What do you think?
Rate this book
Los conocedores
Una puerta al corazón palpitante de Cegador. Tres relatos que condensan el genio visionario de Mircea Cărtărescu, su poética desbordada, su imaginería alucinatoria y su asombrosa capacidad para transformar lo autobiográfico en un universo mítico y deslumbrante. Un libro que es, a la vez, mapa y tesoro.
Los conocedores recopila tres relatos extraordinarios —uno por cada volumen de la trilogía Cegador— que funcionan como ventanas privilegiadas al universo más íntimo, onírico y desbordante de Mircea Cărtărescu. Una obra capaz de contener —como una miniatura barroca— el vértigo y la belleza inabarcables de la trilogía que cambió la literatura europea contemporánea. En «Los Badislav» asistimos a la huida de un clan arcaico a través de un paisaje que parece surgido del Apocalipsis, habitado por ángeles, demonios y criaturas cuya existencia trasciende toda lógica. «El circo» nos devuelve a la Bucarest de los sesenta, convertida aquí en un organismo vivo. Un niño —el propio Mircea— asiste a un espectáculo donde escarabajos gigantes, alfombras que esconden secretos de Estado y niñas con alas de mariposa se funden en un relato de memoria y revelación. Finalmente, «La boda» arrastra al lector hasta el lago de Como, durante la boda del conde Witold Csartarowsky: un aquelarre de figuras mitológicas, delirios y recuerdos donde los límites entre el tiempo, el sueño y la materia se disuelven para siempre.
Los conocedores recopila tres relatos extraordinarios —uno por cada volumen de la trilogía Cegador— que funcionan como ventanas privilegiadas al universo más íntimo, onírico y desbordante de Mircea Cărtărescu. Una obra capaz de contener —como una miniatura barroca— el vértigo y la belleza inabarcables de la trilogía que cambió la literatura europea contemporánea. En «Los Badislav» asistimos a la huida de un clan arcaico a través de un paisaje que parece surgido del Apocalipsis, habitado por ángeles, demonios y criaturas cuya existencia trasciende toda lógica. «El circo» nos devuelve a la Bucarest de los sesenta, convertida aquí en un organismo vivo. Un niño —el propio Mircea— asiste a un espectáculo donde escarabajos gigantes, alfombras que esconden secretos de Estado y niñas con alas de mariposa se funden en un relato de memoria y revelación. Finalmente, «La boda» arrastra al lector hasta el lago de Como, durante la boda del conde Witold Csartarowsky: un aquelarre de figuras mitológicas, delirios y recuerdos donde los límites entre el tiempo, el sueño y la materia se disuelven para siempre.
188 pages, Paperback
First published November 1, 2017
23 people are currently reading
260 people want to read
About the author
Mircea Cărtărescu
121 books2,255 followersRomanian poet, novelist, essayist and a professor at the University of Bucharest.
Born in Bucharest, he graduated from the University of Bucharest's Faculty of Letters, Department of Romanian Language And Literature, in 1980. Between 1980 and 1989 he worked as a Romanian language teacher, and then he worked at the Writers Union and as an editor at the Caiete Critice magazine. In 1991 he became a lecturer at the Chair of Romanian Literary History, part of the University of Bucharest Faculty of Letters. As of 2010, he is an associate professor. Between 1994-1995 he was a visiting lecturer at the University of Amsterdam.
Among his writings: "Nostalgia" (a full edition of the earlier published "Visul"), 1993, "Travesti" 1994, "Orbitor" 2001, "Enciclopedia zmeilor" ("The Encyclopedia of Dragons") 2002, "Pururi tânãr, înfãsurat în pixeli" ("Forever young, convolved in pixels") 2002, "De ce iubim femeile" bestseller ("Why do we love women") 2004.
Born in Bucharest, he graduated from the University of Bucharest's Faculty of Letters, Department of Romanian Language And Literature, in 1980. Between 1980 and 1989 he worked as a Romanian language teacher, and then he worked at the Writers Union and as an editor at the Caiete Critice magazine. In 1991 he became a lecturer at the Chair of Romanian Literary History, part of the University of Bucharest Faculty of Letters. As of 2010, he is an associate professor. Between 1994-1995 he was a visiting lecturer at the University of Amsterdam.
