Venefica

by R. Nimes

Pentru toți iubitorii de lecturi dark academia, unde el se îndrăgostește primul, dar habar n‑are ce i se întâmplă, și pentru cei care își doresc un strop de pădure bântuită, povestea asta e pentru voi.

Areumdal Cho are puține bucurii în viață: timpul petrecut cu bunica ei, clătitele cu Nutella și frigul. Când o boală cruntă îi fură singura persoană pe care o mai considera familie, atenția ei cade asupra Noxalis-ului, unul dintre cele mai elitiste colegii de pe continent. Pe măsură ce profesorii încep să pice otrăviți din cer, iar pădurea de lângă colegiu pare să înghită pe oricine pășește înăuntru, descoperă că la mijloc roiesc secrete îngropate de decenii. Iar când privirea i se oprește asupra lui Sebastian Ashbourne, membru al familiei fondatoare, înțelege că miza nu mai privește doar supraviețuirea, ci și propria inimă.

Genres: Dark Academia

482 pages, Unknown Binding

Published November 9, 2025

Reviews

[Corina · Rating 2.75 out of 5]

2.75
Am intrat in Venefica cu asteptari destul de mari. Dark academia, FMC morally grey, in teorie, ar fi trebuit sa fie pentru mine.
Problemele au inceput insa foarte repede, odata cu primele dialoguri cringe.
In primul rand, motivul urii lui Yan fata de Areumdal mi s-a parut mult prea slab. Pur si simplu nu am simtit ca actiunile lui au argumente suficient de puternice in spate. De fapt, foarte multe lucruri din carte mi s-au parut lipsite de logica sau de context.
Areumdal primeste din senin un e-mail prin care afla ca a fost acceptata la o facultate la care nici macar nu aplicase si se duce. Fara prea multe intrebari. Fara suspiciuni serioase. Calatoreste mai bine de doua zile pana acolo, iar din prima ora dupa ce ajunge pare ca stie deja unde trebuie sa mearga, unde sunt clasele, isi face prieteni, dusmani si aproape ca se si indragosteste. Totul se intampla cu o viteza absurda.
Si apoi avem repetitiile. Daca mai citesc o data "sinapse", "compas moral", "pacoste", "alchimista mica" sau referiri la mirosul ei, cred ca imi smulg parul din cap. AM INTELES DE PRIMA DATA! Ah si sa nu uit de termenul "halmoni" pe care l-am pronunțat "haloumi" toata cartea🤣🤣
Apropierea dintre Areumdal si Sebastian mi s-a parut brusca. El incepe sa-i povesteasca totul cu o lejeritate incredibila, iar ea accepta aproape orice informatie fara sa para cu adevarat surprinsa, speriata sau macar tulburata. I se spun si i se arata lucruri care, pentru orice om normal, ar fi traumatizante, iar reactia ei este aproape inexistenta.
Aici ajungem si la Areumdal ca personaj. Este prezentata fizic drept aceasta fata micuta, firava, de aproximativ 1,60 m, dar in acelasi timp vorbim despre o psihopata care a luat deja trei vieti si care se gandeste constant la moduri in care ar putea otravi oameni. Poftim? Modul in care este construita mi s-a parut complet dezechilibrat.
Mi-au lipsit capitolele de legatura. Cartea sare constant de la un moment la altul, de la o relatie la alta, de la o informatie la alta, fara sa lase lucrurile sa se dezvolte natural. Nu avem suficient context, nu avem tensiune construita in timp.
Dupa primul sarut, Sebastian deja o numeste "iubito", ii declara iubire eterna si este gata sa dea foc lumii pentru ea. Hai lasa-ma! Ceva mai siropos si mai putin credibil rar mi-a fost dat sa citesc. Simteam ca au fost luate toate cliseele romantice si inghesuite intr-o singura poveste. Si bineinteles ca el descopera rapid ca doar langa ea poate sa doarma. Cand ati apucat sa stabiliti si asta? 🤣 Ea il accepta in patul ei fara intrebari, ca doar de ce ar incepe sa-si puna intrebari tocmai acum?
Areumdal nu pare sa stie foarte bine ce vrea. Intr-un moment spune ca ar muri in locul prietenei ei pentru ca oricum nu i-ar duce nimeni dorul. Cateva pagini mai tarziu nu vrea sa moara asa. Apoi vrea iar sa moara. Te hotarasti? Sau vrei sa mori doar atunci cand situatia poate fi prezentata drept un gest eroic?
Sunt convinsa ca am uitat multe alte lucruri care m-au deranjat, dar sincer nici nu mai am energia sa desfac fiecare scena in patru. Au existat prea multe fraze care mi s-au parut puse doar ca umplutura, pasaje care nu aduceau nimic povestii si momente in care efectiv nu intelegeam ce voia sa spuna textul.
Mult prea overhyped pentru ceea ce ofera.

[Ioana · Rating 5 out of 5]

4,5 ⭐
I had the pleasure of reading the ARC of this book, and I was waiting for the book to come up on Goodreads in order to be able to share my thoughts. 😊
This is also the first book I’ve read of R.Nimes and let’s say I was pleasantly surprised 🥰
Here goes my review:

Dark academia done right!
Venefica pulled me in from the first chapters with its eerie forest setting, mysterious Noxalis academy, and a plot that balanced action, atmosphere, and character relationships beautifully. Areumdal is a fantastic FMC—strong yet vulnerable, with a backstory that made me root for her all the way. The romance between the MMCs felt quite organic all the way through (no miscommunication tropes 🙌 thank goodness), while the side characters added charm and humor (hope to see them more in a sequel - wink wink).

