What do you think?
Rate this book
Un Câmp de Păpădii
Ea este un secret ținut în siguranța. Un suflet nepătat. O femeie empatică, care se aruncă cu capul înainte în diverse scenarii sociale, după ce a fost ținută în spatele zidurilor toată viața.
El este necenzurat, murdărit de lume, frânt tocmai de către persoanele care trebuiau să-l protejeze.
Iubirea lor este irațională, dar inima nu cunoaște rațiunea.
Inima nu ascultă, nu vorbește.
Inima doar simte.
Păcat că simte și durerea.
El este necenzurat, murdărit de lume, frânt tocmai de către persoanele care trebuiau să-l protejeze.
Iubirea lor este irațională, dar inima nu cunoaște rațiunea.
Inima nu ascultă, nu vorbește.
Inima doar simte.
Păcat că simte și durerea.
853 pages, ebook
Published December 15, 2025
1 person is currently reading
26 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 11 of 11 reviews
December 22, 2025
Nici nustiu cum sa încep această carte a fost așa frumoasă mi-a dat un vibe așa frumos. Deși am adorat povestea am încercat să o lungesc cât mai mult pt că nu voiam să mă despart de personaje.🤭
O avem pe Lion ( Endellion) 🌼 fiica unor părinți care au ținut-o ascunsă toată viața : "Am fost ținută într-o bulă de cristal toată viața,protejată de orice rău și,totuși, întunericul mă găsise oricum". Ei au făcut asta din teamă și din dorința de a o proteja însă Lion a crescut și acum își dorește să : " Vreau sa-mi trăiesc viața, tata" dar părinții ei cred că :" Lumea asta,Lion... o să te sfâșie în bucăți. E prea rea,prea dură,iar tu ești prea blândă, prea frumoasă pentru ororile din exterior...și e numai vina mea".
Această fată blândă ,frumoasă care este plină de traume și de complexe din cauza kilogramelor in plus , care crede că toți oamenii sunt buni și că lumea este un loc minunat ajunge să zboare din cuibul casei la facultate. Acolo ea descoperă o lume complet nouă. 🌼
Facultatea îi va arăta că deși nu a avut niciodată o prietena în viața reală destinul i-o scoate în cale pe Dahlia o fata minunată, o prietenă cu suflet de aur și o fată care îi demonstrează ca prieteni adevărați există. Facultate i-l scoate în cale și pe Alec un băiat minunat dar din păcate și oameni fără suflet ca Thalia fata care din răzbunare îi atacă punctul ei sensibil: kilogramele în plus.
Revenim la ceva mai frumos cum ziceam Endellion așa cum o alintă Alec este fata frumoasă care merge la prima ei petrecere și acolo îl cunoaște pe Alec bărbatul înalt,bine făcut și care ce sa vezi mai și cântă.
Alec este descris perfect prin cuvintele lui: "Am fost un băiat care a crescut lipsit de iubire,care s-a maturizat din durere și traume". El este bărbatul care din păcate a avut o copilărie tragică ,cu o mamă care din păcate nu a mai rezistat violentei soțului și a ales sa își ia viața și așa Alec împreună cu sora lui Jane a trebuit sa suporte bătăile lui până într-o zi când totul a luat sfârșit.
Din temerile lor ale ei, pentru că se consideră nepotrivită pentru el, și ale lui, pentru că este încă măcinat de trecut – cei doi ajung, inevitabil, să se îndrăgostească.
Ea descoperă că la 14 ani atunci când badyguard-ul ei o ducea sa evadeze un pic din "colivie" să asculte un băiat un voce de aur destinul îi pregătea ceva special deja.
Faptul că acest cuplu au o culoare potrivită lor ei este adorabil " Galben este culoare noastră. Galben este contradictoriu. Era un simbol pentru bucurie,fericire,speranță și razele de soare,dar și trădare, minciună, înșelăciune și gelozie. "
Mi-a plăcut mult că, autoarea a adus mereu în discuții kilogramele ei în plus și faptul că ea încet- încet nu se lasă prada demonilor din mintea ei. Cu ajutorul lui Alec, începe să se accepte și să se iubească exact așa cum este.
Alec este o bunătate de bărbat iar faptul că mereu avea grija de ea prin toate gesturile lui mi-a făcut inima sa plângă,bunătatea lui și grija lui pt Endellion și pt sora lui i-au adus doar bile albe in inima mea,el este un bărbat bun,care știe sa se poarte cu o femeie și care încearcă mereu să-i aducă lui Endellion zâmbetul pe buze iar gesturile lui cu papadii au fost superbe.
Vă las pe voi sa descoperiți restul povesti pt că aș avea multe de scris și nu vreau să vă dau spoilere.
Ilustrațiile sunt divine – sincer, nu știu să aleg una preferată, pentru că toate sunt minunate. Avem o poveste superbă, o iubire plină de păpădii, traume care se vindecă, ilustrații extraordinare, o lectură ușoară care îți rămâne în suflet.
Așa că suflați într-o păpădie și treceți această carte minunată pe TBR… deși sunt sigură că mulți o aveți deja. 🌼💛
O avem pe Lion ( Endellion) 🌼 fiica unor părinți care au ținut-o ascunsă toată viața : "Am fost ținută într-o bulă de cristal toată viața,protejată de orice rău și,totuși, întunericul mă găsise oricum". Ei au făcut asta din teamă și din dorința de a o proteja însă Lion a crescut și acum își dorește să : " Vreau sa-mi trăiesc viața, tata" dar părinții ei cred că :" Lumea asta,Lion... o să te sfâșie în bucăți. E prea rea,prea dură,iar tu ești prea blândă, prea frumoasă pentru ororile din exterior...și e numai vina mea".
Această fată blândă ,frumoasă care este plină de traume și de complexe din cauza kilogramelor in plus , care crede că toți oamenii sunt buni și că lumea este un loc minunat ajunge să zboare din cuibul casei la facultate. Acolo ea descoperă o lume complet nouă. 🌼
Facultatea îi va arăta că deși nu a avut niciodată o prietena în viața reală destinul i-o scoate în cale pe Dahlia o fata minunată, o prietenă cu suflet de aur și o fată care îi demonstrează ca prieteni adevărați există. Facultate i-l scoate în cale și pe Alec un băiat minunat dar din păcate și oameni fără suflet ca Thalia fata care din răzbunare îi atacă punctul ei sensibil: kilogramele în plus.
Revenim la ceva mai frumos cum ziceam Endellion așa cum o alintă Alec este fata frumoasă care merge la prima ei petrecere și acolo îl cunoaște pe Alec bărbatul înalt,bine făcut și care ce sa vezi mai și cântă.
