„Cele 28 de povestiri ale antologiei relevă o amplă varietate a ceea ce am putea numi destinele unor personaje constrânse de conjuncturi și alegeri dificile; personaje dislocate, temporar sau definitiv, voluntar sau brutal, din propriile relaţii, familii și domicilii, din propriile ţări, culturi și identităţi, din societate și chiar din realitate sau din propriul corp; personaje ale căror vieţi sunt marcate de abandonuri, separări și accidente, vieţi deturnate de politică și sisteme juridice, influenţate de sex, religie, rasă și imigraţie, existenţe afectate de singurătate, boală, nebunie, moarte. Unele destine sunt comice, altele absurde sau dramatice, câteva de-a dreptul tragice, iar harta lor se întinde pe cuprinsul a cinci continente, purtând mărcile geografiei, istoriei, culturii și limbii aferente.” (Marius Chivu)
Marius Chivu (n. 1978) este cronicar literar, scriitor, traducător şi redactor‑editor al revistei Dilema veche. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi a debutat publicistic cu recenzii literare în anul 2000 în revista România literară. A publicat : Vîntureasa de plastic (poezie, Brumar, 2012 ; nominalizare la Premiul Cartea Anului acordat de revista România literară, Premiul pentru debut al revistei Observator cultural şi Premiul pentru debut al USR) ; Trei săptămîni în Himalaya (jurnal de călătorie, Humanitas, 2012) şi Ce‑a vrut să spună autorul (interviuri, Polirom, 2013). A iniţiat şi coordonat proiectul caritabil Cartea cu bunici (Humanitas, 2008), albumul de proză scurtă & fotografie Iubire 13 (ART, 2010) şi volumul colectiv Primul meu porno (ART, 2011). A alcătuit, adnotat şi prefaţat antologiile de proză scurtă : Teodor Mazilu, Singurătatea şi diavolul milos (Curtea Veche, 2004), Mihail Sadoveanu, Ochi de urs şi alte povestiri (Polirom, 2004), Cristian Teodorescu, Maestrul de lumini şi alte povestiri (Curtea Veche, 2005) şi Anton Holban, Conversaţii cu o moartă (Polirom, 2005). În ziua de 15 decembrie 2012, alături de Gabriel H. Decuble, Florin Iaru şi Răzvan Ţupa, a fost narator‑coordonator al experimentului „Cel mai rapid roman din lume”, omologat de World Guinness Book of Records, în care 53 de scriitori au scris în 5 ore şi 35 de minute romanul Moş Crăciun & Co., redactat, editat şi tipărit de Editura ART, după un total de 9 ore, 5 minute şi 8 secunde de la momentul startului. A tradus din Lewis Carroll, Oscar Wilde, Tim Burton şi Paul Bailey.
Lori Ostlund, Andrei Dumitrescu, James Baldwin, Nicoleta Balaciu, George Saunders. Textele pe care le-am notat cu 4 și 5*. Foarte puține.
Au mai fost câteva cu 3,5, cât să tragă media volumului aproape de 3. Slăbuț, inclusiv multe dintre textele autorilor străini, parcă și traducerea schiopătează destul de rău în unele locuri (autori pe care i-am mai citit sună mult mai stângaci și poticnit decât îi știam), iar redactarea, cel puțin în prima jumătate a antologiei, e rușinoasă. Demult n-am mai dat peste atâtea greșeli. Mult sub nivelul antologiei din 2024, cam la nivelul primei ediții.
Dar mă bucur că Andrei Dumitrescu scrie iar un text foarte bun și le-aș mai citi pe Nicoleta Balaciu și Anca Vieru.
Am citit antologiile Kiwi din 2021, 2022, 2024 si 2025, iar aceasta mi s-a părut, sincer, cea mai slabă dintre toate. M-a surprins numărul mare de greșeli gramaticale și lipsa de coerență din multe texte. Majoritatea prozelor nu transmit nimic, parcă nu duc nicăieri, o lectură obositoare și plictisitoare pe alocuri. Doar două-trei texte chiar merită atenție, restul sunt uitabile. Comparativ, Kiwi 2024 rămâne preferata mea — mult mai curată, mai bine lucrată, mai vie. Asta… a fost doar „ok”, dar cu mult sub așteptările mele.
Mi-au plăcut foarte mult (de 5 stele) trei proze, ale căror autori sunt: Lisa Taddeo, Lori Ostlund și James Baldwin. Apoi, de 4 stele, alți trei autori, tot străini: Junot Diaz, John Cheever și Héctor Tobar. Cea mai bună proză scrisă de un român, de fapt, cea mai interesant concepută, mi s-a părut Maman, de Lena Pop (din păcate, doar 3 stele).
O placere de citit. Cate un autor strain, faimos, urmat de un autor local - volumul ne arata multe, printre care si cum romanii tin isonul literaturii internationale mari fara probleme. Teme diverse echilibrate actuale dar nu trendy-perimabile. Mi-a reamintit de puterea magica a nuvelei.