Among his writings: "Nostalgia" (a full edition of the earlier published "Visul"), 1993, "Travesti" 1994, "Orbitor" 2001, "Enciclopedia zmeilor" ("The Encyclopedia of Dragons") 2002, "Pururi tânãr, înfãsurat în pixeli" ("Forever young, convolved in pixels") 2002, "De ce iubim femeile" bestseller ("Why do we love women") 2004.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 16 of 16 reviews
November 13, 2025
¡Qué tremenda capacidad tiene este señor de convertirte la paranoia que se monta en un momento en una fabula épica que literalmente ves a cámara lenta y hasta te parece oír con la banda sonora de las batallas de El señor de los anillos!
Los conocedores son 3 relatos de su trilogía Cegador, uno de cada uno de los tomos. Una especie de degustación a pequeña escala (en longitud, no en contenido) que después de leer te hará saber si quieres meterte de lleno en la trilogía (como en mi caso) o no.
Porque Cartarescu no es para todos. Tiene un estilo propio muy exigente, barroco, maximalista, teatral, de juego de extremos, épico, de comas interminables, lenguaje de estilo decimonónico… es un contador de historias tremendo, un creador de universos dentro de universos.
En estos relatos la protagonista es LA LUZ que juega en todos los relatos con otros elementos que la acompañan y la complementan… las mariposas, los viajes, el destino, lo sagrado y lo terrenal, el espacio-tiempo…
Una guerra interminable entre el bien y el mal, el cuerpo y el espíritu, la vida y la muerte, la luz y la oscuridad, el tiempo y otras dimensiones metafísicas, el destino del hombre y el de la humanidad.
De todos los relatos mi favorito ha sido el primero, el de un pueblo que empieza a cultivar la amapola del opio y cómo esto le lleva a una degeneración tal que se ven obligados a abandonar sus tierras perseguidos por demonios que batallan con ángeles para salvar a los supervivientes. Brutal.
5⭐️ buf, me ha dejado impresionada… ha sido una experiencia muy parecida a la que tuve con Theodoros. Me ha dejado sin palabras y con ganas de más. Este autor tiene un talento incuestionable.
Los conocedores son 3 relatos de su trilogía Cegador, uno de cada uno de los tomos. Una especie de degustación a pequeña escala (en longitud, no en contenido) que después de leer te hará saber si quieres meterte de lleno en la trilogía (como en mi caso) o no.
Porque Cartarescu no es para todos. Tiene un estilo propio muy exigente, barroco, maximalista, teatral, de juego de extremos, épico, de comas interminables, lenguaje de estilo decimonónico… es un contador de historias tremendo, un creador de universos dentro de universos.
En estos relatos la protagonista es LA LUZ que juega en todos los relatos con otros elementos que la acompañan y la complementan… las mariposas, los viajes, el destino, lo sagrado y lo terrenal, el espacio-tiempo…
Una guerra interminable entre el bien y el mal, el cuerpo y el espíritu, la vida y la muerte, la luz y la oscuridad, el tiempo y otras dimensiones metafísicas, el destino del hombre y el de la humanidad.
De todos los relatos mi favorito ha sido el primero, el de un pueblo que empieza a cultivar la amapola del opio y cómo esto le lleva a una degeneración tal que se ven obligados a abandonar sus tierras perseguidos por demonios que batallan con ángeles para salvar a los supervivientes. Brutal.
5⭐️ buf, me ha dejado impresionada… ha sido una experiencia muy parecida a la que tuve con Theodoros. Me ha dejado sin palabras y con ganas de más. Este autor tiene un talento incuestionable.
October 27, 2025
.
