3300 de perechi de palme

by Augustin Cupşa

368 pages, Paperback

Published September 15, 2025

Reviews

[Maria Mihăiță · Rating 4 out of 5]

Mi-a plăcut noul roman al lui Augustin Cupșa: "3300 de perechi de palme", ed. Trei, 2025. E un roman echilibrat, rotund, un roman al memoriei individuale și colective, cu nimic sub anterioarele apărute. Dar, ca întotdeauna, este loc și de mai bine.

[DBS · Rating 3 out of 5]

Mi-au plăcut tema identității personale și naționale și grija pentru stil. M-am surprins de multe ori citind de drag pentru scriitură, dar și întrebându-mă despre cine mai e vorba acum - motiv pentru care cred că povestea ar fi putut fi mai bine închegată, în special partea cu fotografa și căutarea mamei. Dar meditațiile despre cine suntem noi, ca români, au fost o oglindă dură pusă în față. Cred că e nevoie să ne punem întrebările astea, doar că, din păcate, bănuiesc că romanul ăsta o să ajungă la prea puțini oameni.

[Alexa Trasca · Rating 2 out of 5]

Am vrut să o abandonez de prea multe ori, doar cu greu am terminat-o. Chiar am avut așteptări mari, am vrut să îmi placă, m-am gândit ca ce bine ca am găsit un scriitor craiovean, dar am fost dezamăgită. Nu am putut urmări deloc firul roșu, firele narative sunt așa dezlânate ca nu puteam reține și face legături între personaje, acțiuni. 2 stele doar pentru descrierea ultimului capitol. Overall, nu recomand.

[Patricia · Rating 2 out of 5]

Am abandonat când mai aveam 60 pagini pt că mi-am dat seama că ultimele 100 le-am citit fara sa fixez nimic.
Poate e vina mea și nu e genul meu, dar chiar am incercat. M-a deranjat faptul că personajele nu au nume și de la un capitol la altul trece de la o poveste la alta și nu mai înțelegi nimic.Poate ca culegere de povestiri mergea dar ca roman eu nu l-am.inteles.
M-a motivat nota mare de aici,dar pt mine nu a mers. Imi pare rău

[Lavinia · Rating 3 out of 5]

3.5*

[Ion · Rating 5 out of 5]

Un roman dens, bine scris și dozat, în care parcă simți respirația vieții. Autorul privește atent realitatea, o judecă fără să fie tezist. În multe pasaje ai senzația că urmărești mișcarea lentă a unei camere de filmat, s-ar putea face un film după 3300. Romanul e un întreg, călătoria asta cu ramificații multiple prin timp și spațiu (cum spune de altfel și Angelo Mitchievici) cuprinde toate întâmplările printr-o acoladă integratoare, e altceva decât un roman sac în care se înghesuie una și alta. O carte de referință, "o pulbere de amintiri ca o ceață fină”.