El, pierdut și decăzut, ea, cea mai frumoasă femeie pe care el a văzut-o vreodată. Între cei doi se află doar o trecere de pietoni și un trecut întunecat.
Cu o singură privire, frumoasa Bella îl cucerește pe Santo în fiecare dimineață, însă diferențele colosale dintre ei fac ca dragostea lor să pară aproape imposibilă.
Din prietenie se naște o dragoste autentică, ce este capabilă să treacă peste orice obstacol, însă niciunul dintre ei nu are curaj să o mărturisească.
Află ce îi împiedică să își dea frâu sentimentelor și cât de mult se pot iubi doi oameni care, aparent, nu au nimic în comun.
BELLA - O poveste despre prietenia adevărată, curajul de a o lua de la capăt și puterea dragostei de a schimba oamenii.
Am citit o poveste atât de frumoasă, încât a fost o plăcere să o trăiesc alături de personaje. Nu cred că greșesc dacă afirm că e cea mai bună carte a autoarei. Dana Bordea evoluat mult ca stil de scriere, nu am simțit nicio clipă că s-a grăbit și am văzut tot filmul poveștii. A transmis atâta emoție, încât nu îmi pot lua gândul de la poveste, deși am terminat-o de ceva timp. Santo este un bărbat adevărat, asumat, onest, iar Bella, deși are doar douăzeci de ani, e matură și puternică. Dar are și momente în care e copilăroasă și fragilă și e plăcut să vezi cum Santo e acolo mereu când are nevoie de el. Se potrivesc tare bine, chiar dacă el m-ar contrazice. Iar Sherman... e într-adevăr cireașa de pe tort în cartea asta. E mortal, pe cuvânt! De fapt, dacă mă gândesc bine, în toate cărțile autoarei există câte un personaj secundar care intră la suflet. Eu continui cu volumul al doilea, iar povestea o recomand din suflet!
RECENZIE | Te iubesc așa cum ești – Volumul 1 (#Bella) – Dana BordeA 5✨ Iubesc cărțile Danei. Absolut tot ce scrie e addictive și are acel ceva care te face să zici “încă un capitol… și încă unul… și o pagină doar, jur!”. Stilul ei de scriere e foarte lenjer, în sensul bun! Nu se pierde în detalii inutile, trecem repede la subiect, avem mult dialog, așa că nu te plictisești nicio secundă. ⠀ Acest prim volum m-a fiert la foc mic, dacă pot spune așa 🔥 Îi avem pe Santo și pe Bella, doi oameni din lumi complet diferite. Și da, fiind un romance, clar ajung să aibă sentimente unul pentru celălalt. Dar aici intervine magia Danei, atracția nu apare din prima, ci se construiește treptat. Fix cum e firesc. Și sincer? M-am cam săturat de poveștile cu insta-love. ⠀ Personajele mi-au ajuns la suflet. Bella e o dulceață de fată, iar Santo… oh, Santo! Un căpos și jumătate, dar îl iertăm. Pentru că, hai să fim serioși, cine poate rezista unui bărbat imperfect de perfect?! ⠀ Mi-a plăcut cum Santo reușește să se regăsească și să-și ia viața de la capăt după ieșirea din închisoare. De la străzi și un creion cu o foaie… până unde ajunge… serele. Și totul e posibil doar datorită Bellei. Ea e stâlpul lui, salvarea lui. ⠀ Tatăl Bellei e un personaj fenomenal de amuzant. Am râs și am plâns pentru el. (Cine a citit știe exact de ce 💔) ⠀ Cât despre prietenii Bellei… pf, nici nu știu dacă pot să le zic prieteni. Mai bine s-ar arunca singuri la gunoi, că nu au habar de bun-simț, etichetă sau minimă decență. ⠀ Aș mai spune multe, dar risc să dau spoilere, și nu vreau să stric vibe-ul descoperirii. ⠀ Totuși, mă macină o întrebare: ce a făcut Santo, cu adevărat, de a ajuns la închisoare pentru 5 ani?! Am nevoie de răspunsul ăsta! 🥹 ⠀ 🖤 Cartea e un carusel de emoții, exact cum îmi place. Tu ai citit-o? Ce părere ai despre Santo & Bella?
Unele povești te ating de la prima pagină. Altele se așază în tine treptat, cu pași mici, dar siguri. Asta… te prinde fără să-ți dai seama. Și când o simți cu adevărat, e deja prea târziu să mai lași cartea din mână. Nu e o iubire ideală. Nu e povestea celor fără trecut, fără frici, fără regrete. Dimpotrivă. E despre oameni care nu se cred demni de iubire, dar care încep să spere, chiar și în tăcere. Ai parte de atracție, de tensiune, de momente care rămân cu tine. Și de întrebarea care revine iar și iar: Cum iubești un om pe care ceilalți îl resping? Citești cu inima strânsă și te întrebi dacă dragostea e suficientă. Dacă e reală. Și dacă poate învinge tot ce vine împotrivă. Două volume care nu îți oferă perfecțiune, ci adevăr. Și uneori, adevărul doare. Dar e atât de frumos, în forma lui sinceră. Așa cum ne-am obișnuit Dana Bordea nu scrie cărți. Scrie stări. Emoții. Zguduiri tăcute. Cuvintele ei nu curg ușor doar pentru că sună frumos, ci pentru că spun adevăruri grele, necosmetizate. Te iau pe nepregătite, ca o amintire uitată care te lovește în plin. Recomand din suflet ❤️