The pacing was spot-on, the plot twist surprised me (I love when that happens ✨), and the blend of experiments + academia felt original and captivating. A gripping standalone that left me satisfied but also wishing for more stories in this world.

[Irma Butnaru · Rating 1.5 out of 5]

1.5* Nu pot rotunji pentru ca nu sunt arc reader si am fost luata drept arc reader.

Am ajuns la aceasta carte printr-un buddy reading impreuna cu cateva prietene. Eram toate curioase. Mie imi place genul dark academia si am zis: de ce nu? Mafia romance nu pot citi, nu este pe placul meu, asa ca in sfarsit ajunsesem si eu la o carte de la Ramona Nimes pe care o puteam citi cu inima deschisa.

Nu aveam asteptarile in cer, dar cat de cat tot existau, pentru ca hype-ul de pe internet, atat in jurul autoarei, cat si in jurul acestei carti, este extraordinar de mare. Nota de pe Goodreads este foarte mare de asemenea. Recenziile sunt foarte bune. Serios acum, ce putea sa mearga rau?

Acesta nu este hate. Este o recenzie de la un cititor suparat, care la finalul acestei carti a ramas cu senzatia ca este arc reader si cu banii luati. Ciudat, nu?

Am terminat Nocticadia cu o zi inainte sa incep aceasta carte si vreau sa spun ca da, seamana. Sunt schimbate ici-colo date, detalii, contexte, dar ca storyline se duc in acelasi loc, mai ales spre final. Avem fata saraca, neinfricata, avem tata vitreg acolo, aici frate, avem prieten dubios acolo, aici prieten mafiot si tot asa. Finalul tot in zona aceea s-a dus. In fine, o sa ma opresc aici cu asemanarile. Pana la urma am citit eu A patra aripa, care este o copie grosolana, dar macar nu e o carte scrisa prost.

Prologul a fost bun. Am fost intrigata. Mi-a trecut repede, pentru ca apoi suntem adusi in familia lui Are si Yan, plus bunica, si avem parte de niste dialoguri artificiale in primele capitole, pe care eu nu le-am crezut deloc. Ura lui Yan fata de sora lui, Are, este necredibila. Nu poti tu sa vrei sa o vinzi la „n” mafioti doar pentru ca tu CREZI ca ea a fost copilul preferat sau ceva de genul. Orice alt motiv secundar care apare pe parcurs, inclusiv partea legata de bani, pica oricum si nu reuseste sa faca situatia mai credibila. Prin urmare, cartea porneste stramb, pentru ca eu deja imi dadusem ochii peste cap de multe ori.
Ajungem apoi in clipa in care Are primeste scrisoarea pe e-mail, invitatia sau ce era ea, la scoala aceea dark de elita. Vorba vine, dam pagina dupa acest moment si deja ne aflam la scoala de elita, pana la care a facut vreo doua zile si nu stiu cate ore. Frateeeeeee. Nu te intrebi cine te-a inscris? Nu avem capitole de legatura, nu avem un proces real prin care ea ia decizia sa plece, nu avem o cautare serioasa, nu avem nicio logica solida. Primeste un mail cu o invitatie de la nimeni in drum si pleaca. What? Inteleg ca vrea sa scape de Yan. Inteleg disperarea. Inteleg dorinta de a pleca de acolo. Dar tot ramane o fractura de logica prin felul in care toate au fost puse in scena. Nu gasesti mai nimic concret pe internet despre aceasta scoala, dar pleci ca si cum este cel mai normal lucru din lume.

Nu am decis sa fiu ARC reader. Nu am decis sa fiu beta reader. Nu am decis sa fiu alfa reader. Asa ca de ce am dat bani ca sa fiu unul?
De ce nimeni dintre oamenii care au primit manuscrisul nu a vazut greselile si tot ce este in neregula cu aceasta carte? De ce, chiar si asa, exista atatea recenzii de 5 stele la o carte care, din punctul meu de vedere, este scrisa prost?
Nu ma supar ca cineva da 5 stele. Poti sa dai 5 stele. Poti sa spui: „uite, aceasta carte nu este o capodopera, dar pe mine m-a atins, m-a emotionat, mie mi-a placut.” Asta pot sa inteleg.
Dar de ce ridicati in slavi toate aceste carti? De ce le faceti rau autorilor, dar si comunitatii? De ce treceti cu vederea lucruri evidente doar pentru ca ori cunoasteti autorul, ori vi se pare autorul ok, cute si agreabil?
Ramona chiar pare cute si agreabila. Dar nu despre ea scriu aici, ci despre cartea ei. Iar cartea ei, pentru mine, are probleme mari. De constructie, de logica, de dialog, de ritm si de credibilitate. Nu mi s-a parut doar „nu e pe gustul meu”. Mi s-a parut o carte care avea nevoie de mult mai multa munca inainte sa ajunga la cititori.

Totusi, this is not the end.

