În viitorul apropiat ne vom testa reciproc cât de bine ne-am antrenat Al-urile să ne citească viața. Oana a sintetizat deja o bază uriaşă de date și aiureli din capetele oamenilor de carte", cu bonus mindfulness Netflix, producând una dintre cele mai tăioase serii antielitiste pe care le-am citit în anii ăştia. Pentru că e nevoie de așa ceva, era nevoie de o ștergere pe jos cu „bărbătismul" la pachet cu elitismul cultural românesc, insuportabil de stipendiat și provincial. Am băgat cardu' şi-am intrat in matrixul dinților albi, ne învaţă Oana Paler, mimând o voce de profă apocaliptic cinico-deșteaptă.” -- COSTI ROGOZANU
"Sufletul te face om" este un volum de poezii ce surprinde, pe un ton ironic și jucăuș, viața ce nu e niciodată dreaptă. Asta nu înseamnă că e rea, dar nici bună nu e, așa că fiecare se descurcă cum poate 🍂 Oana Paler debutează în poezie cu acest volum ce te binedispune în pauzele de cafea (sau nu) când îl citești. Are umor, negru și fin, și o perspicacitate în a poza cu naturalețe (și) fața elitismului cultural românesc ✍️ "sunt sigură că dumnezeu în absolutul său adună toate variantele posibile la un loc și lui îi iese ce trebuie chiar dacă unora le e foarte rău iar altora superbine per total o ducem excelent ca specie" Pentru mine a fost o lectură citită dintr-o ședere, într-o noapte de octombrie rece, anotimp ce parcă învăluie în marea sa majoritate și poemele scrise. Cu mici tușe de critică socială, cartea este o prietenă ce îți e mereu alături, dar și care îți spune adevărul în față, oricât de inconfortabil ar fi 🍁 Cartea a apărut în colecția LYRIX la @ohmygodpublishing 📚
Oana Paler pare extrem de onesta aici si dispusa sa isi exploreze frustrarile, visele, neplacerile etc. Pe de o parte m-au amuzat cele 3 poezii despre scoala, elevi, chatgpt, m-au intrigat cele referitoare la casa Paleologu, am fost in total acord cu cele despre ctp, nicusor dan etc. si m-a pocnit nostalgia la cele in care mentioneaza vama, hi5 etc. Pe de alta parte, desi e o poezie franca, fara stilizari, metafore etc. ma asteptam sa ofere ceva mai mult decat mici momente de amuzament/nostalgie si un gust overall amar dat de cat de absurda si dureroasa este viata in viziunea Paler. Da, poate suntem facuti din bucati mici, din evenimente, sentimente, ganduri disparate, dar simt cumva ca am intrat intr-un suflet de om unde nu vreau sa fiu. Poezia e mere extrem de personala, iar de data asta nu a fost compatibilitate.
aici detalii: https://ramonaboldizsar.substack.com/... Citind volumul satiric al Oanei Paler, m-am gândit imediat la poezia lui Vlad Drăgoi. Pare o variantă mai sofisticată, într-un fel, a poeziei scrise de Drăgoi – și nu o spun în nici un caz ca un lucru rău, ci asta e impresia imediată (care totuși va deveni categorică până la final). Volumul e structurat din diverse experiențe (pe care nu putem să nu le citim ca fiind personale, oricum ar fi acestea) și ironii, fără a fi trase neapărat concluzii. Un amestec de intimitate și critică ușoară, să ne amintim că lucrurile nu trebuie luate prea în serios, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să notezi lucrurile sâcâitoare în care n-ai fost nicidecum perfect, dar vorba aceea, sufletul te face om (sau era greșeala?)
‘risus sardonicus’ - unhinged, real, trips prin Atena cu Paleologi și la Lisabona cu prieteni cu care ne certăm, bem bere și nu știm cât ne mai putem suporta. am râs, m-am întristat. mi-am amintit că e totuși bine să simt ceva in the midst of all this madness. făinuț!
îmi scrie prin octombrie o admiratoare că mă adoră că abia așteaptă să mă cunoască la un pahar de ceva când o să treacă prin brașov sau eu prin orașul x zic bine mulțumesc normal după 4 luni respectiv azi revine cu un mesaj scuze te-am confundat cu o altă oana care conta pentru mine zic bine mulțumesc normal