Alec este descris perfect prin cuvintele lui: "Am fost un băiat care a crescut lipsit de iubire,care s-a maturizat din durere și traume". El este bărbatul care din păcate a avut o copilărie tragică ,cu o mamă care din păcate nu a mai rezistat violentei soțului și a ales sa își ia viața și așa Alec împreună cu sora lui Jane a trebuit sa suporte bătăile lui până într-o zi când totul a luat sfârșit.
Din temerile lor ale ei, pentru că se consideră nepotrivită pentru el, și ale lui, pentru că este încă măcinat de trecut – cei doi ajung, inevitabil, să se îndrăgostească.
Ea descoperă că la 14 ani atunci când badyguard-ul ei o ducea sa evadeze un pic din "colivie" să asculte un băiat un voce de aur destinul îi pregătea ceva special deja.
Faptul că acest cuplu au o culoare potrivită lor ei este adorabil " Galben este culoare noastră. Galben este contradictoriu. Era un simbol pentru bucurie,fericire,speranță și razele de soare,dar și trădare, minciună, înșelăciune și gelozie. "
Mi-a plăcut mult că, autoarea a adus mereu în discuții kilogramele ei în plus și faptul că ea încet- încet nu se lasă prada demonilor din mintea ei. Cu ajutorul lui Alec, începe să se accepte și să se iubească exact așa cum este.
Alec este o bunătate de bărbat iar faptul că mereu avea grija de ea prin toate gesturile lui mi-a făcut inima sa plângă,bunătatea lui și grija lui pt Endellion și pt sora lui i-au adus doar bile albe in inima mea,el este un bărbat bun,care știe sa se poarte cu o femeie și care încearcă mereu să-i aducă lui Endellion zâmbetul pe buze iar gesturile lui cu papadii au fost superbe.
Vă las pe voi sa descoperiți restul povesti pt că aș avea multe de scris și nu vreau să vă dau spoilere.
Ilustrațiile sunt divine – sincer, nu știu să aleg una preferată, pentru că toate sunt minunate. Avem o poveste superbă, o iubire plină de păpădii, traume care se vindecă, ilustrații extraordinare, o lectură ușoară care îți rămâne în suflet.
Așa că suflați într-o păpădie și treceți această carte minunată pe TBR… deși sunt sigură că mulți o aveți deja. 🌼💛
December 20, 2025
Carte: Un câmp de păpădii
Autor: Mihaela Balcanu
Nota: 5 ⭐
E prima carte pe care o citesc de la autoare și pe această cale țin să îi și mulțumesc pentru povestea care m-a vindecat, în special în perioada asta.
Prologul m-a emoționat și m-a făcut să plâng. Pentru că așa am văzut-o și eu pe bunica și să văd într-o carte o asemenea descriere, reprezentare, a fost minunat.
Și felul în care Endellion s-a jucat cu paleta de culori, punând pe pânză imaginea pe care vorbele bunicii ei au creat-o în mintea ei😭. Și nu numai. Toate momentele în care Lion a pictat. Mai ales felul în care și-a transpus sentimentele.
Apoi a urmat propoziția fantastică 🤣, cea care m-a făcut să mă întreb «care naiba e problema?» 🤣. Și am avut răbdare să nu-mi doresc să-l pocnesc pe Peter până când am ajuns la partea în care s-a explicat de ce a reacționat așa.
Familia lor e faimoasă, plină de talente, dar nu li s-a urcat la cap. Părinții lui Endellion au făcut tot posibilul s-o țină în siguranță, din mai multe motive. Pentru că nu au vrut s-o piardă.
Și în ciuda imaginii pe care o văd alții, chiar dacă nu o cunosc foarte bine, Endellion are demonii ei cu care se luptă de multă vreme. Deci am înțeles reticența tatălui ei când a fost vorba de colegiu și plecarea ei.
Amândoi protagoniștii au avut un trecut ferit și încărcat. Dar s-au revăzut și mi-a plăcut că Endellion a ținut cu dinții de acea imagine a lui, până când l-a revăzut. A fost descris într-un mod perfect și drăguț felul în care ea l-a văzut, chiar și după atâta timp.
Mi-a plăcut și că Alec s-a ținut de ceea ce l-a scos în calea lui Endellion și mai avea puțin până să-și îndeplinească visul. În ciuda chinurilor la care a fost supus de cel care trebuia să îi ocrotească pe el și pe sora lui.
Și nu am simțit deloc nevoia să îmi pun întrebări despre trecutul lui Alec. Pentru că detaliile au apărut pe parcurs. Și am fost prinsă în felul în care s-a purtat cu Endellion și cu sora lui, felul în care a văzut-o pe a lui Dandelion și cât de blând a fost.
Mi-a plăcut prima lor întâlnire oficială, care m-a făcut să și zâmbesc. Cum el a fost un adevărat gentleman, chiar dacă ea i-a făcut treaba cam grea 😆.
E o poveste emoționantă, din partea ambilor protagoniști.
M-au făcut amândoi să zâmbesc, să plâng și să râd. Și Alec m-a supărat doar pentru că a ales s-o rănească, crezând că așa o protejează. A lipsit oarecum încrederea în el, pentru că a crezut că nu o să-l creadă și că o să aleagă umbra în loc să rămână cu el. Dar era de așteptat, după toate prin câte el a trecut.
Mi-a plăcut relația lui Endellion cu toate personajele. Și cum nu s-a lăsat călcată în picioare de roșcata aia enervantă 😡.
Mi-a plăcut felul simplu de a scrie, pentru că a reușit să-mi trezească tot felul de stări.
Detaliile mici au făcut diferența. Gândurile lui, legat de Endellion. Versurile pe care i le-a scris, când a încercat să se țină departe pentru siguranța ei.
Felul în care s-a pus chiar și pe al treilea loc, pentru a o face pe Endellion să se vadă prin ochii lui. Adică perfectă 🥹😭.
Și nu e doar povestea lor, chiar dacă ei sunt în prim plan. Mi-a plăcut relația lor cu alte personaje. M-au făcut curioasă.
Momentele în care Lia și Lion erau împreună au fost drăguțe și unele m-au lăsat mască 😅, adică noțiunea de "fără spațiu personal" a Liei 😆. Dar a fost acolo pentru Lion chiar și când nu a fost întrebată. A fost o prietenă adevărată 🥹.
Mi-a plăcut și de Jane. Și felul în care s-a atașat de Lion 😭. Vreau mai multe momente cu ele. Și povestea ei m-a făcut curioasă, deși background-ul a fost dezvăluit. Și mi s-a rupt inima pentru ea 😭.