Tiene algo de fabulador ancestral #mirceacartarescu pues es al aislar tres de los relatos que componen la trilogía de #Cegador como se puede seguir la linea de "algo" que ya estaba antes que cualquiera de nosotros y que continuará mucho tiempo después. Ese origen de lo que somos, de lo que estamos hechos, de lo que venimos a desempeñar en esta zona que existe bajo la gran bóveda celestial es lo que se cuestiona continuamente #cartarescu que indaga a través del cuento y del folklore popular, del mundo de los sueños y de la vigilia, del hombre y la mujer, del mundo invertebrado y de ese otro mundo dedicado a leer el gran libro ilegible que es el que tenemos en nuestras manos de manera continua. Somos, lo queramos o no, personajes de una historia, la nuestra, y estamos destinados a serlo y comportarnos como tal hasta el final, en la batalla constante que no para de librarse entre el bien y el mal, la lucha eterna entre Dios y su hermano Lucifer, los eternos gemelos que, separados, ansían por reunirse pero que, como polos opuestos que son, no dejan de repelerse y en ese saltar de chispas surge la vida tal y como la conocemos .
En el primer relato #losbasdilav nos sumergimos en una Valaquia remota donde un grupo de hombres y mujeres salen en busca de una nueva tierra prometida. Y al igual que en el Deteurenomio aquí también hay un dios antiguo que exige el sacrificio de la carne para que el Danubio de paso al nuevo pueblo. Será el elegido ,un niño sin ombligo ,el que perderá su sombra para que puedan continuar el trayecto . Este niño que ya contiene en si mismo la potencia del futuro Mircea y será gracias a esa ofrenda que un joven Mircisor será elegido entre todos los asistentes de la función del circo para que el Hombre Serpiente lo hipnotice y recorra todos los planos y niveles de la vida posible y que no se revelan ante cualquiera. La gran alegoría de la vida y todos sus planos posibles colindan en ese momento en que María da a luz a los gemelos mientras que en otra linea temporal pero también perteneciente a la del gran libro ilegible el conde Wilthon fecunda a la hija del joyero, una joven que tendrá sola a su hijo y le enseñará todo sobre el cuidado de los gusanos de seda, esos seres predestinados a ser la gran mariposa que forma el tríptico del libro que ahora mismo tenemos entre las manos y que no es otro que el libro de nuestra propia vida.
Tiene algo de fabulador ancestral #mirceacartarescu pues es al aislar tres de los relatos que componen la trilogía de #Cegador como se puede seguir la linea de "algo" que ya estaba antes que cualquiera de nosotros y que continuará mucho tiempo después. Ese origen de lo que somos, de lo que estamos hechos, de lo que venimos a desempeñar en esta zona que existe bajo la gran bóveda celestial es lo que se cuestiona continuamente #cartarescu que indaga a través del cuento y del folklore popular, del mundo de los sueños y de la vigilia, del hombre y la mujer, del mundo invertebrado y de ese otro mundo dedicado a leer el gran libro ilegible que es el que tenemos en nuestras manos de manera continua. Somos, lo queramos o no, personajes de una historia, la nuestra, y estamos destinados a serlo y comportarnos como tal hasta el final, en la batalla constante que no para de librarse entre el bien y el mal, la lucha eterna entre Dios y su hermano Lucifer, los eternos gemelos que, separados, ansían por reunirse pero que, como polos opuestos que son, no dejan de repelerse y en ese saltar de chispas surge la vida tal y como la conocemos .
En el primer relato #losbasdilav nos sumergimos en una Valaquia remota donde un grupo de hombres y mujeres salen en busca de una nueva tierra prometida. Y al igual que en el Deteurenomio aquí también hay un dios antiguo que exige el sacrificio de la carne para que el Danubio de paso al nuevo pueblo. Será el elegido ,un niño sin ombligo ,el que perderá su sombra para que puedan continuar el trayecto . Este niño que ya contiene en si mismo la potencia del futuro Mircea y será gracias a esa ofrenda que un joven Mircisor será elegido entre todos los asistentes de la función del circo para que el Hombre Serpiente lo hipnotice y recorra todos los planos y niveles de la vida posible y que no se revelan ante cualquiera. La gran alegoría de la vida y todos sus planos posibles colindan en ese momento en que María da a luz a los gemelos mientras que en otra linea temporal pero también perteneciente a la del gran libro ilegible el conde Wilthon fecunda a la hija del joyero, una joven que tendrá sola a su hijo y le enseñará todo sobre el cuidado de los gusanos de seda, esos seres predestinados a ser la gran mariposa que forma el tríptico del libro que ahora mismo tenemos entre las manos y que no es otro que el libro de nuestra propia vida.