Continuam, pentru ca avem asa: „mica mea alchimista”, „mica mea pacoste”, miros de mandarina si eucalipt, compas moral, eventual molii si, mai tarziu, „iubitul meu”.
Acestea sunt repetitii care nu se fac asa. M-a luat capul efectiv. Nu e romantic sa ii spui acelasi alint la fiecare dialog. Si nici dpdv al scrisului nu e ok, pentru ca oboseste, artificializeaza relatia si scoate cititorul din scena. De cate ori ii spui iubitului tau, cand vorbesti cu el, „micul meu print” sau orice alint foloseste fiecare? Nu constant. Doar cand e ceva dragut, cand are un rost, cand chiar vine natural.
Fereasca Mihai Traistariu, ca m-au scos din pepeni. Am inteles din prima ca miroase a mandarina si eucalipt. Nu trebuia sa mi se repete pana la epuizare. Am inteles si ca Are are compas moral, dar mai are ceva: dublu standard. Ea gandeste uneori ca o mica psihopata, dar ii judeca pe altii. Da, bravo. M-am saturat de otravurile ei, de matraguna, de toate explicatiile acelea care par puse acolo mai mult ca decor dark decat ca ceva integrat cu adevarat in poveste.
Cartea vrea sa para inteligenta, academica, intunecata, cu alchimie, plante, otravuri, simboluri si secrete, dar de multe ori lucrurile astea par mai mult aruncate pentru atmosfera. Ca sa functioneze partea asta, trebuie sa simti ca exista un sistem, o logica, o structura. Nu doar cuvinte care suna bine.
Personajele, mai ales Are, mi s-au parut fade. Si uneori stupide. Nu am simtit profunzimea aia care cred ca se dorea. Nu am simtit o eroina complexa, periculoasa, desteapta si fascinanta. Am simtit mai degraba un personaj care trebuia sa fie toate aceste lucruri, dar cartea nu m-a convins ca este.
Ajungem la partea de romance, care pentru mine este de departe scrisa execrabil. Nu ii cred nicio secunda ca s-au indragostit. Parca era slow burn, dar asta nu a fost slow burn niciodata CA IDEE. Slow burn nu inseamna doar sa nu ii pui impreuna oficial din prima. Slow burn inseamna tensiune construita, scene care adauga ceva, apropiere treptata, conflicte care au sens, dorinta care creste natural. Aici mie mi s-a parut ca ei s-au indragostit rapid si apoi cartea doar a tras de timp.

El dormea in camera ei pentru ca, brusc, putea sa adoarma doar cu ea. Gen, a folosit-o pe post de somnifer? A intrat pe furis la ea in camera foarte devreme, iar ea a zis ceva de genul: ah, vrei sa dormi? Ok, why not?
Niciun fel de suspans, niciun fel de crestere reala a personajelor, niciun fel de tensiune construita frumos. Doar scene care ar fi trebuit sa fie intense, dar pentru mine au fost mai mult cringe.
La un moment dat, el i-a numarat genele de la ambii ochi. Eu am inteles ca e superom, super inteligent, IQ mai mare ca Einstein, desi nu se vede deloc. Sincer, deseori pare ca are IQ mai mic decat mine. Nu doar el, aproape toti din carte. Dar faza cu genele a fost atat de siropoasa si nelalocul ei, incat am decis sa fac o pauza in acel punct sau sa-i dau DNF.
Sunt sigura ca uit multe lucruri pe care voiam sa le spun. Si mereu zic ca m-am saturat sa fac comentarii de bac la carti, dar here I go again.
Hai sa trecem la scena de sex. Pentru mine a fost una dintre cele mai proaste scene de sex pe care le-am citit vreodata. In afara faptului ca exista mult dialog cringe, care in mod normal nu ar avea loc intre doi oameni normali, mai e si foarte multa idealizare acolo.
Si poate ar trebui sa nu mai idealizam atat noptile in care fata este cea care nu s-a mai culcat cu nimeni, dar desi simte usturimi, are orgasme multiple si totul este wow, magic, perfect, intens, absolut. Este ok sa vedem si ceva mai realist. Poate sa fie dragut. Poate sa aiba grija de ea. Poate sa se simta bine. Dar lasa-ma cu atata exagerare, ca nu mai e romantic, e doar cheesy as fuck.

Iubirea lor mare, chiar si in epilog, mi s-a parut gretoasa pana la cer si inapoi. Again, pana la finalul cartii eu nu i-am crezut. Totul a fost dat pe x5: intensitatea, declaratiile, dramele, atractia, suferinta, tot. Si cand totul e impins atat de tare, efectul pentru mine nu mai e emotie, ci respingere.

Finalul este o copie de la Vaslui a finalului din Nocticadia. Aici, normal, fiind totul cringe.
At this point nici nu mai aveam draci, doar am ras rau la fazele cu mitraliera si tot ce se intampla acolo. Nu vreau sa scriu cu spoilere si nici nu pot comenta punctual fara ele, asa ca aici ma inclin si va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi pana aici.

Concluzia mea este simpla: cartea asta avea nevoie de mult mai multa structura. Nu doar de idei cool, nu doar de estetica dark academia, nu doar de alchimie, molii, otravuri si replici dramatice. Avea nevoie de logica intre scene, de personaje credibile, de dialoguri naturale, de o relatie construita cu adevarat si de un plot care sa tina cartea in picioare.