Autor: Mihaela Balcanu
Nota: 5 ⭐
E prima carte pe care o citesc de la autoare și pe această cale țin să îi și mulțumesc pentru povestea care m-a vindecat, în special în perioada asta.
Prologul m-a emoționat și m-a făcut să plâng. Pentru că așa am văzut-o și eu pe bunica și să văd într-o carte o asemenea descriere, reprezentare, a fost minunat.
Și felul în care Endellion s-a jucat cu paleta de culori, punând pe pânză imaginea pe care vorbele bunicii ei au creat-o în mintea ei😭. Și nu numai. Toate momentele în care Lion a pictat. Mai ales felul în care și-a transpus sentimentele.
Apoi a urmat propoziția fantastică 🤣, cea care m-a făcut să mă întreb «care naiba e problema?» 🤣. Și am avut răbdare să nu-mi doresc să-l pocnesc pe Peter până când am ajuns la partea în care s-a explicat de ce a reacționat așa.
Familia lor e faimoasă, plină de talente, dar nu li s-a urcat la cap. Părinții lui Endellion au făcut tot posibilul s-o țină în siguranță, din mai multe motive. Pentru că nu au vrut s-o piardă.
Și în ciuda imaginii pe care o văd alții, chiar dacă nu o cunosc foarte bine, Endellion are demonii ei cu care se luptă de multă vreme. Deci am înțeles reticența tatălui ei când a fost vorba de colegiu și plecarea ei.
Amândoi protagoniștii au avut un trecut ferit și încărcat. Dar s-au revăzut și mi-a plăcut că Endellion a ținut cu dinții de acea imagine a lui, până când l-a revăzut. A fost descris într-un mod perfect și drăguț felul în care ea l-a văzut, chiar și după atâta timp.
Mi-a plăcut și că Alec s-a ținut de ceea ce l-a scos în calea lui Endellion și mai avea puțin până să-și îndeplinească visul. În ciuda chinurilor la care a fost supus de cel care trebuia să îi ocrotească pe el și pe sora lui.
Și nu am simțit deloc nevoia să îmi pun întrebări despre trecutul lui Alec. Pentru că detaliile au apărut pe parcurs. Și am fost prinsă în felul în care s-a purtat cu Endellion și cu sora lui, felul în care a văzut-o pe a lui Dandelion și cât de blând a fost.
Mi-a plăcut prima lor întâlnire oficială, care m-a făcut să și zâmbesc. Cum el a fost un adevărat gentleman, chiar dacă ea i-a făcut treaba cam grea 😆.
E o poveste emoționantă, din partea ambilor protagoniști.
M-au făcut amândoi să zâmbesc, să plâng și să râd. Și Alec m-a supărat doar pentru că a ales s-o rănească, crezând că așa o protejează. A lipsit oarecum încrederea în el, pentru că a crezut că nu o să-l creadă și că o să aleagă umbra în loc să rămână cu el. Dar era de așteptat, după toate prin câte el a trecut.
Mi-a plăcut relația lui Endellion cu toate personajele. Și cum nu s-a lăsat călcată în picioare de roșcata aia enervantă 😡.
Mi-a plăcut felul simplu de a scrie, pentru că a reușit să-mi trezească tot felul de stări.
Detaliile mici au făcut diferența. Gândurile lui, legat de Endellion. Versurile pe care i le-a scris, când a încercat să se țină departe pentru siguranța ei.
Felul în care s-a pus chiar și pe al treilea loc, pentru a o face pe Endellion să se vadă prin ochii lui. Adică perfectă 🥹😭.
Și nu e doar povestea lor, chiar dacă ei sunt în prim plan. Mi-a plăcut relația lor cu alte personaje. M-au făcut curioasă.
Momentele în care Lia și Lion erau împreună au fost drăguțe și unele m-au lăsat mască 😅, adică noțiunea de "fără spațiu personal" a Liei 😆. Dar a fost acolo pentru Lion chiar și când nu a fost întrebată. A fost o prietenă adevărată 🥹.
Mi-a plăcut și de Jane. Și felul în care s-a atașat de Lion 😭. Vreau mai multe momente cu ele. Și povestea ei m-a făcut curioasă, deși background-ul a fost dezvăluit. Și mi s-a rupt inima pentru ea 😭.
December 18, 2025
⭐⭐⭐⭐⭐
Endellion a trăit într-un cuib protector construit de părinții ei celebrii. Nimeni nu știe cine este sau cum arată. Doar că, atunci când părăsește acest mediu, în care totul era înconjurat de bunătate și blândețe, Lion trebuie să dea cu capul de lumea teribilă din afară. Dorința ei de a merge la facultate pentru pasiune a fost mai mare decât frica părinților ei. Singura condiție: nimeni nu află cine este ea, de fapt. Absolut nimeni.
Volumul acesta mi-a încălzit inima și a lăsat amprente palpabile în sufletul meu. Personajele au fost pline de personalitate, de carismă, de maturitate și de o frumusețe extraordinară. Fiecare în parte s-a luptat cu proprii săi demoni, iar iubirea este soluția. Mai ales pentru ai noștrii, Alec și Endellion. Maturitatea conexiunii lor a fost ca o pătură călduroasă care m-a învelit. A fost frumos să văd cum ambii evoluează, cum se schimbă, cum inima înghețată începe să crească păpădii. Micile simboluri, actele de iubire ale lui Alec mi-au adus lacrimi în ochi și chicoteli în miez de noapte atunci când spuneam ,,încă un capitol”. Acțiunea este fluidă, lină. Cuvântul perfect pentru a descrie totul este ,,cozy”. Câteva ore mai târziu, încă nu am cuvinte să explic ce m-a făcut această carte să simt. A fost ca o substanță care nu m-a lăsat până nu am terminat-o, doar ca să fiu tristă că s-a terminat și să mi-o doresc din nou - să o citesc și să simt tot ce am simțit prima dată. M-am îndrăgostit de stilul Mihaelei, felul în care nimic nu m-a scos din poveste. Am trăit fiecare clipă alături de protagoniști la cote maxime. Felul în care picturile erau explicate și sentimentele lor creșteau, se dezvoltau și își dădeau seama de ce se întâmplă … Totul a fost superb!
Îi mulțumesc Mihaelei pentru exemplarul oferit!
Endellion a trăit într-un cuib protector construit de părinții ei celebrii. Nimeni nu știe cine este sau cum arată. Doar că, atunci când părăsește acest mediu, în care totul era înconjurat de bunătate și blândețe, Lion trebuie să dea cu capul de lumea teribilă din afară. Dorința ei de a merge la facultate pentru pasiune a fost mai mare decât frica părinților ei. Singura condiție: nimeni nu află cine este ea, de fapt. Absolut nimeni.