February 4, 2022
Probabil am citit-o la o vârstă fragedă. O carte interesantă aș putea spune, Cărtărescu știe să construiască spații cosmice.Destul de deranjat sunt descrierile trupurilor femeilor iar ulterior o scenă de sex care "nu se mai termina". O carte interesantă dar cam atât
November 21, 2022
O idee foarte bună de a grupa trei dintre atât de minunatele povești ale “Orbitorului” într-un volum separat. Este o oportunitate de a reciti sau de a descoperi fermecătoarea scriitură a lui Mircea Cărtărescu distilată în doar câteva pagini. O carte ca un flacon cu esență de literatură.
🤫Și vă spun și un secret: am recitit aceste povestiri și ca pregătire pentru noul roman cărtărescian, “Theodoros”, pe care încep să îl citesc chiar acum. 🤓
🤫Și vă spun și un secret: am recitit aceste povestiri și ca pregătire pentru noul roman cărtărescian, “Theodoros”, pe care încep să îl citesc chiar acum. 🤓
February 15, 2020
Tin minte prima oara cand l-am citit pe Cartarescu. Nostalgia.
Avea parti faine, nu zic nu, dar asa de mult ma enerva. Folosea cuvinte mari, ocazional gresite, probabil sperand ca nu se prinde nimeni. Baga aluzii literare mai mult decat continut original, care sunau frumos daca nu stiai la ce se refera, dar daca le cautai (sau doamne fereste, le stiai deja), te scarpinai nitel fiindca erau usor aiurea, scoase din context, in cel mai bun caz legende urbane sau neintelegeri, in cel mai rau caz pur si simplu prea aleatoare. Era atat de pretentios incat m-a durut.
Ma rog, si asa l-am evitat pe Cartarescu 10 ani. Mie-mi place de Cartarescu ca persoana, si e asa de popular incat te simti putin prost cand zici ca nu-l placi, deci m-am abtinut de la criticat. Orbitor si el mi s-a parut ca idee cam pretentios, si nu ma bag eu sa citesc 1000 de pagini de la un autor care nu-mi place. Am gasit cartea asta la un SH ieftinache si am zis sa ii mai dau o sansa...
Oricum, si deschid io cartea. Introducerea pretentioasa, ieftina, de prost-gust. Bine omule, insulta-ti cititorii lol. Daca sunt bune povestirile te iert.
Dar n-au fost :(. Ascunse sub cuvinte aleatoare, pe alocuri frumoase, pe alocuri magice, dar in general banale si nu tocmai inteligibile, sta un mare nimic. Cred ca a reusit sa creasca nitel de la Nostalgia incoace, macar nu am mai vazut cuvinte folosite gresit, si aluziile literare exagerate s-au mai relaxat. Inteleg ce vrea sa scrie, inteleg cine vrea sa fie, dar nu ii iese frate, pur si simplu nu ii iese.
Nu il voi mai citi pe Cartarescu. Dar tot imi e simpatic, cand nu scrie introduceri de prost-gust.
Avea parti faine, nu zic nu, dar asa de mult ma enerva. Folosea cuvinte mari, ocazional gresite, probabil sperand ca nu se prinde nimeni. Baga aluzii literare mai mult decat continut original, care sunau frumos daca nu stiai la ce se refera, dar daca le cautai (sau doamne fereste, le stiai deja), te scarpinai nitel fiindca erau usor aiurea, scoase din context, in cel mai bun caz legende urbane sau neintelegeri, in cel mai rau caz pur si simplu prea aleatoare. Era atat de pretentios incat m-a durut.
Ma rog, si asa l-am evitat pe Cartarescu 10 ani. Mie-mi place de Cartarescu ca persoana, si e asa de popular incat te simti putin prost cand zici ca nu-l placi, deci m-am abtinut de la criticat. Orbitor si el mi s-a parut ca idee cam pretentios, si nu ma bag eu sa citesc 1000 de pagini de la un autor care nu-mi place. Am gasit cartea asta la un SH ieftinache si am zis sa ii mai dau o sansa...
