Volumul istoricului Cosmin Popa analizează cu atenție, după o imensă etapă de documentare, toată perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu, punând accentul pe două lucruri foarte importante în orice perioadă a istoriei: starea economică a țării și multiplele ei fațete, precum și fenomenul de corupție și felul în care acesta a fost privit și discutat de conducător(i). Toți cei cu capul pe umeri, care au trăit perioada sau au analizat-o cu atenție, știu că ceaușismul a fost o catastrofă, o perioadă groaznică a istoriei României, iar economia a fost dusă în prăpastie de un conducător inept, neinteligent și dornic de autoritate maximă. Volumul de față nu face decât să le confirme acest lucru, dar poate fi și un punct de plecare spre explicații pertinente și pentru cei care consideră că acea perioadă a adus prosperitate unor, avere altora, lucruri bune țării etc. Nu, a fost o catastrofă, iar cei care au trăit atunci și spun altfel intră în rândul „subiecților” acestei cărți - care s-au descurcat, au întregit tagma micilor corupți, cei care furau mici piese din fabrică pentru a-și construi acasă un motor, un gard, un grătar... Ca să nu mai vorbim de micile „atenții” date medicilor, funcționarilor etc., care erau generalizate și obișnuite, dar tot fapte de corupție erau și sunt încă.
Sunt multiple exemple aici ale corupției acelor vremuri, de la toate nivelurile, precum și a sistemului atipic de economisire - angajații Electroputere Craiova vindeau alama țiganilor cazangii; angajații Combinatului de încălțăminte și pielărie vindeau pielea atelierelor ilegale, care se ocupau cu producția de încălțăminte în modele copia din revistele de modă occidentale; la produsele lactate, se hotărâse înlocuirea untului cu plantol, un fertilizator organic, iar untul de masă urma să fie livrat cu un adaos de 30% margarină; la fel, o treime din producția de brânză era livrată populației sub formă de pastă amestecată în proporție de 20% cu cartofi.
Ceaușescu a mizat pe lucruri care veneau din experiența stalinistă, din cea a lui Dej, fără să-și dea seama că, pentru evoluție, e nevoie de mult mai mult. Nivelul său de inteligență era sub-mediocră, așa că nu realiza că planificarea, creșterea continuă (fără investiții tehnologice) și, mai ales, disprețul total față de nevoile oamenilor, ale societății, nu vor aduce decât la pieire această țară și acel regim. Iar rezultat nu s-a văzut neapărat în decembrie 1989, ci în deceniile ce au urmat, chiar și acum.
Un volum de istorie remarcabil, care ne poate ajuta să înțelegem mai bine sistemul generalizat de corupție din timpul lui Ceaușescu, calitatea absolut jalnică a celor mai multe produse din acea perioadă, dar și greutățile și întârzierile pe care a trebuit să le depășim pentru a face economia românească un pic mai competitivă după 1989.