Volumul acesta mi-a încălzit inima și a lăsat amprente palpabile în sufletul meu. Personajele au fost pline de personalitate, de carismă, de maturitate și de o frumusețe extraordinară. Fiecare în parte s-a luptat cu proprii săi demoni, iar iubirea este soluția. Mai ales pentru ai noștrii, Alec și Endellion. Maturitatea conexiunii lor a fost ca o pătură călduroasă care m-a învelit. A fost frumos să văd cum ambii evoluează, cum se schimbă, cum inima înghețată începe să crească păpădii. Micile simboluri, actele de iubire ale lui Alec mi-au adus lacrimi în ochi și chicoteli în miez de noapte atunci când spuneam ,,încă un capitol”. Acțiunea este fluidă, lină. Cuvântul perfect pentru a descrie totul este ,,cozy”. Câteva ore mai târziu, încă nu am cuvinte să explic ce m-a făcut această carte să simt. A fost ca o substanță care nu m-a lăsat până nu am terminat-o, doar ca să fiu tristă că s-a terminat și să mi-o doresc din nou - să o citesc și să simt tot ce am simțit prima dată. M-am îndrăgostit de stilul Mihaelei, felul în care nimic nu m-a scos din poveste. Am trăit fiecare clipă alături de protagoniști la cote maxime. Felul în care picturile erau explicate și sentimentele lor creșteau, se dezvoltau și își dădeau seama de ce se întâmplă … Totul a fost superb!
Îi mulțumesc Mihaelei pentru exemplarul oferit!
January 3, 2026
Sunt cărți care se citesc, și sunt cărți care te absorb complet, până în punctul în care uiți de timp, de lume și de tine. Un câmp de păpădii face parte fără îndoială din a doua categorie. Nu pot spune că am parcurs-o pagină cu pagină, pentru că adevărul este că am trăit-o. Am simțit fiecare capitol, fiecare dialog, fiecare pauză de tăcere dintre personaje.
Stilul Mihaelei este, din nou, impecabil. Are acel talent rar de a transforma emoțiile brute în cuvinte care dor, vindecă și rămân cu tine mult timp după ce ai închis cartea. De fiecare dată reușește să mă surprindă, să mă apropie mai mult de personajele ei și să mă facă să simt că nu sunt doar un cititor, ci un martor al poveștii.
Alec este un personaj construit cu multă grijă și profunzime. Nu este eroul perfect, nici bărbatul idealizat. Este un om rănit, marcat de un trecut apăsător, care l-a învățat să fie rezervat, rigid și mereu în gardă. Frica de a pierde, de a fi din nou rănit, îl face să ridice ziduri groase în jurul său. În spatele răcelii și al distanței se ascunde însă un suflet care tânjește după liniște și apartenență.
Endellion apare în viața lui ca un contrast total. Este diferită, autentică, caldă, cu o lumină aparte care reușește să pătrundă încet, dar sigur, prin armura lui Alec. Nu îl forțează, nu îl schimbă cu brutalitate, ci îl provoacă să simtă, să se confrunte cu propriile temeri și să accepte vulnerabilitatea. Prezența ei este exact acel câmp de păpădii din titlu – aparent fragil, dar incredibil de puternic.
Relația dintre cei doi nu este una simplă sau idealizată. Evoluează lent, natural, cu pași mici, cu regresii dureroase și momente în care apropierea pare imposibilă. Alec oscilează constant între dorința de a se lăsa iubit și nevoia de a se retrage, iar această luptă interioară este redată într-un mod extrem de realist. Nimic nu este forțat, nimic nu pare grăbit – totul curge așa cum ar face-o într-o relație reală, construită din frică, speranță și multă nesiguranță.
Cartea aceasta m-a trecut printr-un carusel de emoții. Au fost momente în care am zâmbit, momente în care am simțit noduri în gât și pagini pe care le-am citit cu lacrimi în ochi. M-am regăsit în fricile personajelor, în luptele lor tăcute și în dorința de a fi iubiți fără condiții. Este genul de poveste care te face să te uiți în interiorul tău și să îți pui întrebări incomode.
„Un câmp de păpădii" nu este doar o poveste de dragoste. Este o lecție despre răni nevindecate, despre răbdare, despre curajul de a lăsa pe cineva să te vadă așa cum ești. Este despre cât de greu este să ai încredere din nou, dar și despre cât de frumos poate fi atunci când o faci.
O recomand din tot sufletul celor care iubesc poveștile intense, emoționale, care cresc lent și lasă urme adânci. Este o carte care nu se uită ușor și care, cu siguranță, va rămâne mult timp în inima mea. 💛📖
Stilul Mihaelei este, din nou, impecabil. Are acel talent rar de a transforma emoțiile brute în cuvinte care dor, vindecă și rămân cu tine mult timp după ce ai închis cartea. De fiecare dată reușește să mă surprindă, să mă apropie mai mult de personajele ei și să mă facă să simt că nu sunt doar un cititor, ci un martor al poveștii.
Alec este un personaj construit cu multă grijă și profunzime. Nu este eroul perfect, nici bărbatul idealizat. Este un om rănit, marcat de un trecut apăsător, care l-a învățat să fie rezervat, rigid și mereu în gardă. Frica de a pierde, de a fi din nou rănit, îl face să ridice ziduri groase în jurul său. În spatele răcelii și al distanței se ascunde însă un suflet care tânjește după liniște și apartenență.
Endellion apare în viața lui ca un contrast total. Este diferită, autentică, caldă, cu o lumină aparte care reușește să pătrundă încet, dar sigur, prin armura lui Alec. Nu îl forțează, nu îl schimbă cu brutalitate, ci îl provoacă să simtă, să se confrunte cu propriile temeri și să accepte vulnerabilitatea. Prezența ei este exact acel câmp de păpădii din titlu – aparent fragil, dar incredibil de puternic.
Relația dintre cei doi nu este una simplă sau idealizată. Evoluează lent, natural, cu pași mici, cu regresii dureroase și momente în care apropierea pare imposibilă. Alec oscilează constant între dorința de a se lăsa iubit și nevoia de a se retrage, iar această luptă interioară este redată într-un mod extrem de realist. Nimic nu este forțat, nimic nu pare grăbit – totul curge așa cum ar face-o într-o relație reală, construită din frică, speranță și multă nesiguranță.
Cartea aceasta m-a trecut printr-un carusel de emoții. Au fost momente în care am zâmbit, momente în care am simțit noduri în gât și pagini pe care le-am citit cu lacrimi în ochi. M-am regăsit în fricile personajelor, în luptele lor tăcute și în dorința de a fi iubiți fără condiții. Este genul de poveste care te face să te uiți în interiorul tău și să îți pui întrebări incomode.