Oricum, si deschid io cartea. Introducerea pretentioasa, ieftina, de prost-gust. Bine omule, insulta-ti cititorii lol. Daca sunt bune povestirile te iert.
Dar n-au fost :(. Ascunse sub cuvinte aleatoare, pe alocuri frumoase, pe alocuri magice, dar in general banale si nu tocmai inteligibile, sta un mare nimic. Cred ca a reusit sa creasca nitel de la Nostalgia incoace, macar nu am mai vazut cuvinte folosite gresit, si aluziile literare exagerate s-au mai relaxat. Inteleg ce vrea sa scrie, inteleg cine vrea sa fie, dar nu ii iese frate, pur si simplu nu ii iese.
Nu il voi mai citi pe Cartarescu. Dar tot imi e simpatic, cand nu scrie introduceri de prost-gust.
July 3, 2023
Ce înseamnă un scriitor care stăpânește arta jongleriei de cuvinte și fraze? Unul care reușește să înglobeze mai multe stiluri beletristice în scrierile sale, stabilind o contingență între ele. În opera lui Cărtărescu te îmbarci într-o navă ce călătorește prin spațiul vast al multiculturalității. Ai parte de o expediție de-a lungul timpului, de la big bang pană la big crunch, vizitând tărâmuri pline de ființe androgine sau demonice care sunt exorcizate de săteni și îngeri pogorâți spre vindecarea pământului otrăvit. De asemenea, avem parte și de un voiaj interior, prin hipotalamus și glanda pituitară, alundecând spre zone erogene unde se concepe minunea unei vieti noi. Descrierile erotice, abundente de altfel în carte, pot fi considerate un preludiu, o rampă de lansare pentru volumul “De ce iubim femeile?”.
October 9, 2020
O lectură barocă, amețitoare și îndrăzneață. În puțin peste 150 de pagini ai impresia că ai citit un volum mult mai dens. Imaginația este debordantă, iar magnitudinea la care se desfășoară narațiunea este cosmică. Stilul este bogat în metafore, neologisme cu descrieri ce urcă pînă la celest și coboară pînă la mundan, scabros sau senzual. După cum remarcă subtitlul sunt trei povestiri, trei tablouri încărcate cu detalii evocînd viața personajelor ce par reale. Totuși în narațiune elementul fantastic devine evident și ajunge în prim plan fără mare greutate dînd unor secvențe impresia unui vis. Singurul dezavantaj al volumului este că lasă impresia unui trailer care arată părțile bune, dar fără contextul larg al volumului rămîne fără o bază solidă de explicație. Dacă ești destul de atent înțelegi care este sensul, dar este un decupaj amplu, profund și mustind de măiestrie a cuvîntului.
November 5, 2025
Obviamente no es el mejor libro para empezar a leer a Cartarescu, pero ha sido muy interesante y con una narración muy rítmica
February 1, 2018
Nu stiu daca ma voi apuca sa citesc niciodata ORBITOR vreodata. Dar acest volum ofera o privire asupra a ceea ce se intampla acolo. Povestirile sunt tipice pentru Cartarescu, care incearca todeauna, sa spuna totul. Asa si in acest volum. mai ales in cea de-a doua povestire. Temele (ie fratele geaman, Victor) sunt comune imaginarului cartarescian desigur, mi s-a parut fabulos fragmentul intitulat CIRCUL. Este o lectura dens, consumanta.
June 2, 2018
Una din acele cărți, atât de rare in literatura romana, la care simt nevoia imperioasa sa ma reîntorc, sa recitesc pasaje, sa ma cufund in universuri care nu pot fi explicate, ci mai degrabă intuitiv, văzute. A mai trăit cineva impresia ca citindu-l pe Cartarescu, ti-ar fi util sa ai la îndemână un DOOM? !