+ Ati observat ca personajele din ilustratiile cu Are si Seb nu seamana???!!! Maxim doua daca arata la fel, in rest pare ca au alte trasaturi.

[andra.citeste · Rating 2 out of 5]

Nici nu ştiu de unde şi cu ce să încep.🙈 Poate am avut eu așteptări prea mari văzând în online atâtea păreri bune şi atât de multe laude. Am așteptat-o cu sufletul la gura de când am dat comanda şi de când mi-a ajuns nu a mai durat mult până să o încep, iar asta spune muuulte (în general nu încep imediat cărțile abia venite, pentru că se întâmplă să am alte planuri pentru luna respectivă și să nu mai am loc în TBR, dar acum i-am făcut - special).

Pe mine nu m-a ținut deloc în priză, ba chiar am tras puțin de mine să o termin. Tot aşteptam acel ceva să mă facă să zic “Wow!/Ce tare!”. Am avut o reacție de genul foarte aproape de final la o scenă cu ea şi fratele ei, o parte de poveste pe care nu am văzut-o venind, ceea ce a fost super.👏🏻

În rest, mi s-a părut prea bruscă interacțiunea dintre ea şi Sebastian. La unele părți imaginația mea a țintit spre câteva scene din Twilight (ambele cu ei doi în pădure). Şi nu prea am simțit-o ca fiind un dark academia, adică da, sunt elemente destule (castelul cu vibe întunecat, creaturile din pădurea alăturată etc.), dar nu asta mi-a inspirat povestea. Mai degrabă, mi-a dat puțin mai mult vibe de mafia romance la cum se comporta trioul de băieți (se îmbracă cu costume, sunt mereu la 4 ace, ştiu tot ce mişcă şi să folosească arme).

Însă, chiar şi cu experiența de la această carte, aş vrea să îi mai dau şansă şi primului volum scris de autoare (dacă nu mă înşel) - În umbra obsesiei. Nu ştiu când, dar o voi face.😃

[Gabriela Bordeanu · Rating 1 out of 5]

Cartea asta a venit după “Nocticadia”. Pur și simplu mi-a plăcut povestea lui Keri Lake și am vrut să citesc ceva similar.
Venefica este doar o copie palidă a Nocticadiei. O pierdere de timp. O idee sustrasă de fapt din cartea lui Keri Lake și transpusă de autoarea româncă în Venefica.
Cunoscătorii au observat probabil similaritățile, fata atrasă la academia elitistă. Familii toxice acasă, în ambele cărți. Frați sau surori de care trebuie să aibă grijă unul dintre personajele principale. Ei, duri și frumoși și “defecți”. Ele superbe, deștepte și neînfricate, ambele răpite si aproape omorâte, una de un asasin profesionist, cealaltă de niște creaturi. Gelozia extremă fata de colegul de academie Spencer vs Oliver. Alinturile, de la “molie” in Nocticadia la “pacoste” (deși nu am înțeles de ce o considera pacoste pe săraca fată) în Venefica.
Și, credeți-mă, pot continua. Aproximativ 70% din Venefica sunt idei inspirate din Nocticadia.

Cu o singură diferență. La Keri Lake am simțit plăcerea lecturii. O carte cu personaje puternice, o acțiune care a avut toate ingredientele, suspans, intrigă, iubire, mister. O carte de care efectiv nu m-am putut dezlipi.
Venefica? Un soi de plagiat. Chiar dacă sună dur. Îmi pare rău.

[Adriana✨ · Rating 5 out of 5]

Superbă 🩵

[Stefania · Rating 5 out of 5]

Am prima serie a autoarei, dar am tot amânat-o. Însă, când a apărut cartea asta m-a atras descrierea, și am cumpărat-o instant. A fost, de departe, o decizie foarte bună! Ador povestea, felul în care Sebastian și Areumdal au fost conturați, și admosfera pe care autoarea a creeat-o. Nu mi s-a mai întâmplat până acum să mă atașez atât de tare de un protagonist, dar l-am iubit pe Sebastian cu tot sufletul! Mi-a plăcut că are și o tentă de Thriller, nu e doar o poveste de dragoste tipică, și pentru mine, care ador genul ăsta de cărți, a fost minunat! În plus, umorul strecurat printre replici a fost genial. E o carte care merită citită, și sper din suflet să se transforme într-o serie!

[Tota Moniq · Rating 5 out of 5]

Pentru mine personal, o surpriză plăcută; nu am crezut că o să mă prindă o poveste de genul acesta. Interesant, emoționant. Mi-a plăcut. ❤️

[Tania Mireșan · Rating 5 out of 5]

,,...îmi dau seama că sunt oameni care cresc precum buruienile pe lângă sufletul nostru, până când îl sufocă. Și ce e cel mai greu? Să smulgi din rădăcini nenorocitele alea de buruieni, fiindcă dacă doar le tai or să crească la loc, de zeci de ori mai multe!"


Venefica 💜 dark academia fix pe sufletul meu, care m-a captivat încă de la primele capitole. Cartea m-a trecut printr-o multitudine de stări și nu am simțit cum au zburat cele aproape 500 de pagini. Am fost complet absorbită de poveste de la început până la final. Abia aștept să văd ce ne așteaptă în volumul următor.