„Un câmp de păpădii" nu este doar o poveste de dragoste. Este o lecție despre răni nevindecate, despre răbdare, despre curajul de a lăsa pe cineva să te vadă așa cum ești. Este despre cât de greu este să ai încredere din nou, dar și despre cât de frumos poate fi atunci când o faci.
O recomand din tot sufletul celor care iubesc poveștile intense, emoționale, care cresc lent și lasă urme adânci. Este o carte care nu se uită ușor și care, cu siguranță, va rămâne mult timp în inima mea. 💛📖
December 31, 2025
ℝ𝕖𝕧𝕚𝕖𝕨 ʕ•ᴥ•ʔ
ℝ𝕒𝕥𝕚𝕟𝕘𝕤 - 𝟝 ⭐️ & 𝟚.𝟝 🌶️
Cartea este una, zic eu, cozy, care se citește relativ repede. O avem ca protagonistă pe Endellion, care a fost protejată toată viața de către părinții ei. Iar prin „protejată” mă refer la faptul că a făcut școala acasă, nu a ieșit foarte mult în societate și a avut o viață destul de izolată. Motivul? Părinții ei sunt persoane foarte cunoscute, iar din cauza unui eveniment tragic petrecut în trecut, au decis să o țină departe de lume.
Lucrurile încep să ia amploare atunci când Endellion decide să înceapă facultatea și să se mute de acasă, la cămin. Evident, acest lucru se întâmplă după mai multe rugăminți adresate părinților ei, care într-un final cedează și o lasă să înceapă această nouă etapă din viața ei, însă nu fără condiții. Mai exact, cu un bodyguard alături de ea.
În ziua mutării la cămin, îl întâlnește pe Alec, protagonistul masculin, student la muzică, aflat în anul doi de master. Putem spune că există un mic age gap între ei, ea având 19 ani, iar el 26. Se mai poate spune și că nu este pentru prima dată când îl vede și că, poate, totul este mâna destinului care, în sfârșit, i-a adus împreună.
Cartea m-a făcut să trec prin stări pe care nu credeam că le voi simți, de la furie pentru Alec și sora lui, pentru tot ce au fost nevoiți s�� îndure, la milă pentru Endellion, până la bucurie pentru Alec și Lion, pentru că, într-un final, reușesc să își găsească liniștea împreună, după atâtea evenimente petrecute.
Desigur, nu putea lipsi nici personajul pe care ajungi să îl urăști din tot sufletul, dar, la final, își primește pedeapsa, iar eu am fost extrem de fericită pentru asta.
Presupun că va exista și un volum doi, centrat pe sora lui Alec, Jane, de care sunt extrem de curioasă și pe care abia îl aștept.
ℚ𝕦𝕠𝕥𝕖𝕤:
💐 Voiam s-o scot în oraș, s-o țin de mână și să-i cumpăr flori. Voiam s-o cunosc așa cum n-o cunoscuse nimeni, și nu doar intim. Voiam să-i aflu speranțele, visurile și tabieturile. Voiam să-i cunosc temerile, apoi să fac tot posibilul să le țin departe de ea. Voiam să știu cum își preferă cafeaua, astfel încât să i-o pot pregăti în fiecare dimineață. Voiam, la naiba, și nu trebuia să vreau.
💐 Nu era neapărat rațional, însă, în acea dimineață, devenise motivul principal al existenței mele.
💐 Tu ești unica pentru mine, Endellion, chiar dacă într-o zi vei decide că eu sau sunt același lucru pentru tine și mă vei părăsi. Aș prefera singurătatea pentru tot restul zilelor înainte să mă gândesc măcar ca te-aș putea înlocui.
💐 — Realitatea, iubito, este că te iubesc. Și-a șters buzele de ale mele. Cu toată inima. Fără un strop de îndoială. Cu adevărat. Te. Iubesc.
ℝ𝕒𝕥𝕚𝕟𝕘𝕤 - 𝟝 ⭐️ & 𝟚.𝟝 🌶️
Cartea este una, zic eu, cozy, care se citește relativ repede. O avem ca protagonistă pe Endellion, care a fost protejată toată viața de către părinții ei. Iar prin „protejată” mă refer la faptul că a făcut școala acasă, nu a ieșit foarte mult în societate și a avut o viață destul de izolată. Motivul? Părinții ei sunt persoane foarte cunoscute, iar din cauza unui eveniment tragic petrecut în trecut, au decis să o țină departe de lume.
Lucrurile încep să ia amploare atunci când Endellion decide să înceapă facultatea și să se mute de acasă, la cămin. Evident, acest lucru se întâmplă după mai multe rugăminți adresate părinților ei, care într-un final cedează și o lasă să înceapă această nouă etapă din viața ei, însă nu fără condiții. Mai exact, cu un bodyguard alături de ea.
În ziua mutării la cămin, îl întâlnește pe Alec, protagonistul masculin, student la muzică, aflat în anul doi de master. Putem spune că există un mic age gap între ei, ea având 19 ani, iar el 26. Se mai poate spune și că nu este pentru prima dată când îl vede și că, poate, totul este mâna destinului care, în sfârșit, i-a adus împreună.
Cartea m-a făcut să trec prin stări pe care nu credeam că le voi simți, de la furie pentru Alec și sora lui, pentru tot ce au fost nevoiți s�� îndure, la milă pentru Endellion, până la bucurie pentru Alec și Lion, pentru că, într-un final, reușesc să își găsească liniștea împreună, după atâtea evenimente petrecute.
Desigur, nu putea lipsi nici personajul pe care ajungi să îl urăști din tot sufletul, dar, la final, își primește pedeapsa, iar eu am fost extrem de fericită pentru asta.
Presupun că va exista și un volum doi, centrat pe sora lui Alec, Jane, de care sunt extrem de curioasă și pe care abia îl aștept.
ℚ𝕦𝕠𝕥𝕖𝕤:
💐 Voiam s-o scot în oraș, s-o țin de mână și să-i cumpăr flori. Voiam s-o cunosc așa cum n-o cunoscuse nimeni, și nu doar intim. Voiam să-i aflu speranțele, visurile și tabieturile. Voiam să-i cunosc temerile, apoi să fac tot posibilul să le țin departe de ea. Voiam să știu cum își preferă cafeaua, astfel încât să i-o pot pregăti în fiecare dimineață. Voiam, la naiba, și nu trebuia să vreau.
💐 Nu era neapărat rațional, însă, în acea dimineață, devenise motivul principal al existenței mele.