August 23, 2023
👉Părere subiectivă:
Sincer. Foarte sincer vă zic că nu a fost foarte pe gustul meu această carte. Iubesc însă foarte tare tehnica de scriere, compoziția narațiunii, detaliile bogate, complexitatea tabloului – autorul prezentându-mi nu doar cromatica și subiectul ci și pânza, granulația, atomii care compun întregul.
Citindu-l pe Cărtărescu am avut tendința adesea să îi asociez stilul cu cel al lui Gabriel Garcia Marquez.
O narațiune lirică, de o perfecțiune uimitoare, în care iadul și raiul se împletesc, binele și răul se contopesc, vremurile și timpurile se disipează, dezgolind totul într-un erotism atent construit.
Deși am adorat felul în care autorul își așază gândurile în non-ficțiune, acum a reușit să mă uimească și să mă îngrozească în același timp.
Cartea cuprinde 3 povești/capitole din trilogia "Orbitor". Fiecare poveste aparține unui volum și are ca scop "să spargă gheața pentru cei ce nu îndrăznesc încă să se apuce de o carte atât de vastă cum este trilogia "Orbitor"."
Sincer, nu știu dacă am curaj destul să mă aventurez în aceste 3 volume. Până atunci însă voi citi "Nostalgia" și "Solenoid" ale aceluiaș scriitor.
Sincer. Foarte sincer vă zic că nu a fost foarte pe gustul meu această carte. Iubesc însă foarte tare tehnica de scriere, compoziția narațiunii, detaliile bogate, complexitatea tabloului – autorul prezentându-mi nu doar cromatica și subiectul ci și pânza, granulația, atomii care compun întregul.
Citindu-l pe Cărtărescu am avut tendința adesea să îi asociez stilul cu cel al lui Gabriel Garcia Marquez.
O narațiune lirică, de o perfecțiune uimitoare, în care iadul și raiul se împletesc, binele și răul se contopesc, vremurile și timpurile se disipează, dezgolind totul într-un erotism atent construit.
Deși am adorat felul în care autorul își așază gândurile în non-ficțiune, acum a reușit să mă uimească și să mă îngrozească în același timp.
Cartea cuprinde 3 povești/capitole din trilogia "Orbitor". Fiecare poveste aparține unui volum și are ca scop "să spargă gheața pentru cei ce nu îndrăznesc încă să se apuce de o carte atât de vastă cum este trilogia "Orbitor"."
Sincer, nu știu dacă am curaj destul să mă aventurez în aceste 3 volume. Până atunci însă voi citi "Nostalgia" și "Solenoid" ale aceluiaș scriitor.
December 8, 2025
Relatos realismo mágico. Tenía que molarme no?
NO SON RELATOS. Han cogido cachos de una novela para meterte en el mundo onírico de este hombre. ( Entiendo que leerte sus novelas de 700 pags es para masoquistas).
El resultado: tres relatos de mucha forma poco fondo. He leído 2. Te meten en la atmósfera sin duda ( El primero me dejo muy mal cuerpo sin duda) Pero por mucho que quieras buscar un fondo no he conseguido verlo. Para mí existe un equilibrio entre un estilo barroco y lo inteligible que esté libro no respeta
NO SON RELATOS. Han cogido cachos de una novela para meterte en el mundo onírico de este hombre. ( Entiendo que leerte sus novelas de 700 pags es para masoquistas).
El resultado: tres relatos de mucha forma poco fondo. He leído 2. Te meten en la atmósfera sin duda ( El primero me dejo muy mal cuerpo sin duda) Pero por mucho que quieras buscar un fondo no he conseguido verlo. Para mí existe un equilibrio entre un estilo barroco y lo inteligible que esté libro no respeta
June 20, 2023
Mi-a starnit curiozitatea! Chiar vreau sa citesc intreaga carte, sa deslusesc intreaga harta.
December 17, 2023
Expresii frumoase, însă o carte mult prea sexuala pentru gustul meu
November 26, 2025
Imposible ponerle menos nota a este genio. Ojalá tener su mente. Relatos delulu, que más se puede pedir.
December 26, 2025
Lo mejor es su escrita poética. Sin embargo, a nivel narrativo los dos primeros relatos no me han dicho nada y el tercero solo un poco más...
Displaying 1 - 16 of 16 reviews