[Alina T · Rating 5 out of 5]

Just the fact that he can sleep ONLY by her side, made me buy it, even though I don't read fantasy at all. It was worth every penny. The tension, the fun, the spicy scenes, the fact that he always takes care of her... Brilliant. Congratulations Ramo, we are waiting for volume 2, without any doubt.

[Iulia · Rating 4 out of 5]

O lectura placuta, care se citeste usor, te prinde rapid si te face curios pentru ce urmeaza.
Se vede o evolutie frumoasa fata de prima carte a Ramonei, good job!!
Overall, un inceput de serie reusit si abia astept sa vad si povestea celorlalte personaje!

[Francesca Maria · Rating 5 out of 5]

VENEFICA – R. Nimes
⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️

Venefica nu este o poveste care te mângâie. Este o umbră care se strecoară sub piele și rămâne acolo. O ceață rece, lipicioasă, care se lasă peste pădure și peste minte, până când nu mai știi dacă pericolul vine din afară… sau din tine.
Ramona Nimes construiește o lume densă, grea, unde liniștea este doar o mască, iar începutul – atent dozat – îți întinde nervii până la punctul de rupere. Totul arde mocnit, pagină după pagină.
Areumdal Cho este fragilă doar în aparență. În interiorul ei se ascunde o forță tăcută, otrăvitoare. Trecutul îi atârnă ca o stea muribundă pe un cer înecat de suferință, iar singura ei ancoră a fost bunica – ultima fărâmă de lumină. Când ,,boala,, o răpește Areumdal rămâne singură cu plantele ei. Pentru alții: buruieni. Pentru ea: moarte măsurată în grame. Cantitatea potrivită și nu știi dacă apuci să clipești de două ori 😌🤭
Un e-mail devine poarta de scăpare și o aruncă în Noxalis – o școală de elită ascunsă de pădure, unde zidurile respiră secrete, iar liniștea este profund nenaturală. Profesorii cad otrăviți „din cer”, tunelurile ascund adevăruri vechi de decenii, iar pădurea nu iartă pe nimeni care intră nepregătit.
Sebastian Ashbourne nu este un erou. Este un băiat frânt de jurăminte și sânge, prins într-un destin pe care nu l-a ales. Protejarea fratelui său îl ține legat de întuneric, de lucruri care se târăsc sub Noxalis. Iar când pericolul capătă chipul unei fete cu mâini curate și intenții murdare, totul scapă de sub control.
Intrigile se împletesc lent și precis, ca o otravă care nu ucide imediat. Nimic nu este întâmplător. Fiecare pagină apasă, fiecare dezvăluire strânge lațul. Atmosfera este atât de bine construită încât simți umezeala pe pereți, frigul care îți intră în oase, respirația pădurii la ceafă.😶‍🌫️
Personajele nu sunt nici bune nici rele. Sunt gri. Sunt greșite. Sunt genul de oameni pe care îi iubești știind că te vor distruge. Și alții pe care i-ai elimina fără remușcări. Dar sunt si cei pentru care te-ai arunca în fața pericolului cu zambetul pe buze.
Iar printre otrăvuri, secrete și jurăminte vechi, se strecoară o iubire periculoasă – un fior pe care cei doi nu-l știu, dar parcă este firesc💜🤭. Venefica este pentru iubitorii de dark academia, pentru cei care adoră trope-ul he falls first and doesn’t even realize it 😌; este pentru cei care iubesc dark academia fără compromisuri: păduri bântuite, elite putrede, magie tăcută, moarte elegantă și pericol...și puțin mai mult 💜
O carte care nu te lasă să pleci curat. 🖤📖
M-ar mânca degetele despre anumite lucruri aici, dar va spun cu mana pe inimă că nu vreau să răpesc bucuria de a descoperi singur secretele dintre copaci, vocile dintre pereți și fiecare plantă si persoană, poate fi letală 💜
Eu nu stiu ce zâne au ajutat la această carte, sau ce pact s-a făcut, dar acest univers merită continuat 💜

[Monica Gherghel · Rating 5 out of 5]

Am avut privilegiul de a fi ARC reader pentru această minunăție de carte. Și cum a fooost 😍

🧬🪴 Două povești care încep separat, două destine pline de mister, dar care cumva sunt legate una de cealaltă.

Areumdal Cho și Sebastian Ashbourne sunt o enigmă. Îi descoperi treptat, dar parcă nu îi știi niciodată.

Areumdal are harul incredibil de a observa. Fără efort, fără interes, fără motiv. Un suflet pur, dar negru.

Separat, ea și Sebastian își trăiau viața. Împreună, au o viață care merită trăită.

Areumdal a trecut prin atâtea lucruri care a crezut că au sfărâmat-o, a stat singură în camere în care nimeni nu i-a observat durerea, a zâmbit, deși nu avea puterea să o facă, a trecut peste orice, a fost atât de puternică, pentru atât de mult timp încât a crezut că nu are nevoie de nimeni.

Sebastian este colosal. Este mister, umbră, tradiție și ură.

Într-o clipă, intră unul în viața celuilalt și totul capătă sens. Deși se cunosc de puțin timp, sufletele lor s-au iubit în eternitate: simplu, onest, pe vecie. Și dintr-o dată totul are sens.