💐 Tu ești unica pentru mine, Endellion, chiar dacă într-o zi vei decide că eu sau sunt același lucru pentru tine și mă vei părăsi. Aș prefera singurătatea pentru tot restul zilelor înainte să mă gândesc măcar ca te-aș putea înlocui.
💐 — Realitatea, iubito, este că te iubesc. Și-a șters buzele de ale mele. Cu toată inima. Fără un strop de îndoială. Cu adevărat. Te. Iubesc.
December 22, 2025
Recenzie “Un câmp de păpădii” 💛
Rating: 5✨
Ce se întâmplă când două suflete zbuciumate se întâlnesc de parcă soarta le-a fost scrisă că asta trebuia să se întâmple de la o singură privire și un auz al timbrului vocal? Se vindecă reciproc și își bandajează rănile, se înțeleg, se susțin și înfloresc împreună.
Endellion a trăit toată viața ei având insecurități privind greutatea sa corporală. Lupta cu kilogramele întotdeauna a fost un subiect sensibil, dur și criticat de oamenii care la rândul lor trăiesc cu diferite insecurități. Iubesc cum a fost abordat subiectul în carte, cum a reflectat realitatea cruntă, dar și cum a trecut prin procesul de acceptare alături de persoana respectivă. Consider că această poveste a oferit anumite sfaturi privind acceptarea realității, dar mai ales ideea că nu toată lumea are aceeași viziune ca a noastră. Endellion era singura care se observa așa, oamenii din jurul ei o priveau “normal”. Este greu, dar cu timpul tind să cred că se vor schimba toate lângă persoana potrivită.
Fiind mereu protejată de către familia sa celebră, dar cu o tragedie în spate, Endellion a luat decizia să “își ia zborul” odată cu începerea facultății. Unde l-a întâlnit pe Alec. Alec, carismaticul artist cântăreț, cu o grijă excepțională pentru surioara lui și cu un respect pentru femei. Acesta s-a îndrăgostit de ea din primul moment în care i-a auzit vocea. Doar atât i-a trebuit ca să se vindece de propriile lui traume și ca toată atenția și grija să fie axate asupra fetei.
Mi-a plăcut enorm de mult relația celor doi, cu toate că au existat anumite drame care m-au scos din minți prin prisma unui personaj. Nu am simțit nicio secundă senzația de imaturitatea din partea vreunui personaj, a existat ici colo acel “miscommunication trope”, dar nu a fost deranjant încât să mă enerveze, toate s-au rezolvat la timpul lor acordând un timp de reflecție unde au fost conștientizate anumite sentimente.
Mi s-a rupt sufletul pentru ambele personaje, pentru trecutul și problemele lor, dar amândoi și-au găsit liniștea într-un “câmp de păpădii” și în îmbrățișarea lor. De asemenea, am iubit cum autoarea a acordat o culoare personajelor, a poveștii - galben.
Galben reprezintă simboluri, semnificații atribuite cuplului. Cum și Fleur cu Klaus din "Dependentul" sunt roșu, așa și Alec cu Endellion sunt galben. Fiecare cuplu cu trăirile lor. Recomand cartea din suflet! Abia aștept povestea Dahliei, prietena cea mai bună a protagonistei.
Bookstagram: https://www.instagram.com/p/DSj4Wg7jP...
Rating: 5✨
Ce se întâmplă când două suflete zbuciumate se întâlnesc de parcă soarta le-a fost scrisă că asta trebuia să se întâmple de la o singură privire și un auz al timbrului vocal? Se vindecă reciproc și își bandajează rănile, se înțeleg, se susțin și înfloresc împreună.
Endellion a trăit toată viața ei având insecurități privind greutatea sa corporală. Lupta cu kilogramele întotdeauna a fost un subiect sensibil, dur și criticat de oamenii care la rândul lor trăiesc cu diferite insecurități. Iubesc cum a fost abordat subiectul în carte, cum a reflectat realitatea cruntă, dar și cum a trecut prin procesul de acceptare alături de persoana respectivă. Consider că această poveste a oferit anumite sfaturi privind acceptarea realității, dar mai ales ideea că nu toată lumea are aceeași viziune ca a noastră. Endellion era singura care se observa așa, oamenii din jurul ei o priveau “normal”. Este greu, dar cu timpul tind să cred că se vor schimba toate lângă persoana potrivită.
Fiind mereu protejată de către familia sa celebră, dar cu o tragedie în spate, Endellion a luat decizia să “își ia zborul” odată cu începerea facultății. Unde l-a întâlnit pe Alec. Alec, carismaticul artist cântăreț, cu o grijă excepțională pentru surioara lui și cu un respect pentru femei. Acesta s-a îndrăgostit de ea din primul moment în care i-a auzit vocea. Doar atât i-a trebuit ca să se vindece de propriile lui traume și ca toată atenția și grija să fie axate asupra fetei.
Mi-a plăcut enorm de mult relația celor doi, cu toate că au existat anumite drame care m-au scos din minți prin prisma unui personaj. Nu am simțit nicio secundă senzația de imaturitatea din partea vreunui personaj, a existat ici colo acel “miscommunication trope”, dar nu a fost deranjant încât să mă enerveze, toate s-au rezolvat la timpul lor acordând un timp de reflecție unde au fost conștientizate anumite sentimente.
Mi s-a rupt sufletul pentru ambele personaje, pentru trecutul și problemele lor, dar amândoi și-au găsit liniștea într-un “câmp de păpădii” și în îmbrățișarea lor. De asemenea, am iubit cum autoarea a acordat o culoare personajelor, a poveștii - galben.
Galben reprezintă simboluri, semnificații atribuite cuplului. Cum și Fleur cu Klaus din "Dependentul" sunt roșu, așa și Alec cu Endellion sunt galben. Fiecare cuplu cu trăirile lor. Recomand cartea din suflet! Abia aștept povestea Dahliei, prietena cea mai bună a protagonistei.
Bookstagram: https://www.instagram.com/p/DSj4Wg7jP...
December 18, 2025
Povestea o urmărește pe Endellion, o tânără artistă, protejată toată viața ei de către părinți, care începe facultatea. Este plină de insecurității și se luptă cu multe probleme, chiar dacă toți cei din jurul ei au încercat mereu să o țină departe de lume.
Pe cealaltă parte îl avem pe protagonistul nostru, Alec, un muzician, student la master, care are un trecut chinuitor.
Chimia dintre personaje este ceva care se simte în cuvintele scrise de autor. Efectiv poți simți scânteile atunci când citești.
