Pornind cu precădere de la documentele de arhivă emise de autorităţile ideologice care au supervizat instituţiile culturale şi de artă şi unităţile de învăţământ, autorul surprinde dinamica vieţii intelectuale şi artistice în primul deceniu al regimului Nicolae Ceauşescu, mai ales în relaţie cu strategiile puterii în domeniul cultural-ideologic. Rând pe rând, sunt analizate controversele în jurul înfiinţării Muzeului Naţional de Istorie, instrumentalizarea mişcării artistice de amatori care a precedat fenomenul „Cântarea României“, lumea teatrului şi a literaturii, precum şi sistemul educaţional.
„Cartea lui Cristian Vasile este ultima dintr-o serie de volume care îşi propun să investigheze relaţia dintre puterea totalitară, propagandă şi cultură. Sobră, precisă, erudită, contribuţia de faţă reconstituie primul interval al epocii Nicolae Ceauşescu. Sunt încadrate, în paginile sale, biografii, instituţii, traiectorii intelectuale. Situată la confluenţa istoriei şi a ştiinţei politice, analiza lui Cristian Vasile devine un reper canonic al studiilor dedicate comunismului românesc.“ (Ioan STANOMIR)
„Ne aflăm în faţa unei cărţi pe care eu o consider parte a unei remarcabile trilogii. Cred că şi în istoriografie, la fel ca în literatură, este o performanţă cu totul specială să reuşeşti să duci la capăt un astfel de demers. Cristian Vasile a furnizat deja istoriografiei române un triptic esenţial pentru cunoaşterea mecanismelor cenzorial-ideologice de control şi modelare ale domeniului literar şi artistic. Graţie autorului, ştim cum a funcţionat aparatul cultural ideologic comunist în România, care au fost resorturile sale psihologice şi sociologice, cum a fost organizat câmpul simbolic al dominaţiei totalitare, atât în versiunea ei originară, de o duritate colosală, cât şi în cele ulterioare, cu ale lor iluzii, abdicări, compromisuri şi speranţe eşuate.“ (Vladimir TISMĂNEANU)
Education: - 2004: Ph.D in history, Department of History, University of Bucharest - 2002 - BA, Department of Political Sciences, University of Bucharest - 1999 - MA, Department of History, University of Bucharest - 1998 - BA, Department of History, University of Bucharest
Books: - Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist [The Romanian Orthodox Church in the First Communist Decade], Bucharest: Curtea Veche Publishing House, 2005. pp. 291 - Între Vatican şi Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist [Between Vatican and Kremlin. Greek Catholic Church Under the Communist Regime], Bucharest: Curtea Veche Publishing House, 2003. pp. 381. - Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist. Documente şi mărturii [The History of the Greek Catholic Church Under the Communist Regime – Documents and Oral Interviews], Jassy: Polirom, 2003. pp. 216. - Articles, Book Chapters: - Consideraţii priviind sursele şi temele istoriei ecleziastice postbelice (Reflections Regarding the Sources and Subjects Regarding the Post-War Church History), in „Studia Politica. Romanian Political Science Review”, vol. VII, No. 3, 2007, pp. 697-707. - Secţia de Propagandă şi Agitaţie şi „îndrumarea” culturii române, 1948-1953. Câteva consideraţii (The Propaganda Department and the „Guidance” of the Romanian Culture, 1948-1953. Some Reflections), in „Studii şi Materiale de Istorie Contemporană”, vol. VI, 2007, pp. 697-707. - Consideraţii privind relaţiile culturale externe ale României în anii 1945-1953 (Reflections Regarding the Foreign Cultural Relations of Romania Between 1945-1953), in „Revista Istorică”, tom XVIII, No. 1-2, 2007, p. 133-140. - Impunerea controlului comunist asupra culturii, 1948-1953 (The Imposition of the Communist Control over the Romanian Culture, 1948-1953), in “Arhivele Securităţii”, vol. 2, 2006, pp. 44-53. - Une répression différenciée : uniates et orthodoxes en Roumanie stalinienne, in Nicolas Bauquet et François Bocholier (eds.), Le communisme et les élites en Europe Centrale, préface de François Fejtő, Paris, Presses Universitaires de France, 2006, pp. 132-139. - Imposing Control and Mechanisms of Escape : Education in Communist Romania during the Stalinist Period, in „Historical Yearbook”, vol. 3, 2006, pp. 215-226. - Istoria teatrului românesc în primii ani de comunism (The History of the Romanian Theater at the Beginning of the Communist Regime), in „Revista istorică”, No. 5-6, 2005, pp. 99-110. - The Hungarian Minority in Romania: Religion and Nationalistic Policy, 1968-1989, in „Historical Yearbook”, vol. I, 2004, pp. 79-92. - Intelectualii şi clerul monahal ortodox. Asociaţia Rugul Aprins 1945-1948 (The Intellectuals and the Orthodox Monastic Clergy. The Burning Bush Association, 1945-1948), in „Revista istorică”, No. 1-2, 2003, pp. 213-226. - Vatican and the Romanian Greek Catholics in the Light of Some Documents of the Securitate 1965-1989, in „Quaderni della Casa Romena di Venezia”, No. 2, 2002, pp. 318-328. - The Apostolic Nunciature in Romania at the Beginning of the Communist Regime 1945-1950, in „Annuario” (Venice, Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica), anno 4, 2002, pp. 255-261. - The Suppression of the Romanian Greek Catholic (Uniate) Church, in „East European Quarterly”, volume XXXVI, No. 3, September, 2002, pp. 313-322. - Church and state in Romania after the Communist Takeover 1945-1948, in „Etudes balkaniques”, 2002, pp. 101–105.
Cristian Vasile descrie relația dintre partidul comunist și cultură analizând cu minuțiozitate intervenția acestuia din urmă, prin activitatea oficială (și comentariile sau rezumatele neoficiale ale discuțiilor) în viața cultural-intelectuală: activitatea și comentariile din documentele conservate în diferite arhive naționale și ne-exploatate, după părerea cercetătorului, suficient de istoriografie. În special, este analizat mai în detaliu (față de alte monografii pe aceeași temă) rolul secțiilor ideologice ale Partidului în stabilirea direcției culturii. Complexul muzeal, mișcarea artiștilor amatori, dramaturgia, revistele studențești și literare, legea educației: toate acestea încep să se contureze ca instrumente cu un rol ideologic din ce în ce mai încărcat și mai stringent: proslăvirea partidului și a secretarului general.
În contextul unei întoarceri la stalinism (deși numit altfel în mod oficial, de ex. umanism socialist), de data aceasta cu puternice accente național(ist)e, stabilirea momentului Tezelor din Iulie (1971) ca unicul punct de reper în ce privește ruptura față de o perioadă de relativă relaxare nu ar trebui, în opinia lui Cristian Vasile, să fie unanim acceptată de istoriografie fără a lua în calcul anumite aspecte de ordin politic-decizional inițiate efectiv abia în 1974, dar și înainte de 1971, în perioada 1968-1971. Cu alte cuvinte, Tezele din Iulie au fost premeditate și întrucâtva pre-anunțate de către partid, lăsând la o parte faptul că nu au fost în general aplicate decât începând cu 1974.
De aceea și periodizarea 1964/65 – 1974 propusă de Vasile ca o decadă pregătitoare a viitoarei linii național-comuniste, timp în care oficialitatea trâmbița liberalizarea și chiar eliminarea cenzurii!