Mister, plot, dragoste, personaje secundare de vis, atmosferă electrică, inspirație și atenție. Detalii uluitoare, umor și neprevăzut.

Venefica e de vis 😍 Abia aștept să intrați printre paginile ei ♥️

[Monica (Recenzii carti bune) · Rating 5 out of 5]

Dumnezeule, ce carte! Prima carte citita a autoarei si m-a impresionat enorm. M-am atasat de personaje rapid, le-am inteles si simtit profunzimea, am ras si am plans alaturi de ele, m-a facut sa trec prin niste stari de mult uitate si asta in doar 478 de pagini. O minunatie care a reusit sa imi tina mintea ocupata chiar si cand eram la serviciu, asteptand cu nerabdare pauza sa mai citesc cateva pagini.
M-a tinut curioasa si nerabdatoare sa vad ce turnura vor lua evenimentele pana la ultimele pagini. Finalul a fost extrem de satisfacator.

Areumdal a simtit ca este “acasa” doar datorita lui halmoni, bunica ei blanda care a initiat-o in cunostintele despre plante, plante benefice sau otravitoare, cunostinte care i-au fost folositoare de nenumarate ori.

Ca sa isi continue cunostintele despre plante, Areumdal ajunge la prestigioasa scoala Noxalis.

Secretele scolii, ascunse de multi ani de familiile fondatoare, ajung sa iasa cumva la suprafata si in momentul in care profesori sfarsesc otraviti, toata lumea incepe sa isi puna intrebari.

Sebastian Ashbourne, fiul unuia dintre fondatorii academiei, ascunde un secret intunecat, insa cand ochii ii ajung pe fata palida si frumoasa a inteligentei Areumdal, realizeaza ca ea este tot ce el are nevoie sa traiasca, sa continue, sa supravietuiasca.

Areumdal il accepta pe Sebastian usor in suflet si pe masura ce parcurgem cartea, simtim cum protectia lui Sebastian pentru Areumdal devine de nelipsit, contagioasa, de invidiat🥹🥰♥️

De la mine 5✨

Sunt extrem de multumita ca am citit aceasta carte atat de frumos scrisa, atat de profunda, scrisa de o autoare romanca♥️

Felicitari, Ramona🥰✨🤩♥️🥹📚

[Lavinia · Rating 5 out of 5]

O lectură care te ține cu sufletul la gură până la final. Personaje construite atent (aici nu mă refer doar ca aspect și personalitate, ci și ca backstory). Un plot interesant, presărat pe ici pe colo cu un comic de caracter al personajelor care îți aduce zâmbetul pe buze, într-o atmosferă gotică on-point.
Areumdal, pe care nu ai cum să nu o îndrăgești din prima clipă, are un caracter puternic, morally grey, inteligentă și cu un trecut tumultos, si care îl întâlnește pe Sebastian ("din întâmplare " sau mai intenționat) care este, ca să zic simplu, liniștea, iubirea și încrederea de care avea nevoie. Am savurat fiecare clipă din această lectură!

Mulțumesc, Ramona! ❤️🤗 Abia aștept să încep seria Umbre.

[Ene Simona · Rating 5 out of 5]

4.5 ⭐

Din momentul in care am citit sinopsisul acestei carti, am stiut ca va fi pentru mine. Dark academia setting? Check. Mysterious deaths? Check. Protagonista morally grey? CHECK! Yearning MMC? Hell yes!

To be fair, inceputul mi-a parut pe alocuri similar cu cel al cartii ‘Nocticadia’ de Keri Lake. Or so i thought, pentru ca m-a surprins placut maniera in care am fost introdusi in aceasta lume.

Inca din primele pagini imi doream ca anumite personaje sa dispara, well… jokes on them, i got my wish (hihihiihi). Noxalis devine singura varianta ca protagonista noastra sa scape din caminul, putin spus, toxic, in care traieste. Then the journey begins.

Povestea lui Areumdal si Sebastian are vibe de insta-attraction, dar e mult mai complexa de atat.The yearning was INTENSE, to say the least, si conexiunea pe care o formeaza iese putin din planul realitatii. Ador ca isi gasesc linistea unul in celalalt, si in acelasi timp they fuel each other’s questionable moral compasses. Ramona chiar are un talent aparte la a scrie tensiunea dintre personaje, iar asta s-a vazut din plin.

Dar ce mi-a placut cel mai mult a fost plotul. Au fost momente care m-au dat peste cap and spun the neurons inside my brain. Fix cand am crezut ca totul a luat sfarsit, dupa un plot twist bine executat, mi s-a parut ciudat ca mai aveam 50 de pagini din carte. Why could that be? Cateva pagini mai tarziu the author decided to give us yet another twist, care m-a lasat cu gura cascata. Partea aia chiar m-a dus cu gandul la un mafia setting, which we already know, Ramona writes very well.