Cartea este un romance care se citește singur, te captivează din primele pagini. Povestea este scrisă atât din perspectiva lui Endellion, cat și din cea a lui Alec, un aspect pe care eu îl ador la cărți. Îmi place să pot intra în mintea lor, să aflu ce gândesc, de ce procedează intr-un anume fel sau ce le determină acțiunile.
De-a lungul paginilor, povestea te trece prin fel și fel de sentimente, de la fericire și entuziasm, la “îmi vine să îl omor” 😂 .
Grafică din interior este ceva extraordinar! Imaginile sunt color și redau atât de bine anumite momente dintre ei, exact cum mi le imaginam și eu. Mi se pare superb să văd imaginea din capul meu afișată pe pagina!
Un câmp de păpădii este și va rămâne una dintre cărțile mele de suflet. Am adorat fiecare cuvânt și cred ca este tot ce trebuie.
Dacă sunteți în căutare de un romance cu de toate, aceasta este cartea pentru voi. O recomand cu toată încrederea! 💛
Pe cealaltă parte îl avem pe protagonistul nostru, Alec, un muzician, student la master, care are un trecut chinuitor.
Chimia dintre personaje este ceva care se simte în cuvintele scrise de autor. Efectiv poți simți scânteile atunci când citești.
Cartea este un romance care se citește singur, te captivează din primele pagini. Povestea este scrisă atât din perspectiva lui Endellion, cat și din cea a lui Alec, un aspect pe care eu îl ador la cărți. Îmi place să pot intra în mintea lor, să aflu ce gândesc, de ce procedează intr-un anume fel sau ce le determină acțiunile.
De-a lungul paginilor, povestea te trece prin fel și fel de sentimente, de la fericire și entuziasm, la “îmi vine să îl omor” 😂 .
Grafică din interior este ceva extraordinar! Imaginile sunt color și redau atât de bine anumite momente dintre ei, exact cum mi le imaginam și eu. Mi se pare superb să văd imaginea din capul meu afișată pe pagina!
Un câmp de păpădii este și va rămâne una dintre cărțile mele de suflet. Am adorat fiecare cuvânt și cred ca este tot ce trebuie.
Dacă sunteți în căutare de un romance cu de toate, aceasta este cartea pentru voi. O recomand cu toată încrederea! 💛
December 16, 2025
Am citit această carte în 24h. A dat cu mine de pereți la propriu. Ce sentimente a putut să trezească în mine această carte nu știu dacă a mai reușit vreodată altă carte. Acțiunea din carte nu este hard ca și în alte cărți gen mafia, etc. este simpla. M-am simțit de parcă cea mai bună prietenă a mea mi-a trimis un lung mesaj să-mi spună cum s-a cunoscut cu iubitul ei. Cu atât drag am citit această carte. 💕
December 31, 2025
Endellion este o tânără retrasă, care și-a construit o lume proprie pentru a se proteja de durere. Viața ei se desfășoară într-un ritm liniștit, până în momentul în care îl întâlnește pe Alec. Întâlnirea dintre cei doi schimbă cursul existenței ei. Ea iubește intens, dar este vulnerabilă și nesigură. Are nevoie de stabilitate, de confirmări și de protecție emoțională, pe care Alec nu reușește să i le ofere constant
Alec este un bărbat cu un trecut dificil, dur, care l-a făcut să fie rece și precaut în relațiile cu ceilalți. El evită atașamentele profunde, însă este atras de Endellion, diferită de femeile pe care le-a cunoscut până atunci.
Pe parcursul romanului, relația lor evoluează de la apropiere și atracție la conflicte și distanțare. Alec oscilează între dorința de a se apropia și teama de a se implica, iar Endellion suferă din cauza nesiguranței și a lipsei de stabilitate emoțională. Neînțelegerile și rănile din trecut duc la rupturi temporare între cei doi.
Relația lor devine o luptă interioară pentru amândoi: Alec trebuie să învețe să-și accepte sentimentele și să nu mai fugă, iar Endellion trebuie să decidă dacă iubirea este suficientă atunci când nu este însoțită de siguranță.
Pot spune că această carte e printre cele mai profunde si intense povestirii pe care le-am citit. Stilul de scriere liric al autoarei dă o notă de sensibilitate aparte care te atinge la inimă, iar povestea de dragoste dintre cei doi, nu este una toxică, deși au întampinat pe parcursul carții mai multe suișuri și coborașuri, au ramas destul de realiști și cu capul pe umeri
Alec este un bărbat cu un trecut dificil, dur, care l-a făcut să fie rece și precaut în relațiile cu ceilalți. El evită atașamentele profunde, însă este atras de Endellion, diferită de femeile pe care le-a cunoscut până atunci.
Pe parcursul romanului, relația lor evoluează de la apropiere și atracție la conflicte și distanțare. Alec oscilează între dorința de a se apropia și teama de a se implica, iar Endellion suferă din cauza nesiguranței și a lipsei de stabilitate emoțională. Neînțelegerile și rănile din trecut duc la rupturi temporare între cei doi.
Relația lor devine o luptă interioară pentru amândoi: Alec trebuie să învețe să-și accepte sentimentele și să nu mai fugă, iar Endellion trebuie să decidă dacă iubirea este suficientă atunci când nu este însoțită de siguranță.
Pot spune că această carte e printre cele mai profunde si intense povestirii pe care le-am citit. Stilul de scriere liric al autoarei dă o notă de sensibilitate aparte care te atinge la inimă, iar povestea de dragoste dintre cei doi, nu este una toxică, deși au întampinat pe parcursul carții mai multe suișuri și coborașuri, au ramas destul de realiști și cu capul pe umeri
December 18, 2025
🔎Recenzie ,,Un câmp de păpădii” de Mihaela Balcanu ✨
Rating: 5/5 ⭐️
Autor:
Nr. pagini: 850
Gen: Romance
Format: E-book
💚“Ochii ăia…îmi făceau inima sǎ zburde pe câmpii. Cuvântul ,,muzǎ” îmi dansa în creier.” (Endellion) 💙,,Ochi albaștri, ascunşi între gene lungi și negre, atât de departe de o mare calmǎ sau un cer curat”. (Alec) Întâlnirea celor doi o voi prețui mereu 🥹✨. Am simțit electrizarea și chimia dintre ei, menirea REALĂ de a fi împreună. Ea cautǎ sǎ descopere lumea, iar el încearcă sǎ fugǎ de demonii proprii.