In concluzie, cartea a fost foarte enjoyable, un dark academia romance cinstit care te tine in permanenta cu sufletul la gura. Now please give me Thatcher’s book, pretty pleaaaaaaaase <3

[Rucsandra Iliescu · Rating 4 out of 5]

This was a captivating read with a strong plot and well placed twists that kept me engaged from beginning to end. I enjoyed the main characters and their journey, and the story truly made me laugh and cry.Still, I found myself wanting to go deeper…not only into their backgrounds, but into their pain, their struggles, and the weight of what they were going through. I would have been even more emotionally invested if I’d had the chance to truly sit with their suffering and soak there. That said, I understand this is simply might the style of this kind of book, and it doesn’t take away from how much I enjoyed it overall.🥰

[Andreea Oprea · Rating 5 out of 5]

O carte de 4.5 stele pentru mine. Mi-a plăcut enorm, drept dovadă am devorat-o într-o singură zi. Eu acum că am terminat-o ce fac??

Rămân cu golul acela clasic de după o lectură foarte bună, când parcă nimic nu mai pare suficient de interesant. Personajele încă îmi umblă prin cap, atmosfera nu mă lasă să trec mai departe, iar gândul că povestea s-a terminat e puțin nedrept. Genul acela de carte care te face să cauți imediat următoarea lectură, știind din start că șansele să se ridice la același nivel sunt… mici 😄

[Cătălina Bengea · Rating 3 out of 5]

Am citit Venefica si mi-a plăcut, ideea a fost foarte interesantă si cititul a mers foarte rapid. Ii ofer 3 ⭐️ pentru ca as fi dorit 2 volume astfel incat sa am timp sa ma bucur mai mult de personaje si de acțiune. Cartea conține o acțiune complexă, dar care a trecut rapid. Areumdal si Sebastian s-au cunoscut prea repede si inclusiv, ce se întâmplă la colegiu, a trecut prea rapid...din păcate, totul a fost prea RAPID.

[Edina Biro · Rating 5 out of 5]

Venefica – R. Nimes 🖤

O poveste dark academia captivantă, plină de mister, secrete întunecate și o iubire care înflorește în cele mai neașteptate împrejurări. Atmosfera gotică, pădurea bântuită și personajele complexe creează o lectură greu de lăsat din mână. Areumdal și Sebastian au o chimie aparte, iar răsturnările de situație te țin în suspans până la final. Un amestec delicios de romantism, pericol și mister, perfect pentru iubitorii de povești întunecate.

Nota mea este: 5⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️

[Xenia · Rating 5 out of 5]

Este superbă! Nu am putut să o las din mâini. Autoarea a construit foarte bine universul poveștii, iar acțiunea curgea într-un mod extrem de fain.
Relația cu halmoni? Absolut minunată💜 se identifică cu halmoni a mea.

Felicitări Ramona!

Ps: playlistul se potrivește perfect!

[Madalina Badin]

Dnf
Am încercat. Chiar am încercat, dar stilul de scriere pare să fie la nivel de wattpad (și nu partea aia bună de wattpad).

[Oli T · Rating 5 out of 5]

De obicei nu scriu review-uri, este primul review pe care il fac, insa cartea asta, si mai ales Ramona, m-a facut sa imi creez cont si sa las un review :). Este o carte foarte buna, pe care foarte greu am putut sa o las din mana (ca toate romanele Ramonei). Personajele, actiunea, descrierile, dialogurile intre personaje cat si dilogurile interioare ale personajelor au fost foarte bune si, in anumite situatii, pline de umor. Mi-au placut foarte multe lucruri la aceasta carte, insa nu vreau sa dau spoilere, este o carte pe care trebuie sa o cititi, asta daca nu ati facut-o deja.

[Andra Reads · Rating 5 out of 5]

Venefica a fost o călătorie ataaat de interesantă si intensa!!
a fost primul meu dark academia si nu stiam exact la ce sa ma astept, DAR VAI CAT MI-A PLACUT
personajele au fost delicioase, iar plotul bine gândit. am savurat fiecare pagina si m-am bucurat de fiecare moment.
partea de romance a fost pe gustul meu, scenele dintre protagonisti, chimia si tensiunea dintre ei... superb!!
m-a tinut in priza, pentru ca voiam sa aflu cat mai repede ce s-a intamplat! iar cand am aflat... DOAMNE, CAND AM AFLAT!!
am zis ca nu-mi mai revin
se observa evolutia autoarei daca ar fi sa facem o comparatie cu cealaltă serie a ei
personal mi-a plăcut foarte mult si o recomand cu tot dragul!!

[cristiana · Rating 5 out of 5]

O carte dark academia cu un plot foarte bun, personaje interesante, un protagonist care a intrat în topul preferatilor mei, cosy dar și lacrimogenă în același timp. Un vibe perfect pentru vremea aceasta. Recomand 🥰

[Andreea · Rating 2.75 out of 5]

2,70 stars

Am început această carte, poate, cu prea mari așteptări, văzând atât de multe recenzii mari. Din păcate, nu s-a ridicat la nivelul așteptat.
Pot să apreciez munca autoarei de cercetarea a diverselor plante menționate pe parcurs, fie ele medicinale sau otrăvitoare.
Nu mi-a plăcut faptul că dialogul pare foarte forțat, necredibil, încordat. Nu mi-au plăcut anumite repetiții "pacoste", "mica mea alchimistă". La modul cel mai serios, chiar m-am simțit "cringe" de aceste expresii și nu mai știu de câte ori mi-am dat ochii peste cap. Pur și simplu nu au sunat bine, pentru mine cel puțin.
Tematica îmi place, este pe gustul meu, o pădure spooky, clădiri cu aer greu. Din păcate, execuția nu a fost ceea ce trebuie. Premizele de la care se pleacă, nu sunt credibile îndeajuns. Ura lui Yan față de Areumdal nu este atât de bine justificată doar printr-o simplă gelozie. Apoi, plecarea lui Areumdal la Noxalis este făcută pe repede înainte, doar din dorința de a scăpa de fratele ei, printr-o invitația pe care ar fi primit-o ea cândva, care ulterior se va explica de ce și cum dar atunci la început totul pare confunz.
Areumdal (Are) nu îmi place cum a fost construita ca personaj, fiind întruchipată drept tânăra aceasta de 1,60, mică, firavă, dar care otrăvește în stânga și dreapta. Nu se prea unesc aceste caracteristici. Relația cu Sebastian (Bastian) este din nou pe repede înainte. În 2 capitole s-au și îndrăgostit, s-a și consumat relația.
Spre final a trebuit sa trag de mine pentru a termina, pentru că atunci când am crezut că asta a fost, problema laboratorului și a experimentelor s-a concluzionat, stați că mai vine. Momentul în care conturile s-au reglat între Areumdal și Yan mi s-a părut pueril. Au venit ei cu "mitraliere" ca mafioții să salveze prințesa. Mai bine fie rezolva conflictul acesta înainte sau chiar deloc.

[Cristina Ana Maria · Rating 5 out of 5]

Dacă Ramona ar scoate o carte despre linguri și farfurii tot aș cumpăra-o. Așadar, nu este o surpriza faptul că mi-a plăcut teribil cartea. Ceea ce iubesc cu adevărat însă, sunt personajele masculine. Ramona nu costruiește băieți ci bărbați adevărați. Ador faptul că ei nu fac niciun lucru care ar putea să provoace nesiguranțe femeilor de lângă ei. Revenind la Venefica. Cartea are tot ce trebuie: acțiune, suspans, dragoste, faze amuzante. Dark-academia nu e prima mea alegere în general, dar sunt sigură că voi reciti cartea aceasta. Deși orice femeie și-ar dori în viața ei un Sebastian (doamne ce bărbat bine e), gândul meu a rămas la Thatcher și la misterul din jurul lui. Sper să vedem și cartea lui.

[Andreea Barbieru · Rating 5 out of 5]

This was the first dark academia book I read, and it did not disappoint. I know this was the first time the author wrote something like this, and I believe she did a great job. We had a solid plot, a great group of friends, and a strong protagonist, but what I loved the most were the details. I liked how we spent 100 pages (without getting bored) getting to know the leads, their backgrounds and why they are the way they are. I also loved the details about all the plants and how you can actually poison someone. It feels like there was real research behind it, not just made-up plants. I can’t wait for the second book because I feel like we’ll get to dive even deeper into this universe💜🖤

[Ade Lina · Rating 5 out of 5]

A well written dark academia and a badass female character.

[Oana-Maria · Rating 4 out of 5]

Cu această carte, Ramona ne îndepărtează de universul umbrelor și ne aduce într-unul la fel de întunecat, dar academic și cu un mic twist.🖤

Un colegiu care ascunde secrete vechi, o pădure care nu dă drumul celor care intră în ea și o atracție periculoasă. După moartea bunicii sale, Areumdal fuge din casa sa și caută refugiu la Noxalis, un colegiu elitist unde haosul nu întârzie să apară. Însă, când drumurile ei se intersectează cu Sebastian, miza nu mai este doar supraviețuirea. 👀

Începem povestea în forță, făcând cunoștință cu viața lui Are și chiar de la început am putut empatiza cu ea. Mi s-a părut nedrept tot ceea ce trăiește, i-am simțit frustrarea și neputința.🥺

Vibe-ul dark academia mi se pare foarte bine conturat: misterios, întunecat, iar partea de experimente, deși are anumite detalii mai greu de digerat, mi s-a părut extrem de creativă. Experimentele adaugă o întunecime aparte, completată de tumultul experiențelor prin care a trecut Sebastian și care l-au marcat profund. De asemenea, partea de plante și pasiunea lui Areumdal mi s-au părut foarte interesante și perfect integrate în această atmosferă.🖤

Despre povestea de iubire, ce pot spune? Ne apropiem de un insta love, ceea ce nu este neapărat my cup of tea. Îmi place doar în cazuri excepționale (dark/mafia romance). Nici aici nu mi-a displăcut, însă am simțit că lucrurile evoluează destul de rapid, iar din acest motiv nu pot spune că am simțit intensitatea relației dintre ei. Chiar și așa, mi-a plăcut, mai ales pentru că Sebastian are niște replici care te fac să te topești.🫠

Fiecare dintre cele două personaje poartă o traumă, o durere mare, iar povestea lor vorbește despre încredere și despre cum se simte iubirea atunci când ești acceptat exact așa cum ești.🖤

Nota: 4✨

A fost o lectură frumoasă, care mi-a plăcut în mod special pentru atmosfera ei, dar și pentru povestea de iubire. Totuși, mi-ar fi plăcut să rezonez mai mult cu emoțiile lor, să intrăm mai adânc în tot ceea ce simt personajele, în acel tumult de sentimente creat de situația de la colegiu. 🤔