Această carte mi-a provocat, după primele pagini, un amalgam de emoții și lacrimi. Am emoții și acum, scriind recenzia ei, atât de recunoscǎtoare pentru tot ce am simțit! 🥹
Acesta este primul “copil” al Mihaelei, creat din atâta iubire, unicitate, căldură și culoare, încât toate aceste calități dădeau pe afară prin paginile cărții și mi se revărsau în suflet și în minte cu fiecare cuvânt citit. Pentru mine a reprezentat cea mai sinceră și perfectă poveste 💛Autoarea și-a dorit sǎ arate prin cartea ei sinceritatea lucrurilor și a vieții, realitatea vǎrsatǎ pe pagini în cel mai frumos mod posibil. Am adorat absolut tot, fiecare pagină a curs ușor, m-am ancorat în viața lor, am trăit fiecare moment, chit cǎ era dureros, cu cicatrici adânci brăzdate în sufletul lor, dar și momentele unice de fericire și speranță. Îmi doream ca această carte sǎ nu se mai termine, povestea mi-a marcat sufletul. ,,Putea o relație care ardea atât de fierbinte de la început să treacă testul timpului, sau aveam să sfârșim cenușă, incapabili să ne mai ridicăm?”
Pentru mine, 850 de pagini nu au fost suficiente. Vǎ invit sǎ citiți ca să înțelegeți la ce mă refer. ✨
Rating: 5/5 ⭐️
Autor:
Nr. pagini: 850
Gen: Romance
Format: E-book
💚“Ochii ăia…îmi făceau inima sǎ zburde pe câmpii. Cuvântul ,,muzǎ” îmi dansa în creier.” (Endellion) 💙,,Ochi albaștri, ascunşi între gene lungi și negre, atât de departe de o mare calmǎ sau un cer curat”. (Alec) Întâlnirea celor doi o voi prețui mereu 🥹✨. Am simțit electrizarea și chimia dintre ei, menirea REALĂ de a fi împreună. Ea cautǎ sǎ descopere lumea, iar el încearcă sǎ fugǎ de demonii proprii.
Această carte mi-a provocat, după primele pagini, un amalgam de emoții și lacrimi. Am emoții și acum, scriind recenzia ei, atât de recunoscǎtoare pentru tot ce am simțit! 🥹
Acesta este primul “copil” al Mihaelei, creat din atâta iubire, unicitate, căldură și culoare, încât toate aceste calități dădeau pe afară prin paginile cărții și mi se revărsau în suflet și în minte cu fiecare cuvânt citit. Pentru mine a reprezentat cea mai sinceră și perfectă poveste 💛Autoarea și-a dorit sǎ arate prin cartea ei sinceritatea lucrurilor și a vieții, realitatea vǎrsatǎ pe pagini în cel mai frumos mod posibil. Am adorat absolut tot, fiecare pagină a curs ușor, m-am ancorat în viața lor, am trăit fiecare moment, chit cǎ era dureros, cu cicatrici adânci brăzdate în sufletul lor, dar și momentele unice de fericire și speranță. Îmi doream ca această carte sǎ nu se mai termine, povestea mi-a marcat sufletul. ,,Putea o relație care ardea atât de fierbinte de la început să treacă testul timpului, sau aveam să sfârșim cenușă, incapabili să ne mai ridicăm?”
Pentru mine, 850 de pagini nu au fost suficiente. Vǎ invit sǎ citiți ca să înțelegeți la ce mă refer. ✨
January 8, 2026
🌼Atmosfera din această carte m-a impresionat imediat, se citește foarte ușor. Este o poveste romantică, despre doi oameni care sunt imperfecți cu proprii demoni, dar știu că vor să fie împreună, așadar parcurg acest drum ținându-se de mână.
🌼Faptul că provin din medii total diferite nu i-a oprit, și nici nu s-au speriat când și-au aflat secretele. Chiar mi-a plăcut că nu s-a pus accent pe acest lucru, gen, părinți ei sunt împotriva lui, sau invers, samd. Povestea s-a concentrat în totalitate pe ei și propriile lupte pe care le duc în interiorul lor, mi-a plăcut acest aspect enorm. Aveam nevoie de o lectură mai ușoară. Mi-a plăcut și faptul că iubirea pe care și-o purtau le-a dat încrederea de sine de care aveau nevoie amândoi. S-au abandonat iubirii lor și i-a dus doar pe drumuri bune. Pe Thalia o ignorăm total, a avut grijă Endelion de ea :)) ceea ce m-a bucurat enorm.
🌼Doi oameni care s-au întâlnit la momentul perfect. Personajul lui Alec a fost extrem de puternic și construit exact pentru ea, fără a i se pune accent pe demoni. Endelion, este exemplul de floare neatinsă, care așteaptă bărbatul perfect care știe cum să o iubească și protejeze. Și Alec chiar a știut cum să facă asta.
🌼Începutul cărții mi s-a părut de o sensibilitate și o frumusețe extraordinară, de asta am și postat acel citat. Mai apoi mi s-a părut că acele cuvinte se potriveau pentru amândoi după ce s-au cunoscut. Fiecare a trebuit să își înfrângă demonii în liniște ca sa reușească să își construiască relația.
🌼 Dacă simțiți nevoia de o lectură ușoară, cu o poveste care îți intră la suflet fără să vrei, această carte este perfectă.
🌼Faptul că provin din medii total diferite nu i-a oprit, și nici nu s-au speriat când și-au aflat secretele. Chiar mi-a plăcut că nu s-a pus accent pe acest lucru, gen, părinți ei sunt împotriva lui, sau invers, samd. Povestea s-a concentrat în totalitate pe ei și propriile lupte pe care le duc în interiorul lor, mi-a plăcut acest aspect enorm. Aveam nevoie de o lectură mai ușoară. Mi-a plăcut și faptul că iubirea pe care și-o purtau le-a dat încrederea de sine de care aveau nevoie amândoi. S-au abandonat iubirii lor și i-a dus doar pe drumuri bune. Pe Thalia o ignorăm total, a avut grijă Endelion de ea :)) ceea ce m-a bucurat enorm.
🌼Doi oameni care s-au întâlnit la momentul perfect. Personajul lui Alec a fost extrem de puternic și construit exact pentru ea, fără a i se pune accent pe demoni. Endelion, este exemplul de floare neatinsă, care așteaptă bărbatul perfect care știe cum să o iubească și protejeze. Și Alec chiar a știut cum să facă asta.
🌼Începutul cărții mi s-a părut de o sensibilitate și o frumusețe extraordinară, de asta am și postat acel citat. Mai apoi mi s-a părut că acele cuvinte se potriveau pentru amândoi după ce s-au cunoscut. Fiecare a trebuit să își înfrângă demonii în liniște ca sa reușească să își construiască relația.
🌼 Dacă simțiți nevoia de o lectură ușoară, cu o poveste care îți intră la suflet fără să vrei, această carte este perfectă.
Displaying 1 - 11 of 11 reviews